A\u0219eza\u021bi \u00een r\u00e2nduri lungi, ei c\u0103rau monoton, f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentre ei sau s\u0103 fac\u0103 zgomot mare, ceva din \u00eenc\u0103perile zidului cet\u0103\u021bii din apropiere, la c\u0103ru\u021bele a\u0219ezate \u00een r\u00e2nd din mijlocul cur\u021bii.<\/p>\n
Acolo, ca un convoi militar oprit la popas, \u00een r\u00e2nduri drepte, alteptau vreo 20 de c\u0103ru\u021be, la care \u00eenc\u0103 nu erau \u00eenh\u0103ma\u021bi caii.<\/p>\n
Fiecare c\u0103ru\u021b\u0103 avea c\u00e2te doi harabagii, care le ar\u0103tau oamenilor unde trebuiau s\u0103 a\u0219eze sacii sau l\u0103zile aduse. Dup\u0103 ce le l\u0103sau \u00een c\u0103ru\u021be, oamenii se \u00eentorceau la \u00eenc\u0103perile zidului cet\u0103\u021bii, luau altele \u0219i le c\u0103rau iar, la c\u0103ru\u021bele din centrul cur\u021bii.<\/p>\n
\u0218i a\u0219a, continua la nesf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n
Doar rareori, din mul\u021bime, se auzea un glas puternic, care schimba mi\u0219c\u0103rile oamenilor, determin\u00e2ndu-i s\u0103 se mi\u0219te altfel de cum o f\u0103cuser\u0103 mai \u00eenainte.<\/p>\n
Era glasul lui Luca Arbore, un t\u00e2n\u0103r de 22 de ani, adus de \u0218tefan cu vreo jum\u0103tate de an \u00een urm\u0103, la Cetatea de Scaun din Suceava, pentru a-l atrage la serviciu \u00een treburile statului. De fapt, Luca era fiul lui Arbore cel B\u0103tr\u00e2n, G\u00e2r\u0219tea, fost p\u00e2rc\u0103lab de Neam\u021b, care era frate cu \u0218tefan. Adic\u0103 Luca era nepotul lui \u0218tefan \u0219i se tr\u0103gea tot din neamul Mu\u0219atinilor.<\/p>\n
Acum, \u00een aceast\u0103 noapte, doar Luca Arbore mai avea dreptul s\u0103 le dea ordine oamenilor. Domnul, restul curtenilor \u0219i oaspe\u021bii veni\u021bi din \u00eendep\u0103rtatul Cnezat Moscovit, se odihneau. Cu to\u021bii se preg\u0103teau pentru drumul lung, de la Suceava la Moscova.<\/p>\n
Luca s-a oprit, s-a a\u0219ezat pe fundul unei c\u0103ru\u021be din apropiere, a scos de la br\u00e2u un \u0219tergar alb de in, \u021besut \u00een trei i\u021be, \u0219i-a \u0219ters cu el, fa\u021ba \u0219i g\u00e2tul de sudoare. Dup\u0103 care, s-a ridicat, a pus \u0219tergarul \u00eenapoi la br\u00e2u \u0219i a strigat:<\/p>\n
\u2014 Butoaiele cu vin, le pune\u021bi \u00een ultimele trei c\u0103ru\u021be, fiindc\u0103 aceste c\u0103ru\u021be sunt mai trainice. Le a\u0219eza\u021bi de-a lungul c\u0103ru\u021bei, cu vrana \u00een sus. \u0218i nu uita\u021bi: le c\u0103ptu\u0219i\u021bi bine jos \u0219i prin p\u0103r\u021bi cu f\u00e2n, ca s\u0103 nu se clatine, dar \u0219i ca s\u0103 nu \u00eenghe\u021be vinul, fiindc\u0103 la Moscova au dat venit deja \u00eenghe\u021burile!<\/p>\n
Apoi, Luca s-a a\u0219ezat iar, pe fundul c\u0103ru\u021bei pentru a se mai odihni pu\u021bin. Avea tot dreptul.<\/p>\n
De dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, de c\u00e2nd, au sosit de la Moscova, boierii Mihail Ple\u0219tev \u0219i Ivan Zinovievici cu suita lor numeroas\u0103 \u0219i bogat\u0103, pentru a o cere \u00een c\u0103s\u0103torie pe domni\u021ba Elena, el aproape c\u0103 nu a \u00eenchis un ochi. A fost \u00een picioare zi \u0219i noapte. Odat\u0103 cu venirea soliei de la Moscova, Domnitorul l-a chemat \u0219i l-a numit responsabil pentru toate treburile oaspe\u021bilor. \u0218i aceasta, pentru c\u0103 doar el \u0219i \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103 persoane de la Curtea Domneasc\u0103 cuno\u0219teau limba slavon\u0103. C\u00e2t \u00eel prive\u0219te pe Luca, el \u0219tia la perfec\u021bie nu numai slavona, dar \u0219i limba polon\u0103, \u0219i latin\u0103. Era un t\u00e2n\u0103r inteligent \u0219i \u0219colit la cel mai \u00eenalt nivel. Nu \u00eenzadar, \u0218tefan l-a ales \u0219i l-a f\u0103cut r\u0103spunz\u0103tor de solia moscovit\u0103. \u0218tia el c\u0103 at\u00e2t cuno\u0219tin\u021bele pe care le are Luca, c\u00e2t \u0219i vorba lui \u00een\u021beleapt\u0103, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area \u0219i purt\u0103rile, \u00eel f\u0103ceau s\u0103 fie unul din cei mai str\u0103luci\u021bi nobili din \u021bar\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-i pe oameni cu gurile c\u0103scate atunci c\u00e2nd \u00eel ascultau.<\/p>\n
\u00cen plus, Domnitorul trebuia s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 pe viitor, soli iscusi\u021bi \u00een diploma\u021bie \u0219i cu leg\u0103turi prin toat\u0103 lumea. \u0218i acest caz era tocmai o ocazie minunat\u0103, ca Luca s\u0103-\u0219i fac\u0103 prieteni printre nobilii moscovi\u021bi, caz ce poate fi de nepre\u021buit pe viitor.<\/p>\n
C\u00e2t prive\u0219te oboseala, cum s\u0103 nu fi fost obosit, dac\u0103 a trebuit s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 oaspe\u021bii, la toate mesele, s\u0103 mearg\u0103 cu ei \u00een vizite, s\u0103 participe la diferite \u00eentreceri \u0219i s\u0103rb\u0103tori, \u0219i s\u0103 le r\u0103spund\u0103 la toate \u00eentreb\u0103rile?<\/p>\n
Dar cea mai mare s\u0103rb\u0103toare, a fost logodna Domni\u021bei Elena, care a avut loc la Biserica Mir\u0103u\u021bilor de la Re\u0219edin\u021ba Mitropolitului Gheorghe I de Neam\u021b \u0219i f\u0103r\u0103 participarea \u021bareviciului Ivan cel T\u00e2n\u0103r, viitorul ei so\u021b.<\/p>\n
A fost o frumuse\u021be rar\u0103, de care Luca nu mai v\u0103zuse \u00een via\u021ba sa. A fost at\u00e2ta lume, c\u0103 se pare c\u0103 la aceast\u0103 logodn\u0103, au venit to\u021bi boierii din Moldova cu familiile lor.<\/p>\n
Oaspe\u021bii au adus at\u00e2tea daruri, c\u0103 nici nu mai era loc unde s\u0103 le pun\u0103.<\/p>\n
Slav\u0103 Domnului c\u0103 M\u0103ria Sa, Domnitorul, a r\u0103mas mul\u021bumit de lucrul lui, \u0219i chiar l-a l\u0103udat. Aceast\u0103 laud\u0103 i-a dat dreg\u0103torului, puteri s\u0103 lupte cu oboseala \u0219i l-a \u021binut \u00een picioare p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n
Luca a \u00eentors capul \u0219i a privit spre Palatul Domnesc, unde odihneau Domnul, curtenii \u0219i oaspe\u021bii.<\/p>\n
La Palat, domnea o lini\u0219te ad\u00e2nc\u0103. Doar la unele ferestre, unde st\u0103tea straja, mai p\u00e2lp\u00e2ia, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te o lum\u00e2nare palid\u0103.<\/p>\n
