Aurelia RÎNJEA – „Pelerini în grădina Maicii Domnului”

Despre autoarea Aurelia RÎNJEA

📋 Date biografice:
Născută la 6 aprilie 1954 în oraşul Slănic-Prahova
Studii: Facultatea de Fizică, Universitatea Bucureşti
Profesia: profesor de fizică la Colegiul Tehnic „Toma N. Socolescu” Ploieşti

✒️ Apartenență literară:
Membră a Uniunii Scriitorilor de Limbă Română;
Membră a World Poets Association (România);
Redactor voluntar al revistei „Poezii pentru sufletul meu” (Canada).

📚 Activitate editorială:
Autoare a 63 de volume (poezie, eseuri, note de călătorie):
Oglinzile Nopţii, Ed. Astra-Nova, Braşov, 2001
Chemarea luminii, Ed. Astra-Nova, Braşov, 2002
Neliniştea macilor, Ed. Astra-Nova, Braşov, 2002
Ecoul frunzelor, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2002
Armonii oblice, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2002
Soarele clipei, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2003
Poarta cuvintelor, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2003
Infinit alb, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2003
Simfonie marină, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2003
Metamorfoze, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2004
Runele cocorilor, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2004
Antiprimăvara, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2004
Pianissimo, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2004
Scintilaţii – Antologie de autor, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2005
Iulia, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2005
Lacrima muntelui, Ed. FaxMedia Consulting, Ploieşti, 2005
Iubirile Eladei, note de călătorie, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2006
Examen la singurătate, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2006
Lacrimile deşertului, note de călătorie, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2007
Vultur pe cruce, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2007
Dincolo de vitralii, note de călătorie, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2008
Poeme pentru pian, Ed. Printeuro, Ploieşti, 2008
Porţile Paradisului, note de călătorie, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2009
Paşi spre Casa lui Prometeu, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2009
Însemnele Albionului, note de călătorie, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2010
Magia lui Gaudi, note de călătorie, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2010
Mai aproape de Dumnezeu, note de călătorie, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2011
Dansul Dragonului, note de călătorie, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2012
Alfabet pentru bunici, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2012
Pianul, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2015
Iubiri stelare, Ed. Eikon, Bucureşti, 2018
Doină în ţara mea de rai, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2018
Castelul din poeme, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2019
Concertino, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2019
Cafea în mov, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2019
Dimineața – o Balerină, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2020
Andantino, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2020
Intermezzo, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2020
Țara lui Dumnezeu, Ed. Stef, Iași, 2021
Levitații în violet, Ed. Stef, Iași, 2021
Vrei să fii soția mea online?, Ed. Stef, Iași, 2021
Țară din dor, Ed. Art Creativ, București, 2022
Păpușa de borangic, Ed. Art Creativ, București, 2022
Orașul cu poeți și îngeri, Ed. Art Creativ, București, 2022
Copiii și Poezia, ediție bilingvă, română-franceză, Editura LUCVAL&KEN, 2022
Adagietto, ediție bilingvă, română-franceză, Editura LUCVAL&KEN, 2022
Păpușarul, ediție bilingvă, română-franceză, Editura LUCVAL&KEN, 2022
Prima iubire, Poezia, ediție bilingvă, română-franceză, Editura LUCVAL&KEN, 2022
Drumul spre Acasă, Ed. Stef, 2023
Timpul iubirii, Ed. Stef 2023
Piano Nobile, Ed. Stef, 2023
Călătorie unică, ediție bilingvă română-franceză, Ed. Stef 2023
Alexia și Îngerașul, Editura LUCVAL&KEN, 2023
Troița din cuvinte, Editura LUCVAL&KEN, 2024
Tăceri torențiale, Editura LUCVAL&KEN, 2024
Ploaia de cuvinte, ediție bilingvă, română-franceză, Editura LUCVAL&KEN, 2024
Florile copilăriei, Editura LUCVAL&KEN, 2024
Dorul cuvintelor, Mihaela CD și Aurelia Rînjea, Ed. Globart Universum, Canada, 2024
Vis și împlinire, Ed. Stef, Iași, 2025
Dialog Tainic, Ed. Stef, Iași, 2025
Semănătorii de Iubiri, Ed. Stef, Iași, 2025
Pelerini în Grădina Maicii Domnului, Ed Stef, 2026
La Bunici, Ed Stef, 2026

