Tot cercetând despre cum să facem alegeri conștiente, responsabile și cu grijă de noi și de mediul înconjurător (oameni, animale, plante, pământ), mi-am aplecat atenția într-un studiu privind capacitatea de discernământ.
Definiția discernământului din DEX este: „capacitatea sau facultatea de a pătrunde lucrurile sau a judeca lucrurile, apreciindu-le la justa lor valoare; bunul simț”.
Din punctul meu de vedere, discernământul este o capacitate-cheie în dezvoltarea umană, pentru o viață împlinită pe toate planurile.
Am descoperit câteva caracteristici necesare, care te ajută să îți dezvolți capacitatea de a discerne. Acestea sunt:
1. CUNOAȘTEREA
Pentru a trăi o stare de bine global, avem nevoie de discernământ atunci când ne confruntăm cu reguli și norme transmise și impuse de familia de bază și de societate.
Astfel discernământul se manifestă în sensul de a judeca drept, din poziția de observator, care sunt normele și regulile pe care să le aplicăm pentru binele nostru și pe care – nu. Pentru aceasta, e nevoie de cunoaștere, adică de a ști cât mai multe imformații despre un subiect sau altul.
Cunoașterea este ingredientul cel mai important, pentru a putea avea opțiuni în ceea ce privește calitatea vieții noastre și a discerne acțiunile binefăcătoare, care duc la creșterea și dezvoltarea noastră în armonie.
Aici, aș vrea să fac distincţia între cunoaştere şi cunoştinţe sau informaţii.
Informaţiile, le găsim atunci când ne întrebăm, adică atunci când le căutăm. Ele sunt peste tot, dar te focalizezi pe ele doar atunci când linişteşti noianul de gânduri şi îți focalizezi atenţia asupra unor anumite subiecte sau îți pui unele întrebări despre acele subiecte.
După ce am accesat informaţiile căutate și începem să le aplicăm în viaţa de zi cu zi, o perioadă de timp, între 21 zile și 6 luni (conform neuroștiinței), acestea se înregistrează la nivel cerebral, ca abia apoi, să le putem trăi ca pe adevăr propriu și astfel, acele informaţii vor deveni cunoaştere.
Deci cunoştinţele (informațiile) devin cunoaştere prin trăire şi experimentare.
Nimeni nu poate trăi în locul nostru, o stare sau un fenomen interior. Trăirea va duce la creşterea celulelor neuronale noi („baby” neuroni) şi tot trăirea, experimentarea va face posibilă crearea de reţele neuronale noi, conform frecvenţei trăirii.
După ce am realizat această distincție, găsim că din perspectivele de mai sus, cunoașterea are două fațete: cunoașterea de sine și cunoașterea lumii înconjurătoare. A te cunoaște pe tine, este o condiție esențială în capacitatea de a discerne și pentru a face alegerile potrivite pentru tine.
Partea cea mai grea în cunoașterea de sine este perioada cu educația, pe care am primit-o în cei şapte ani de acasă. Aici, e greul pentru a reuși să ne cunoaștem și a vedea dacă ce s-a implementat în mintea noastră, este în concordanță cu ființa noastră divină sau nu.
Prin cunoașterea de sine, faci distincția între ceea ce ai și este în concordanță cu dorințele și cerințele tale interioare, adică din potențialul divin sau cele care sunt din egoul personalității și ceea ce nu era în concordanță cu experiențele tale, necesare creșterii și dezvoltării pe toate planurile.
De ce am spus că aici, e greul? Deoarece noi în acea perioadă, am preluat de la cei din jur (familia de bază, grădiniță) totul: de la comportamente, atitudini, modul de a soluționa problemele, modul de gândire, etc. Acestea s-au implementat în creierul nostru liber, ca niște programe în calculator, au devenit obișnuințe, au intrat în mintea subconștientă şi acum sunt ca o a doua natură a noastră.
În mica copilărie, ni s-a implementat scenariul de viață, cum să ne comportăm, cum să relaționăm, etc. De aceea, nu știm prea bine, dacă unele atitudini sunt ale noastre și le alegem noi din sine, sau vin ca urmare a informațiilor din programare?
O modalitate ușoară de a discerne sau de a te ajuta să vezi dacă ceea ce vrei este benefic pentru tine sau nu, este următoarea formă de autoanaliză prin întrebări de genul:
- „Vreau eu cu adevărat să fac acest lucru?”;
- „Fac eu asta pentru mine sau pentru a demonstra cuiva cât de important şi special sunt eu?”;
- „Ceea ce vreau să fac îmi aduce plus-valoare? Adică, mă ajută să fiu eu, să mă manifest fără măşti şi ascunzişuri, să cresc şi să mă dezvolt?”;
- „Pe ce dimensiune a vieţii mă împlineşte?”;
- „Trăiesc bucuria, pacea şi liniştea făcând asta, sau îmi aduce noi griji, stres şi agitaţie? ”;
Această autoanaliză te ajută să devii conştient şi responsabil, atât pentru a vedea dacă evoluezi sau te împlineşti prin acea acţiune, cât și pentru a descoperi unde te îndrepți când decizi ceva sau altceva.