\u2014 Las\u0103-i s\u0103 odihneasc\u0103, s-a g\u00e2ndit \u00een sinea sa, Luca, le-a mai r\u0103mas s\u0103 doarm\u0103 vreo cinci ore \u0219i pleac\u0103 la drum lung. Cine \u0219tie c\u00e2nd se vor mai odihni…<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Pe la ora dou\u0103 de noapte, \u0218tefan \u00eenc\u0103 nu dormea. Acum, st\u00e2nd culcat \u00een singur\u0103tate, \u00eei veneau \u00een cap tot felul de g\u00e2nduri, care \u00eei r\u0103v\u0103\u0219eau sufletul, nel\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103 \u0219i s\u0103 adoarm\u0103.<\/p>\n
Face el corect, oare, m\u0103rit\u00e2nd-o pe Elena cu fiul Cneazului Moscovit, Ivan Vasilievici? Se va \u021bine, oare, de cuv\u00e2nt, Ivan Vasilievici \u0219i va face tot ceea ce a promis? Va fi, oare, fericit\u0103 Elena la Moscova \u0219i cunoa\u0219te el at\u00e2t bine familia cuscrului Ivan Vasilievici, ca s\u0103-\u0219i dea pe m\u00e2inile ei, copilul?<\/p>\n
\u2014 Nu, nu, de unde asemenea g\u00e2nduri rele, se lini\u0219ti deodat\u0103 \u0218tefan. Doar cuscrul Ivan Vasilievici mi-a promis, \u0219i-a dat cuv\u00e2ntul, c\u0103 ginerele Ivan cel T\u00e2n\u0103r va mo\u0219teni tronul Moscovei, \u00een locul s\u0103u. Mi-a promis asta nu o dat\u0103, c\u0103 altfel nici nu-mi mai d\u0103deam fiica dup\u0103 fiul lui. Dar dac\u0103 ginerele Ivan va fi Mare Cneaz, atunci \u0219i nepo\u021bii mei vor deveni mari cneji moscovi\u021bi.<\/p>\n
Nu, nu am de ce s\u0103 am fric\u0103. Cuscrul meu, Ivan Vasilievici, este tot cre\u0219tin ca mine. Iat\u0103 acum doi ani, de c\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu cumnatul s\u0103u, Mihail Borisovici, Cneaz de Tver, s-au unit \u0219i l-au b\u0103tut \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie grea la r\u00e2ul Ugra, pe Hanul T\u0103tar, Ahmat, l-a izgonit din \u021bar\u0103 \u0219i de atunci, nu mai pl\u0103te\u0219te tribut Marii Hoarde. A ie\u0219it de sub jugul t\u0103tar, este liber \u0219i poate s\u0103 fac\u0103 ce vrea. E un adev\u0103rat erou.<\/p>\n
El a biruit t\u0103tarii, fiindc\u0103 s-a unit cu alt cnezat cre\u0219tin, dar s\u0103 fi fost singur, nu mai f\u0103cea nimic. Dar dac\u0103 noi, to\u021bi cre\u0219tinii, ne vom uni \u00eempotriva necredincio\u0219ilor?<\/p>\n
Acum, c\u00e2nd \u201esemiluna\u201d m\u0103 atac\u0103 \u0219i pe mine, noi, cre\u0219tinii, ar trebui, negre\u0219it, s\u0103 ne unim.<\/p>\n
Eu a\u0219a \u0219i i-am spus cuscrului meu Ivan Vasilievici: \u201eDac\u0103 e\u0219ti atacat de du\u0219mani, trimite s\u0103 \u0219tiu, \u00ee\u021bi voi veni \u00een ajutor cu tot ce pot. Du\u0219manii t\u0103i sunt \u0219i du\u0219manii mei\u201d. Chiar las\u0103 s\u0103 \u0219tie \u201ehoarda\u201d c\u0103 eu nu am fric\u0103 de ei \u0219i nu \u00eemi voi cere voia lor pentru a-mi m\u0103rita fiica dup\u0103 mo\u0219tenitorul tronului din Moscova \u0219i, de azi \u00eenainte, eu \u00eel voi recunoa\u0219te pe Ivan Vasilievici ca un suveran slobod. \u00cens\u0103 unde doi se unesc, puterea cre\u0219te.<\/p>\n