✨ Prezență în antologii:
A publicat texte în numeroase antologii, printre care: Aromă de nea (2003); Surâsul crizantemei (2004); Voci feminine (2015); Cuplul, în căutarea paradisului pierdut (2016); Zbor spre desfrunzite stele (2020); Antologie Vis cu Nichita (2020); Antologie de literatură contemporană, Montreal-Canada (2020); Natura și Poezia (2021); Bazar de corali (2021); Antologia Scriitorilor din Generația UZP; Prix Litteraires, NAJI NAAMN (2021, FCG); Vlăstare eminesciene (2022); Și-n vreme de război există Poezie! (2022); Taina Scrisului (2022); Caiete Art Creativ (2024); Poeme pentru Mama (2025); Portrete literare – Scriitori Români Contemporani (2025); Crescendo (2026) etc.

🤝 Colaborări:
Publică texte în reviste precum: Dacia Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Poezia, Cafeneaua Literară, Amurg Sentimental, Sud, Familia, Lumină Lină, Gazeta de Transilvania, Climate Literare, Rotonda Valahă, Literatură și Artă (Chișinău), Convorbiri literar-artistice, Monitorul de poezie, Agenția de Presă Așii Români (Germania), Poezii pentru sufletul meu (Canada), Bumerang (Sidney), Orient Românesc (Liban).

Glasul conștiinței identitare și spirituale în cartea Aureliei Rînjea – Pelerini în Grădina Maicii Domnului

Autor – Johnny Ciatloş Deak
membru al Ligii Scriitorilor Romani
membru al Uniunii Jurnaliştilor Independenți din România,
Senior editor Globart Universum Publishing House Canada

„Patriotismul este dreptul cel mai scump și cea mai săracă datorie a fiecărui cetățean”. (Petriceicu Hașdeu)

Volumul recent al stimatei poete Aurelia Rînjea, PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI, este un templu al sufletului autoarei, o operă de gală ce se dezvăluie cititorului în splendoarea unei experiențe sufletești, a unei mărturisiri de conștiință, în care iubirea, reflecția teologică și vibrația identitară, converg într-un discurs unitar, indivizibil, contopit perfect într-un aliaj de noblețe sufletească și patriotism.

Distinsa scriitoare Aurelia Rînjea construiește astfel un edificiu de top al creației sale, o operă înaltă, puternic spirituală, în care scrisul nu este nicidecum ornamental, ci este însăși vehiculul unei trăiri ontologice, al unei întâlniri reale cu sacrul.

Cartea PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI apărută la editura Stef, din România, în acest an (2026), ne propune o viziune amplă, în care poetul, națiunea română și divinitatea nu sunt entități separate, ci dimensiuni ale aceleiași realități spirituale. În acest sens, cuvântul de început al autoarei Aurelia Rînjea reflectă o filozofie poetică a unității, în care totul participă la o ordine superioară, guvernată de iubire: „Dumnezeu trece prin istoria fiecăruia. Ne îndeamnă să ne iubim ca frații și să trăim simplu și autentic, în iubirea reflectată prin gesturi și fapte, prin care să onorăm ce am primit din partea Lui, să înmulțim darurile primite și să fim demni de încrederea și Iubirea Sa!” (ȚARA LUI DUMNEZEU, GRĂDINA MAICII DOMNULUI).

Iubirea traversează întregul volum, nu ca simplu motiv liric, ci ca o temelie a creației, o axă a existenței, o realitate, un adevăr ultim, un principiu ontologic fundamental. „Iubirea este singura realitate și nu este un simplu sentiment, ci adevărul ultim care stă la temelia creației.” (Rabindranath Tagore)

În viziunea distinsei autoare Aurelia Rînjea, iubirea nu este doar o emoție, ci o energie constitutivă a întregului univers, o forță imensă capabilă să mute munții din loc, care creează, susține și transfigurează. „M-a uimit prin sublimul / Și perfecțiunea Creației / Simetriile nevăzute / Brațele Lui de Lumină / De iubire” (LEAGĂN).