Creierul nostru este instrumentul care captează gândurile din fluxurile de conştiinţă din mediul înconjurător. Orice gând se înregistrează în aceste fluxuri, care au diferite frecvenţe.
Dacă tu manifeşti comportamente, gânduri, acţiuni cu frecvenţă înaltă, vei atrage gânduri cu frecvenţă înaltă, creatoare, dezvoltatoare.
Făcând această analiză, conștientizezi pe ce frecvență accesezi realitatea și pe ce vibraţie îți creezi viața.
Dacă ai dorinţe limitative, care te duc doar la „ce am” sau „ce posed” – e clar că frecvenţa fluxurilor pe care stai mult timp din viața ta, este de vibraţie limitativă, de obiceic –
mai coborâtă, preponderent din conştiinţa socială. Aceasta nu înseamnă că e ceva rău, ci că, acolo, sunt deocamdată preocupările tale, gândurile şi sentimentele pe care le emiţi, și de aici, vezi că ceea ce creezi tu, se întoarce la creator (care eşti tu).
Astfel potențialul cuantic – conform spiritualității și fizicii cuantice – este cunoaştere nelimitată, viaţă nelimitată. De aici, am tras unele concluzii despre importanța cunoașterii în activarea și manifestarea discernământului, și anume:
– Cunoaşterea este cea mai grandioasă comoară pe care o avem, deoarece atunci când trăieşti o experienţă prin care pierzi posesiunile materiale concrete, unicul lucru pe care nu-l pierzi şi nici nu-l vei putea pierde vreodată este cunoaşterea.
– Cunoaşterea ne dă capacitatea să creăm din nou, să o luăm oricând de la capăt.
– Cunoaşterea ne dă confortul psihic prin care spunem că: dacă am făcut odată ceva, putem face ori de câte ori vrem.
– Dacă avem cunoaştere avem opţiuni, avem libertate.
– Dacă avem cunoaştere, putem construi nelimitat, pentru că este loc sub soare pentru tot omul care vrea să facă ceva.
– Dacă avem cunoaştere, scăpăm de temeri şi frici deoarece atunci nu există nimic – nici un element, nici o autoritate, nici o regulă – care ne-ar putea ameninţa, intimida sau înrobi.
De aceea, cunoștințele raționale despre cum funcționăm în exterior și cunoștințele care țin de funcționarea interioară spirituală și psihică, fac casă bună pentru a putea trăi și a dezvolta cunoașterea – trăirea – care este absolută.
Prin aceste trăiri, putem discerne astfel încât să ne redescoperim și să regăsim bucuria vieții, și starea de bine în călătoria noastră.
2. MATURITATEA EMOȚIONALĂ, MENTALĂ ȘI SPIRITUALĂ
Un alt ingredient necesar dezvoltării discernământului, este maturitatea.
O persoană matură emoțional, mental și spiritual este o persoană care și-a oprit „vocile din cap”, și-a vindecat rănile din mica sa copilărie și care, datorită acestor vindecări, are capacitatea să discearnă ceva sau altceva într-un mod just, adică este stăpână pe mintea sa. Este o persoană detașată, care nu așteaptă imediat recompense pentru ceea ce face. Este într-o stare superioară a minții personale.
De aceea, atunci când ești stăpân pe mintea ta, poți accesa și accepta gândurile tale astfel încât emoțiile nu te mai copleșesc și niciun stimul exterior nu te mai scoate din starea de bine.
Ajungi să trăiești maturitatea emoțională când ai făcut pace cu tine, când nu te mai simți fricos, vinovat sau rușinat.
Ajungi la pacea interioară, după ce te-ai iertat pentru diverse lucruri, după ce ai acceptat faptul că ai experimentat ceva sau altceva, pentru că așa ai considerat tu bine, și că acum îți poți schimba opțiunea.
Ajungi la maturitatea mentală și manifești discernământul atunci când nu mai acționezi din impuls, adică nu mai reacționezi, ci reflectezi asupra consecințelor pe termen lung, ale acțiunilor tale și astfel ajungi să acționezi conștient.
Pentru a trăi maturitatea mentală, e nevoie să îți pui un șir de întrebări esențiale înainte de a face ceva.
