Există oameni care nu doar locuiesc într-o țară, ci poartă o țară întreagă în suflet, transformând granițele în simple linii de creion pe o hartă a destinului. Un astfel de om este Ludmila Sfîrloagă, membră a Consiliului Județean Prahova și o figură emblematică a diplomației culturale românești, a cărei activitate a devenit, de decenii, o veritabilă punte de lumină peste Prut.
Universitatea de la Văleni – Un altar al românismului
Recent, sub soarele blând de la Vălenii de Munte, s-a desfășurat cea de-a 71-a ediție a Universității Populare de Vară „Nicolae Iorga”. Într-o atmosferă vibrând de patriotism, doamna Ludmila Sfîrloagă a fost, ca de fiecare dată în ultimii 24 de ani, amfitrioana care a vegheat ca flacăra spiritului românesc să rămână aprinsă pentru frații de peste Prut.
Anul acesta, peste 50 de basarabeni – scriitori, istorici, studenți și veterani – au fost primiți cu brațele deschise, simțind că acasă nu este un loc, ci o stare de spirit. Este o misiune asumată cu o generozitate rară, pe care domnia sa o descrie cu o simplitate dezarmantă:
„… îmi face mare plăcere ca de fiecare dată să avem invitați foarte mulți frați basarabeni de care vreau să am grijă cum am avut-o în fiecare an… la toate edițiile din ultimii 24 de ani.”
De la tribună europeană, la investiții concrete
Dincolo de emoția colindelor și a discursurilor academice, forța Ludmilei Sfîrloagă rezidă în pragmatismul său constructiv. Prima femeie aleasă președintă a Camerei Regiunilor din cadrul Consiliului Europei, ea a demonstrat că vocea României poate fi fermă și respectată pe marile scene internaționale, apărând cu verticalitate integritatea și suveranitatea țării.
Mai mult, prin eforturile sale diplomatice, a reușit să impună la nivelul instituțiilor europene viziunea că autonomia ținutului Secuiesc este o problemă internă a României, subiectul fiind acum practic închis.
Însă adevăratele monumente ale activității sale sunt cele ridicate în satele și orașele din Republica Moldova. Prin numeroasele înfrățiri inițiate între județul Prahova și raioane precum Hâncești, Cimișlia, Călărași sau Rezina, s-au materializat proiecte vitale: unități medicale moderne (precum cea de la Hâncești), donații masive de carte și busturi ale marilor domnitori care ne amintesc cine suntem.
„Nu trec Prutul cu carnetul de partid în buzunar, ci cu carnetul roșu-galben-albastru”, mărturisește domnia sa, subliniind că idealul unirii este o misiune zilnică.
Un jurământ de credință
În cadrul interviului acordat pentru platforma multimedia „Poduri de Dor”, Ludmila Sfîrloagă a reiterat invitația la unitate, chemând și alte județe din România să urmeze exemplul Prahovei. Într-o lume tot mai fragmentată, astfel de lideri ne reamintesc că limba română este singura noastră patrie fără frontiere.
Încheiem acest popas spiritual cu certitudinea că, atâta timp cât există inimi care bat la unison de ambele părți ale râului martor, „Podurile de Dor” vor rămâne neclintite, purtând spre viitor speranța unei reîntregiri prin cultură, credință și solidaritate.
Diana Zlatan-Ciugureanu, 19 august 2024
Vă mulțumim pentru republicare și trimiterea la sursă!