Dar Elena de ce s\u0103 aib\u0103 team\u0103? Doar mama ei, Evdochia de Kiev, r\u0103posata mea so\u021bie, s-a n\u0103scut \u0219i a copil\u0103rit la Kiev. Fiul cumnatului meu, Mihail Olelicovici, Simion Mihailovici, e \u0219i acum, cneaz de Slu\u021bk \u0219i Kop\u00e2l. Iar dinastia Olelicovici e rud\u0103 apropiat\u0103 cu cneazul Ivan Vasilievici din Moscova. Elena ar trebui s\u0103 se simt\u0103 la Moscova ca printre rude.<\/p>\n
Clar c\u0103 ar fi fost mai bine s\u0103 plec \u0219i eu cu Elena la Moscova, dar nu pot, n-am cu cine s\u0103 las \u021aara. Nu-i vede\u021bi pe vecini ce fac? Se zbat permanent, ca lupii, s\u0103-mi rup\u0103 hotarele. Dar nu-i nimic, Elena va merge la \u00eenceput, cu oamenii mei la Kop\u00e2l, dar la Kop\u00e2l locuie\u0219te \u0219i cumnata Teodosia ori Fedca, cum \u00eei zic cei de la Kiev, sora mamei Elenei. Ea e ca o mam\u0103 pentru ea. Eu doar m-am \u00een\u021beles cu Teodosia c\u0103 ea o va duce pe Elena personal la Moscova.<\/p>\n
Stefan a dat s\u0103 se scoale \u00een picioare, dar \u00een acel moment, c\u00e2nd a pus cotul s\u0103 se ridice, a sim\u021bit o durere groaznic\u0103 la piciorul st\u00e2ng \u0219i a scos un geam\u0103t puternic de durere.<\/p>\n
Era piciorul la care fusese r\u0103nit acum 20 de ani, \u00een b\u0103t\u0103lia de la cetatea Chiliei.<\/p>\n
La geam\u0103tul Domnitorului, ca din p\u0103m\u00e2nt, a ap\u0103rut c\u0103pitanul strajei, care r\u0103spundea de paza \u00eentregului Palat Domnesc.<\/p>\n
\u2013 Cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi, M\u0103ria Ta? Ordona\u021bi!, a spus c\u0103pitanul apropiindu-se de \u0218tefan.
\u0218tefan a privit la piciorul bolnav, pe urm\u0103 l-a privit \u00eendelung pe c\u0103pitan \u0219i a spus:<\/p>\n
\u2013 Piciorul, c\u0103pitane, piciorul cel r\u0103nit m\u0103 nec\u0103je\u0219te. De dou\u0103zeci de ani, niciun lecar nu mi-a putut vindeca rana, iat\u0103 c\u0103 curge \u0219i p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n
\u0218tefan a netezit cu m\u00e2na piciorul r\u0103nit, a stat pu\u021bin nemi\u0219cat, dup\u0103 care a spus:<\/p>\n
\u2013 Parc\u0103 mi-a mai trecut durerea. Dar va trece, nu are \u00eencotro, nu-i prima dat\u0103, sunt deprins cu durerea lui.<\/p>\n
\u2013 \u0218tii ce, c\u0103pitane, a ad\u0103ugat mai departe, \u0218tefan, ad\u0103-mi cojocul cel de campanii. Nu \u0219tiu de ce nu m\u0103 prinde somnul, doar c\u00e2nd m\u0103 acop\u0103r cu acest cojoc, adorm \u00eendat\u0103. Sub el, parc\u0103 m\u0103 simt mai lini\u0219tit, mai sigur.<\/p>\n
\u2013 \u00cendat\u0103, M\u0103ria Ta, a spus c\u0103pitanul \u0219i a ie\u0219it gr\u0103bit din dormitor.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Dar realitatea istoric\u0103 a faptelor de vitejie a Marelui Cneaz Ivan Vasilievici era cu totul alta.<\/p>\n
Din p\u0103cate, toate aceste fapte \u00eenfrumuse\u021bate despre eroismul lui Ivan Vasilievici, aduse din \u00eendep\u0103rtata Moscovie la Suceava, care p\u0103reau a fi adev\u0103rate, l-au f\u0103cut pe \u0218tefan s\u0103 cread\u0103 \u00een ele \u0219i s\u0103 accepte c\u0103s\u0103toria fiicei sale, Elena, cu Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