Iubirea poate schimba răul în bine, neliniștea în pace și întunericul în lumină. Poeta face referire la iubirea de semeni, iubirea de neam și țară, iubirea de Dumnezeu, iubirea de biserică, religie, tradiții, strămoși și istorie. Versurile sale propun o redefinire a existenței prin iubire ca formă de cunoaștere, ca mod de a fi și ca participare la divin. „Precum Luna / Alerg după Soare / Pe căi tainice să prind / Din zborul din această lume / Frumusețea Iubirii divine / Ating doar interfața / A ceea ce pot să respir” (TRAIECTORIE).

Această perspectivă rezonează profund cu marile tradiții spirituale și filozofice, în care iubirea este înțeleasă drept principiul unificator al realului. În poezia Aureliei Rînjea, iubirea devine limbaj universal, punte între om și Dumnezeu, între sine și lume. „Lăuntric îmi vorbește / Dumnezeu / Pasărea din mine / Își strânge liniștea în aripi / Ca eu să pot zbura / În Poemul acestei vieți” (PĂSĂRI).

De remarcat este caracterul neposesiv și dăruitor al iubirii, exprimat constant în volum. Nu este o iubire egocentrică, ci una care se oferă, care se răspândește, care devine lumină. Această dimensiune conferă textului o puritate rară, apropiindu-l de discursul mistic. „Îmi așez pe șevaletul / Iubirii de Dumnezeu / De semeni / Cuvintele în idei care / Se nasc una pe cealaltă / Aceleași puncte cardinale / Același punct fix – Creatorul” (RĂDĂCINI).

În versurile Aureliei Rînjea se oglindește mândria de a fi român, dragostea de țară, de rădăcini, apartenența la satul românesc și glia strămoșească, manifestând o durere organică pentru patrie și popor. Pentru poetă, iubirea de țară este o adevărată religie, evocând bogățiile și frumusețile țării, trecutul glorios și curajul strămoșilor, ridicându-și fruntea cu mândrie asemeni lui Vlahuță: „Într-o ţară aşa de frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, şi cum să nu-ţi râdici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: «Sunt român!»” (Alexandru Vlahuţă).

În viziunea poetei, România este mai mult decât o țară, este un spațiu privilegiat, o „Grădină a Maicii Domnului”, în care divinul se manifestă într-un mod mistic, unificator. „În Grădina Ta Măicuță / În Țara noastră de Rai / Românul se închină / Fiului Tău / Glasul lui Dumnezeu / Ne strigă / Ne cheamă să fim uniți” (ROMÂNUL).

Unul dintre atuurile cărții PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI este viziunea autoarei asupra națiunii române, percepută nu doar ca realitate istorică, ci ca entitate spirituală vie care renaște mereu, după fiecare umbrire scoasă în cale. „Să renaști mereu popor român / În Grădina Maicii Sfinte / Națiune în neam planetar / Gândind cosmic / În limba ta bătrână / Visând ziua de mâine” (CU DEMNITATE).

Autoarea Aurelia Rînjea reușește într-un mod remarcabil să redea o imagine a identității românești, în care tradiția, credința și limba se împletesc într-o unitate organică. „Patrie de străbuni înțelepți / Și veșnici în credință / Prin venele voastre curge iubirea / Hora bătută adânc / În miezul nostru de Țară” (CU DEMNITATE).

Într-o perspectivă profund metafizică pe care ne-o prezintă poeta, națiunea se transformă într-un loc al memoriei sacre, spațiu al continuității spirituale și expresie a unei vocații divine. „O Țară ca o Grădină de Rai / Unde Maica Domnului / Urcă rugăciunile / Românilor la Tronul / Tatălui Ceresc și îngrijește / Florile Cerului / O Patrie frumoasă / Cu munți și câmpii / Cu ape și cer senin / Țara din inima fiecăruia / Țara lui Dumnezeu / De la Începutul Lumii” (ȚARA MEA).