Acestea sunt de genul: Ce gândesc eu acum? Vreau eu cu adevărat să fac acest lucru? Care sunt beneficiile imediate și pe termen lung, ale acestei acțiuni? Care este starea mea interioară, când gândesc să fac ceva?
Ajungi la maturitatea spirituală atunci când ajungi, prin cunoaștere și trăire, să înțelegi că dimensiunile: fizică, mentală și spirituală sunt un tot, pe care-l manifești în tot ceea ce alegi să faci. De aceea, dacă faci ceva distructiv pentru corp, sigur va duce la repercursiuni în dimensiunea mentală și apoi în cea spirituală. Manifești maturitatea spirituală atunci când tot ceea ce vrei să faci, faci în prezent, aici și acum, conectat cu tot și toate.
3. DORINȚA DE AUTODEPĂȘIRE
Este o stare, care te impulsionează ca mereu să cauți experiențe, care duc la dezvoltarea și evoluția ta. Aceasta implică deschiderea spre a experimenta diferit, diverse situații, prin care trăiești stări de fericire, mulțumire, bucurie. Această dorință, o avem implementată la nivel cerebral, dacă atunci când am fost adolescenți, am căutat noul conștient, am făcut diverse acțiuni (sport, artă, muzică, drumeții) pentru a ne descoperi potențialul creator.
Această dorință, o dată activată și accesată cât mai des în adolescență, ne va face ca atunci când ajungem adulți, să vrem să ne depășim condiția fizică, mentală, profesională. Prin această dorință, căutăm starea de bine atunci când alegem un comportament, o acțiune, o faptă. Adică atunci când alegem ceva, să fim responsabili pentru a crea binele atât interior, cât și exterior.
4. INTENȚIA DE A FACE BINELE
Intenția de a face binele este o stare, care vine din echilibrul mental și emoțional. Cu toate că la nivel de sine divin, noi suntem iubire, în manifestare – nu ajungem să creăm iubirea din cauza unor programe limitative, a unor suferințe interioare și din necunoaștere.
Atunci când nu mai intri în comparație cu cineva din exteriorul tău, când nu mai faci o acțiune doar ca să te aprecieze alții, îți vei descoperi și activa potențialul divin pentru manifestarea a ceea ce va declanșa intenția din sine, de a crea binele în tot și toate.
Prof. Dr. Constantin Dulcan spune într-un interviu, că: „binele este implementat în noi la nivel genetic și este ca un cod”. Adică, ne-am născut cu aceasta și face parte din ființa noastră. Pentru a fi mereu în această stare e necesar să vrem, adică să intenționăm să trăim conform acestui cod interior. Când decizi să faci ceva datorită intenției de a face bine, nu mai ai remușcări, frustrări, agresivitate interioară atunci când ceva nu iese conform planurilor tale. Asta se cheamă că nu ai făcut conștient ceva distructiv.
5. ACȚIUNEA, ATITUDINEA ȘI COMPORTAMENTUL ÎN ACORD CU ATENȚIA
De foarte multe ori, vrem să schimbăm ceva în viața noastră și pentru aceasta, studiem, citim, intenționăm ceva diferit sau nou, dar actionăm conform vechilor programe.
Aceasta ne determină să nu reușim a face schimbarea propusă, mai exact – este de parcă ne-am opri la mijlocul drumului. Vrem, dar nu acționăm conform a ceea ce vrem, din frică, lipsă de curaj, lipsă de îndrăzneală, programul de sacrificiu etc.
În acest pas, avem nevoie să activăm curajul de a ne manifesta sau comporta diferit. Am decoperit că necunoscutul naște potențial. Adică atunci când avem încredere în noi, activăm curajul în manifestare și aceasta ne aduce o bucurie imensă, că ne-am depășit limitele programărilor primite de-a lungul timpului.
Pentru a vă depăși limitele fricilor, vinovățiilor, programărilor mentale de limitare, suferință și neîmplinire, vă ajută afirmațiile mentale de genul:
- Eu sunt dintotdeauna curaj în manifestare;
- Eu sunt dintotdeauna încredere în sine
În timp, aceasta vă va susține în a reuși să vă reprogramați mental pentru o viață împlinită.
Acțiunea va face diferența dintre un demagog și un practician.
Urmărind aceste caracteristici în personalitatea și ființa voastră la nivel global (minte, corp și spirit), veți putea alege responsabil, cu discernământ, cu dorința de bine în toate deciziile și acțiunile voastre.
Toate acestea vor duce la o viață trăită fără compromisuri, o viață creată și trăită ușor, frumos și bine, adică o viață împlinită. Vă doresc mult succes.
Cu drag, din cunoaștere și iubire, pentru cunoaștere și iubire.