Dar de unde s\u0103 \u0219tie, s\u0103rmanul \u0218tefan, c\u0103 vorbele de laud\u0103 despre curajul \u0219i vitejia Marelui Cneaz Ivan Vasilievici \u00een luptele cu Marea Hoard\u0103 pentru independen\u021b\u0103, nu corespundeau nici pe departe adev\u0103rului \u0219i nu aveau nici m\u0103rturii, \u0219i nici dovezi la baz\u0103, fiind de fapt, ni\u0219te pove\u0219ti n\u0103scocite de apropia\u021bii Marelui Cneaz, cu scopul de a-i duce faima \u00een lume \u0219i a-i spori popularitatea.<\/p>\n
De altfel, \u0218tefan credea c\u0103 to\u021bi suveranii ar trebui s\u0103 fie ca el, cinsti\u021bi \u0219i sinceri \u00een rela\u021biile cu al\u021bii.<\/p>\n
Iat\u0103 el, de pild\u0103, dup\u0103 ce a zdrobit armata otoman\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia de la Podul \u00cenalt, captur\u00e2nd o mul\u021bime de turci \u0219i vreo 50 de steaguri, a trimis, drept dovad\u0103 a biruin\u021bei sale, regilor Poloniei \u0219i Ungariei, mai multe steaguri turce\u0219ti, iar Papei de la Roma, i-a trimis chiar \u0219i c\u00e2\u021biva comandan\u021bi turci, prin\u0219i \u00een timpul luptei.<\/p>\n
Iat\u0103 asta-i dovad\u0103 de vitejie \u0219i semn al biruin\u021bei. Dar care-i dovada lui Ivan Vasilievici \u00een luptele cu Marea Hoard\u0103?<\/p>\n
\u0218i totu\u0219i, cine era Marele Cneaz al Moscovei, Ivan Vasilievici, ori Ivan al III-lea, cum i se mai zice?<\/p>\n
Prin ce fapte de \u201eeroism\u201d a eliberat el, Cnezatul Moscovei de sub jugul Marii Hoarde \u0219i l-a eliberat el, oare?<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Se scurgea anul 1474, c\u00e2nd lui Ivan Vasilievici, i se adunaser\u0103 mari datorii la plata tributului fa\u021b\u0103 de Marea Hoard\u0103. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu neonorarea obliga\u021biunii de plat\u0103 a tributului, Marea Hoard\u0103 a \u00eenceput s\u0103-l amenin\u021be cu pedeapsa.
Dar problema nu consta \u00een aceea c\u0103 el nu dorea s\u0103 achite tributul fa\u021b\u0103 de Marea Hoard\u0103, ci c\u0103 nu avea de unde pl\u0103ti aceast\u0103 sum\u0103.<\/p>\n
Fiind \u00eent\u0103rit la domnie de Marea Hoard\u0103, Ivan Vasilievici era dator s\u0103 adune impozitul de pe \u00eentreg teritoriul Cnezatului \u0219i s\u0103 achite tributul.<\/p>\n
Bine\u00een\u021beles, de adunat impozitele, el le-a adunat, dar le-a cheltuit, folosindu-le \u00een alte scopuri. Dar pe Hanul Marii Hoarde, nu-l interesa unde Ivan Vasilievici a cheltuit impozitele adunate \u0219i de unde va lua el bani \u0219i alte bunuri pentru plata tributului. Hanul a\u0219tepta s\u0103 i se pl\u0103teasc\u0103 toate datoriile.<\/p>\n
Sim\u021bind pericolul ce \u00eel pa\u0219te \u0219i v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu are de unde pl\u0103ti tributul, Ivan Vasilievici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u0219i schimbe st\u0103p\u00e2nul.<\/p>\n
A\u0219adar, tot \u00een acel an, \u00een mare tain\u0103, el \u00eel trimite pe boierul Nichita Beklemi\u0219ev la Mengli Ghirai, Hanul T\u0103tarilor din Crimeea \u0219i du\u0219manul de moarte al hanului Ahmat, pentru a \u00eencheia un tratat \u00eempotriva Marii Hoarde \u0219i a Regatului Lituaniei, d\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul de a i se supune \u0219i a-i pl\u0103ti tribut Hanului Crimeii.