Frumusețea și măreția limbajului poetic transformă mirific geografia patriei în simbol. „În Țara mea / Râurile sunt sfinte / Carpații au formă de inimă / Țin Cerul pe umeri” (AICI LA NOI).

Asemeni lui Barbu Ştefănescu Delavrancea care spunea: „Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoşilor, sfânta cuminicătură a sufletelor calde adoraţie a acelora, care au fost şi nu mai sunt decât ţărână şi oase”. (Barbu Ştefănescu Delavrancea), pentru poeta Aurelia Rînjea apartenența nu este doar determinare, ci o chemare interioară, o responsabilitate spirituală. „România noastră / E limba ce-o vorbim / E Doina care ne poartă / Dorul și nădejdea / E jertfa și lacrimile / Înaintașilor care au apărat / Acest pământ cu sângele lor / Visul lor străbate timpul / Istoria acestui neam / Țară binecuvântată / De Dumnezeu / Să fim uniți și liberi / Cum a dorit Ștefan / Avram Iancu și Cuza / Eroii acestui Neam / Așa să ne ajute / Bunul Dumnezeu” (ROMÂNIA).

Prin versuri dinamice, de impact și forță patriotică, poeta Aurelia Rînjea preschimbă istoria patriei în destin. „Goarna lui Avram Iancu / A sunat din nou / La Alba Iulia / Strămoșii nu dorm / Dinspre istorie / Eroii neamului / Sunt treji / Popor Român / Smerit și dezorientat / Când vrei / Te mobilizezi exemplar / E timpul să arăți / Că n-ai uitat / Că ești Neam de Daci” (1 DECEMBRIE 2025).

Națiunea este cadru în care omul își poate împlini vocația de ființă creată după chipul divin. „Poezia acestui Popor / O știe doar Dumnezeu / Desprinsă din Logosul Divin / Este imprimată / În ADN-ul acestui neam / Ea trebuie eliberată / Să fie ea însăși / Să vorbească să se manifeste / Să zboare să iubească / Să ridice stâlpi de Lumină / Care să susțină menirea / Acestui Popor al Luminii” (ÎNSCRISURI).

În cartea PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI, dimensiunea divină este omniprezentă. Poeta ni-l prezintă pe Dumnezeu într-o formă caldă, plăcută, de uniune-umană, precum o prezență vie, intimă, accesibilă prin interiorizare și rugăciune. „O mărturisire a Iubirii / În fața căreia te închini / Și întreaga ta ființă șoptește / Într-o descătușare / Și o bucurie sublimă / Toți suntem unul / Într-o tainică îmbrățișare / Om și Dumnezeu” (SUNTEM UNUL).

Poemele Aureliei Rînjea construiesc un dialog permanent cu divinitatea, pe care autoarea îl susține prin continuitate și repetiția adresării directe: Tu, Tine, Ţie, Ai, etc. Prin acest dialog tăcerea devine limbaj, inima devine altar, iar existenta însăși devine rugăciune. „Arătându-ne Calea / Ai venit pe lume / Întru eliberarea noastră / De păcat / Ai ridicat pod / Spre veșnicie / Pentru umanitatea care / Se zbate între rătăcire / Uitare și atașamente lumești / În temporalitatea grăbită / Ne-ai modelat după tine / Pe cei care am ales / Să fim cu Tine / Ca prin Tine și cu Tine / Să fim și noi Frați de Cruce / Ai Adevărului” (FRAȚI).

Această apropiere de divin este realizată, natural, printr-un limbaj simplu, fluid și profund, care privilegiază autenticitatea trăirii. În acest sens, poezia Aureliei Rînjea se înscrie într-o tradiție a simplității sacre, în care esențialul este exprimat fără artificii obositoare. „Minunată creație / Iubirea îmbrățișează totul / Cerurile se întrepătrund / Ai acces la frecvențe înalte / Urci trepte de Lumină / Spre a fi tu însuți / Parte din Lucrarea / Lui Dumnezeu” (METAMORFOZE).

