De ani buni, sunt întrebat: LA CE MĂ GÂNDESC? În aceste zile, și eu MĂ GÂNDESC la ZIUA LUI EMINESCU și la ZIUA CULTURII NAȚIONALE, dar mai ales la VEȘNICIA MOȘTENIRII CULTURALE EMINESCIENE, ca moment românesc de seamă în Patrimoniul Cultural al Omenirii.
S-au scris multe articole și cărți despre profețiile lui Eminescu – Necesitatea unei Comuniuni Europene, Catedrala Neamului, recunoașterea lui recentă ca „Profet al îngerilor și al NATO, al PĂCII UNIVERSALE” – dar nu se știa cauza profundă a acestor profeții, care are legătură cu o „Pată albă” din biografia poetului.
După ce un fizician a decriptat lumea fizică din lirica lui Eminescu, iar Perpessicius aprecia că descrierile din lirica poetului sunt momente trăite, aceste descrieri istorico-geografice din grandioasele poeme „Memento mori («Deșertăciunea deșertăciunilor»)” și „Povestea magului călător în stele” au fost identificate istoric în perioada anilor 1866-1867.
Atunci, părăsind Transilvania vasală Austro-Ungariei ca să ajungă în România „liberă”, copleșit de dezamăgiri și de lipsa oricăror mijloace de existență, tânărul Eminescu s-a retras în munți.
Mai întâi ca „zăhastru mag” în „monastârea albă” (de Vâlcea), unde „capul și-l cufundă-ntr-a lumii sfinte cărți”, apoi inițiat într-un schit, iar în cele din urmă s-a izolat într-o peșteră. Acolo a dus o viață total ascetică, în simbolicul timp sacru de cel puțin 40 de zile, precum marii profeți, la vârsta de 16-17 ani: „dormind pe două scânduri acoperit de trențe” și „ne-bând apă d-izvoare”, „se chinuiește în rugăciuni, asceze”, „trăind în rugăciune gândind la Dumnezeu”.
A urmat o stare de „Revelație” (comuniune cu divinitatea – DEX). Efectul a fost dobândirea unui potențial supradimensional:
-
Uman: Dăruirea vieții sale cauzei naționale (idealul Marii Uniri), fapt pentru care a fost primul omagiat ca mentor simbol al făuritorilor Unirii.
-
Creator: Devenirea sa ca „Codificator” al limbii române literare moderne, dobândind tot atunci și harul profetic, cauza tuturor efectelor ulterioare.
Recent, o echipă de cercetători – 2 universitari eminescologi, 2 prelați, 2 publiciști, regizor/operator – a identificat în premieră locațiile cu metode științifice moderne, înregistrând totul cu mijloace tehnice profesionale, fiind călăuziți de singurele indicii documentare – descrierile poetului în versurile celor două poeme.
E zi de sărbătoare! Să ne învrednicim a asculta cu gândul și salutul proverbial al Poetului Național al României, adresat românilor de pretutindeni.
El nouă: – „TRĂIASCĂ NAȚIA!”
Noi Lui: – „SUS CU DÂNSA!”