Poduri de Dor

Inovația poetică „Metahaiku” a lui Liviu Țîțan, o formă ritmată și accesibilă care distilează idei esențiale despre viață și speranță, a fost republicată pe site-ul Poduri de Dor, oferind cititorilor conținutul integral din volumul său III, „O MIE DE GÂNDURI HAIKUIFORME”.

Am recuperat și republicat meditația esențială a lui Iulian Filip despre Teatrul Luceafărul și destinul marelui Dumitru Fusu! Acest articol readuce în prim-plan povestea generației de aur școlite la Moscova care a creat Teatrul unui Actor, fiind o mărturie valoroasă despre „altfelul” care a stimulat creativitatea românească, salvată acum din arhiva pierdută a revistei.

Articolul analizează lucrarea „Modelul de existență Eugen Simion” a lui Mihai Cimpoi, care îl plasează pe Simion ca pe un critic autentic și „filozof al ființei”, urmărind să-i universalizeze spiritul estetic prin prisma comparației dintre modernism și postmodernism (inclusiv Tabelul Ihab Hassan). Cartea lui Cimpoi este considerată esențială pentru a înțelege opera lui Simion și sincronizarea acesteia cu modernitatea europeană.

Vă prezentăm o selecție de poeme semnate de Christian Mocanu, membru al USLR și autor a numeroase volume dedicate istoriei și mitologiei daco-gete. Poemele explorează teme esențiale precum natura poetului și căutarea absolutului, îmbinând rigoarea formei cu viziunea profundă.

Articolul, republicat și recuperat din materialele de arhivă, explorează cauza harului profetic al lui Eminescu, legând-o de o „Pată albă” din biografia sa: perioada ascetică din anii 1866-1867. Prin această izolare și „Revelație” de 40 de zile în munți, Poetul Național a dobândit potențialul supradimensional care l-a consacrat drept mentor simbol al Marii Uniri și „Codificator” al limbii române.

Stilul dumneavoastră este amprenta unică a creației, iar pentru a o dezvălui trebuie să vă scufundați în ritm, să încălcați regulile formei și să vă transformați experiențele cele mai intime în cadența nealterată a propriei voci.

Studiul abordează trăirile cosmice și harul profetic din lirica postumă a lui Eminescu, argumentând, pe baza unei cercetări de teren, că „pata albă” din biografia poetului adolescent marchează o Revelație ce i-a conferit un potențial supradimensional, anticipând, printre altele, legile universului.

Poezia dansează, prinde viață în explozii de sentimente și pictează tablouri direct în minte. Acest limbaj universal, venerat din zorii civilizației, oferă astăzi refugiul perfect pentru a păstra miturile, a găsi alinare și a construi pacea interioară.

„Găinarul” revine pe site-ul unde a avut premiera! Această nuvelă plină de umor și moralitate prezintă misterul unui furt dintr-un sat, unde milițianul Ștefan Cibotaru trebuie să-l demascheze pe hoț bazându-se pe o singură dovadă cu greutate: ora exactă la care cântă cocoșul furat.

Vrei să scrii o poezie care să nu fie doar citită, ci și simțită? Află cum să găsești tema care te definește și cum să-ți folosești autenticitatea și structura pentru a crea versuri care să lase o amprentă de durată în sufletul cititorului.

Fragmentul din romanul „În Siberii de gheață” de Rodica FERCANA îmbină mărturii personale cutremurătoare despre prizonieratul românesc în Siberia, din două războaie mondiale, cu o intrigă personală despre destin și supraviețuire, oferind o perspectivă emoționantă și vie asupra ororilor războiului, muncii forțate și molimelor din lagărele sovietice.

Articolul semnat de poeta și jurnalista Diana Zlatan-Ciugureanu, republicat în cadrul rubricii sale „Poduri de Dor”, oferă o micro-monografie omagială a lui Nicolae Băciuț, „Meșterul Manole al poemelor”, evidențiind profunzimea lirică și pledoaria sa asumată pentru Basarabia, și este o contribuție esențială pentru înțelegerea profundă a liricii lui Nicolae Băciuț.

Nuvela „Olarul” de Nicolae GREJDIERU, recuperată din arhivă și republicată, relatează povestea mătușii Mărioara, care îl roagă pe fiul ei milițian, Ștefan, să găsească un olar pentru a cumpăra oale de lut. Ștefan descoperă, în cele din urmă, un meșter popular forțat de restricțiile legislative din perioada sovietică să își practice și să își vândă meseria ancestrală pe ascuns, schimbând marfa pe cereale.

Am recuperat din arhivă și am republicat omagiul adus Limbii Române de Doamna Su Yan, o meditație poetică inspirată din simbolismul chinezesc al celor „patru plante nobile”. Citiți versurile dedicate României și Academiei Române, alături de mulțumirile adresate academicienilor Eugen Simion, Mihai Cimpoi și Ioan-Aurel Pop.

Am recuperat din arhivă interviul amplu cu Maestrul Călin Humă, care ne mărturisește cum și-a modelat destinul prin cultivarea harurilor sale — de la compozitor la diplomat și economist. Dialogul profund cu Diana Ciugureanu explorează viziunea Maestrului asupra libertății spirituale și despre cum experiența sa în Republica Moldova a fost un punct de lansare spre succesul internațional.