Pentru poeta Aurelia Rînjea, Maica Domnului nu este doar o contemplație divină, ci partener de dialog și co-prezență, ceea ce conferă textului o dimensiune existențială profundă. „Măicuța Domnului / Ne îmbrățișează / Pe noi Românii / Ca pe o Evanghelie / Cu încredere / În Dumnezeu / Din inimile noastre / Îți facem Tron Măicuță / Răspundem / Chemării Tale / Pentru ca pacea / Și Iubirea să pogoare / Pe Pământ / Ca Românul / Să-și împlinească / Misiunea divină / Și cosmică / De a păstra planeta / Curată în Lumina / Învierii veșnice” (ÎMBRĂȚIȘARE).

Din punct de vedere stilistic, volumul PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI impresionează prin profunzimea și intensitatea trăirii, prin claritatea mesajului transmis, printr-o estetică a simplității și a orientării către esențial. Versul liber, lipsa ornamentației excesive și repetițiile deliberate creează un ritm interior apropiat de incantație. Textul devine astfel transparent, lăsând să se manifeste direct trăirea. Forța acestui volum stă tocmai în coerența viziunii, în veridicitatea emoției și unitatea tematică.

PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI este o carte care se citește cu mintea, sufletul și întreaga ființă. Volumul este o invitație la introspecție, la regăsire interioară și la reconectare cu dimensiunea profundă a existenței. „Demni și nemuritori / Să fim Adevăr și Iubire / Arbori de Lumină / Cu rădăcinile în Pământ / Și ramurile în Cer” (SĂ FIM).

Prin temele sale majore: iubirea, dragostea de neam și legătura cu divinitatea, volumul ne oferă o viziune integratoare, în care omul este chemat să-și redescopere esența și să participe conștient la împlinirea visului de unitate. „Dă-ne Doamne puterea / Duhul Unirii de neam / Al trezirii / Să-l înrădăcinăm / În lucrarea noastră / Să refacem demnitatea / Acestui popor / Idealul lui Hristic / Acum îngenunchiat / Să fim fermi / Să nu ne lăsăm dezbinați / Sub mâna ocrotitoare / Al lui Dumnezeu” (SĂ ÎMPLINIM VISUL).

Prin poemele din această frumoasă carte, autoarea ne amintește că trăim într-o lume a haosului, a dezbinării, a nesiguranței și tocmai de aceea, prin versul său, Aurelia Rînjea aduce o respirație nouă, proaspătă, de curaj, liniște și sens, reafirmând valorile fundamentale uitate și oferind o perspectivă puternic pozitivă, în care spiritualul și existențialul se întâlnesc.

Volumul PELERINI ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI este o operă de lumină ce dorește să răzbată și să disipeze umbrele ce s-au abătut asupra neamului românesc, oferind cititorilor o scânteie de speranță ce iluminează, creează, unește și mântuiește. „Încă mai sunt / Români care aprind lumina / În inimile altora / Încă mai sunt / Români care așteaptă / Cu răbdare de Sfinți / Un semn divin / Și se încredințează / Lui Dumnezeu” (ÎNCĂ MAI SUNT).

În spiritul slovelor lui George Topârceanu, potrivit cărora „A fi patriot nu e un merit, e o datorie, numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea. (George Topârceanu), poeta Aurelia Rînjea a dovedit prin poemele sale că patriotismul nu este o floare pe care o pui la rever să te mândrești cu ea, ci o datorie de onoare pe care și-o îndeplinește cu sfințenie și înțelepciune, prin versurile sale de deșteptare a fibrei neamului românesc.

Distinsa autoare Aurelia Rînjea, prin glasul conștiinței sale identitare și spirituale, ne invită la reconciliere națională, unitate întru neam și credință, iubire frățească, bunătate și curaj. Iar versurile sale din poezia România, vorbesc de la sine:
„Să fim uniți și liberi / Cum a dorit Ștefan / Avram Iancu și Cuza / Eroii acestui Neam / Așa să ne ajute / Bunul Dumnezeu” (ROMÂNIA).

Credință, patriotism și mărturisire

Autoare – Mihaela CD, LSR, TWUC, WPAC

„Națiunile trăiesc prin sufletul lor.” – Nicolae Iorga

Pornind de la citatul lui Nicolae Iorga, națiunea română trăiește prin sufletul său, respiră prin cultură, spiritualitate și iubire de țară. Se știe din istorie că românul a fost întotdeauna smerit, educat cu frica lui Dumnezeu, fiind un bun creștin, având un suflet bun, foarte primitor și mai ales patriot.

Dar cât de multă iubire de țară și de Dumnezeu îți trebuie ca să scrii o carte atât de intensă și profundă precum Pelerini în Grădina Maicii Domnului?!

Cartea Pelerini în Grădina Maicii Domnului a îndrăgitei autoare Aurelia Rînjea este o nestemată rară, un cântec de harpă celestă, un emoționant jurnal de suflet, spiritual și identitar, o mărturisire de credință în vers de poem, un jurământ pentru neam, țară și nu în ultimul rând o iubire profundă pentru Dumnezeu.

Bine-cunoscuta scriitoare Aurelia Rînjea confirmă încă o dată, prin această carte, că este un suflet ales, domnia sa nu urmărește doar un simplu demers poetic, prin această carte, ci construiește o viziune nobilă, mistic-teologică și identitară asupra României, văzută ca spațiu sacru: „Grădina Maicii Domnului”.

La începutul acestei superbe cărți vom găsi un eseu introductiv amplu confesiv și ideologic în care poeta ne spune: „Măreț Planul lui Dumnezeu, când a așezat România în centrul energetic al planetei! Și poate nu întâmplător se spune că nouă românilor ne-a dăruit acest pământ, pe care îl păstra pentru El. O Țară frumoasă, cu munți și câmpii, cu ape și cer senin, o Țară Grădină din Rai, unde Maica Domnului locuiește, ne locuiește și ne are în grijă. Cu iubire ne-a creat Dumnezeu pe noi și nu e de mirare că românii îl poartă în sufletele lor.

Când a împărțit Logosul primar, acestui neam, I-a dăruit o limbă mai frumoasă și mai generoasă decât altor neamuri, din punct de vedere semantic, care rezonează tainic cu sufletul românului. Limba acestui neam este loc de adăpost a ființei sale, este parte din Lumina Divină. Credința în Dumnezeu și Limba noastră au ținut acest popor unit în trăiri și speranță, iar valorile lui sunt cuprinse în proverbe, în datini și în filozofia de viață a acestuia, în rugăciune. Aici, fiecare casă e o mică biserică, unde românii își cresc copiii în credința Lui Dumnezeu.” (Țara lui Dumnezeu, Grădina Maicii Domnului).

Ce mai poate fi adăugat la această introducere atât de profundă și intensă, o indubitabilă declarație de dragoste de țară, de Dumnezeu, de popor și limbă?! Poeta Aurelia Rînjea înțelege că rolul scriitorului este și acela de a educa, de a trezi conștiințe drept pentru care, se întrece pe sine prin această carte, considerând necesar să contribuie la trezirea neamului românesc, care se află la ceas de grea încercare, într-un context internațional tulbure. Și tot poeta Aurelia Rînjea ne oferă și o viziune a destinului: „Devenirea noastră universală e cioplită în coloane, pe prispa casei, în stâlpi de lemn cosmici, într-un axis mundi care unește începutul cu sfârșitul, sfârșitul cu începutul, într-o perpetuă devenire. Am fost creați de Dumnezeu ca să ne întâlnim cu El într-o poveste de iubire unică, aici, pe aceste meleaguri. Lumi întrepătrunse în care trecutul devine viitor, într-o curgere spre nemurire. Aici strigătul pământului a cumințit piatra, aceasta lăsându-se modelată până i-au tăcut lacrimile. Românul știe să facă din piatră și din lemn o ființă vie’’.

Încrederea în destinul fericit al neamului românesc și al țării, are ca substrat un fundament puternic, compus din iubirea și credința în Dumnezeu, iar prin poezie, poeta accesează alte lumi create sau descoperite, găsind un loc de refugiu și de apărare, un loc unde rugăciunea se înalță în cele mai puternice vibrații către cer. „Trăim într-o țară primitoare, care te așează la masă de oriunde ai veni. Să ne păstrăm rădăcinile puternice și sănătoase, iar memoria să ne fie mereu trează. Aici se află un filon de aur din Cuvântul Începutului. Istoria și credința au dăinuit și vor dăinui și în timpurile ce vor veni. La porțile dimineții, în Raiul de acasă, cu fiecare răsărit, românul așteaptă un suflu nou și găsește potențe nebănuite pentru a se revigora lăuntric, pentru a fi apt de a dialoga cu Divinitatea. Românul e fericit când Dumnezeu face parte din inima sa. În limba noastră frumoasă se simte graiul iubirii de Dumnezeu. Poezia la români este o Gură de Rai, prin care accezi spre alte lumi, pe care le creezi sau pe care le descoperi, o cetate de refugiu, un turn al lui David, un loc unde te simţi apărat, un adăpost pentru rugă, o religie în care Cuvântul năzuiește să redevină Verbul lui Dumnezeu, din ziua Creației.”

Volumul Pelerini în Grădina Maicii Domnului se înscrie în zona literaturii spiritual-religioase contemporane, cu o puternică dimensiune creștin-națională. Cartea este structurată în două mari componente. Prima parte „Poezii” conținând o frumoasă colecție de poezii religioase și meditativ-filozofice și a doua parte denumită „Oameni frumoși ai României”, conținând proză (scrisori și cronici), versuri și fotografii. Această dublă structură indică intenția autoarei de a crea nu doar literatură, ci un adevărat discurs de trezire și edificare spirituală, arătând că toți suntem fiii lui Dumnezeu și că sămânța divină este în fiecare dintre noi „Dumnezeu este mai aproape de noi decât suntem noi înșine” (Sfântul Augustin).

Ideea centrală a acestei cărți este că România ocupă un loc privilegiat în planul divin fiind: „Grădina Maicii Domnului”, care se află în „centrul energetic al planetei”. „Aici în Grădina Maicii Sfinte / Sub Acoperământul Ei / Unde cu hotărâre și vrednicie / Acced spre Muntele legat de Cer / Care îi cheamă / Entități înalte le ridică / Scară la Dumnezeu / Spre a fi mai aproape de El” (Șase brazi din Carpați).

Poeziile și textele din această carte sunt profund ancorate în simbolistica ortodoxă, având ca personaj central pe Maica Domnului, rugăciunea și experiența personală a credinței „Prea Sfântă Fecioară / Te-am pictat cu sufletul meu” (Icoana din casă). Athosul este în viziunea poetei un axis mundi spiritual, iar pelerinajul un act inițiatic. „Martori ai Rugăciunii curate / Pădurile adânci ale Athosului / Le șoptesc lăuntric / Că „lumea se ține doar prin sfințenie” (Șase brazi din Carpați).

Iubirea divină o regăsim ocrotitoare și majestuoasă ca tematică dominantă în poeziile Aureliei Rînjea, fiind energie fundamentală, scop primordial al existenței și totodată cale de mântuire. „Sfântă Treime / Și Măicuța Domnului / Fiți Oaspeți / La masa Românului / Iar noi să gustăm / Cuvântul lui Dumnezeu / În Iubire Divină / Să ne păstrăm credința / Să fim milostivi / Să iubim pe aproapele / Ca pe noi înșine / Cu semnul Crucii / Ne ocrotiți / Și prin Iubire deplină / Ne mântuim” (Oaspeți).

O poezie inedită și surprinzătoare, care mi-a atras atenția în mod deosebit, este poezia CONJUGARE – A IUBI, în care poeta invită la bunătate, la iubire și comuniune, creând o formulă unicat pentru a demonstra că verbul A IUBI se conjugă și se aplică la toate persoanele: „Eu iubesc – pentru că sunt Iubire / Tu iubești – pentru că și tu ai sădită / În tine iubirea”.

Și tot din iubire, iată cât de frumos o îmbracă autoarea pe Maica Domnului în haina versurilor sale: „Izvor de apă vie / Spic de hrană veșnică / Blândă Lumină / Ploaie divină / Binecuvântare / Pom roditor / Și cântec tainic de iubire / Clopot de chemare / Liman de pace și bucurie” (Brațele tale).

Poemele Aureliei Rînjea sunt scrise cu pana sufletului său, în vers liber, într-un limbaj simplu, accesibil tuturor, folosind un vocabular religios, într-o tonalitate liturgică. Ca figură de stil, poeta utilizează metafora și repetiția cu efect de incantație, într-un mod apropiat de rugăciune.

Spiritul profund patriotic al Aureliei Rînjea, susținut de credința puternică în Dumnezeu, Maica Domnului și Iisus Hristos, se oglindesc vădit în versuri cutremurătoare, de mare intensitate vibrațională. Poeta evocă istoria, curajul, jertfa și sfințenia înaintașilor pentru salvarea țării și invită la demnitate și credință: „Nu vă atingeți de Români / Vine strigăt din Cer / Și dinspre istoria Neamului / Rescrieți corect istoria Lumii / Suntem România Sfântă / România lui Dumnezeu / Și a Maicii Sfinte / Dinspre istorie vin / Curajul lui Ștefan / Jertfa lui Brâncoveanu / Sfinții Voievozi / Se unesc în ceruri / Sfântul Arsenie Boca / Flutură drapelul României / Pentru salvarea / României Sfinte / Toate vin – toate ni se petrec / Și toate trec / Domnul Hristos ne ocrotește / Să fim demni și tari în credință” (Nu vă atingeți).

Imaginarul acestei magnifice cărți este dominat de lumină, rugăciune, de natură, cu munți, păsări și cer senin, dar și cu elemente cosmice. Acest imaginar creează o atmosferă contemplativă și liniștitoare, o oază de pace sufletească pentru a aduce slavă, mulțumire și laudă lui Dumnezeu. „Măicuță Sfântă / Prin Tine ajungem la Fiul / Cale către har și mântuire / Cale către Divinitatea / Lui Hristos / Ție îți înălțăm imn / De laudă și de Rugăciune” (Îți aducem laudă).

Dimensiunea eseistică a acestei cărți este demonstrată printr-o densitate de elemente teologice, istorice, ideologice, simbolistice, geografice și populare cum ar fi: biserica, rugăciunea, crucea, învățătura, preoții, tradițiile, muntele Athos, mănăstirile, personajele istorice, etc. Experiența personală a autoarei joacă un rol important și definitoriu pentru că face din textele Aureliei Rînjea un manual de învățături și un fenomen cultural.

Prin cartea sa Pelerini în Grădina Maicii Domnului poeta Aurelia Rînjea dă dovadă de originalitate, autenticitate emoțională, coerență spirituală și accesibilitate la publicul larg de toate vârstele. Cartea sa este unică, inedită, sinceră și plină de dragoste de neam și iubire creștină. Ea trebuie înțeleasă în contextul românesc al literaturii spirituale contemporane, având o valoroasă componentă de spiritualitate ortodoxă, fiind o mărturisire lirică de conștiință, trăire religioasă și patriotism.

În încheiere aș dori să subliniez faptul că nu întâmplător cartea se încheie cu o extraordinară pictură în ulei înfățișând pe Maica Domnului cu pruncul Isus, realizată în anul 2010 de însăși autoarea acestei cărții, care pe lângă harul scriiturii a primit și harul picturii. Numai un suflet ales putea să primească atâta har creator de la Dumnezeu!

Deși scriitoarea Aurelia Rînjea a atins deja apogeul altarului creativității sale prin vasta-i operă literară ce depășește 60 de cărți personale și nenumărate antologii, totuși ne surprinde cu fiecare nouă apariție literară, prin intensitatea emoțională a scrierilor sale. Felicitări din suflet!