Dar pentru a reduce din duritatea cuv\u00e2ntului \u201etribut\u201d, care \u00eei speria pe moscovi\u021bi, Ivan Vasilievici l-a numit cu cuv\u00e2ntul \u201epominki\u201d, adic\u0103 o \u201emas\u0103 de ritual, f\u0103cut\u0103 \u00een memoria decedatului\u201d. Acest tribut sau cum \u00eel numea el \u2013 \u201epominki\u201d, urma a fi pl\u0103tit Hanului din Crimeea regulat \u00een bani \u0219i \u00een natur\u0103, adic\u0103 \u00een bl\u0103nuri, animale domestice, cereale \u0219i altele, a\u0219a cum fusese pl\u0103tit mai \u00eenainte Marii Hoarde.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
\u00cens\u0103 Ahmat, Hanul Marii Hoarde, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 Ivan Vasilievici are datorii la plata tributului \u0219i nu dore\u0219te s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103, \u00een toamna anului 1480, ajutat de aliatul s\u0103u Cazimir, regele Regatului Lituaniei, a n\u0103v\u0103lit asupra Cnezatului Moscovit pentru a-\u0219i lua cu for\u021ba tributul \u0219i a-l pedepsi pe Ivan Vasilievici.<\/p>\n
Armata hanului Ahmat, \u00eens\u0103, s-a oprit pe malul r\u00e2ului Ugra cu g\u00e2nd s\u0103 a\u0219tepte armata regelui Cazimir pentru ca apoi \u00eempreun\u0103 s\u0103 atace Cnezatul Moscovit.<\/p>\n
De fric\u0103, Ivan Vasilievici era de acum gata s\u0103 achite tributul, dar sub presiunea oamenilor, a adunat urgent armata, l-a numit comandant pe voievodul Daniil Holmskii \u0219i \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u Ivan cel T\u00e2n\u0103r, au venit la r\u00e2ul Ugra pentru a opri \u00eenaintarea du\u0219manilor.<\/p>\n
\u00cen a\u0219a fel, armata Cnezatului Moscovit s-a pomenit fa\u021b\u0103-n fa\u021b\u0103 cu armat\u0103 Marii Hoarde \u0219i erau desp\u0103r\u021bite doar de r\u00e2ul Ugra.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd o armat\u0103 at\u00e2t de mare pe cel\u0103lalt mal al r\u00e2ului, Ivan Vasilievici s-a speriat grozav \u0219i a vrut s\u0103-\u0219i ia fiul \u0219i s\u0103 fug\u0103 la Moscova, dar Ivan cel T\u00e2n\u0103r a refuzat s\u0103 plece cu el.<\/p>\n
L\u0103s\u00e2nd armata pe seama voievodul Daniil Holmski, Ivan Vasilievici, \u00eempreun\u0103 cu cneazul Fiodor Pale\u021bkii, s-a \u00eentors la Moscova.<\/p>\n
Dar nu a reu\u0219it Ivan Vasilievici s\u0103 \u00eentre \u00een palatul s\u0103u din Moscova, c\u0103 \u00een cale, i-a ap\u0103rut Arhiepiscopul Vasian.<\/p>\n
Sup\u0103rat foc, el l-a numit pe Ivan Vasilievici, \u201efugar\u201d fa\u021b\u0103 de to\u021bi curtenii \u0219i i-a spus: \u201eS\u0103 \u0219tii c\u0103 tot s\u00e2ngele cre\u0219tinesc va c\u0103dea pe capul t\u0103u, pentru c\u0103 tu ai tr\u0103dat cre\u0219tinismul \u0219i ai fugit de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 f\u0103r\u0103 ca s\u0103 te lup\u021bi cu t\u0103tarii. De ce te temi de moarte? Oare nu e\u0219ti \u0219i tu un om muritor ca to\u021bi? Nimeni \u00een lumea asta nu este nemuritor \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, nici omul, nici pas\u0103rea \u0219i nici fiara. Nu te uita c\u0103 sunt b\u0103tr\u00e2n, d\u0103-mi pe m\u00e2inile mele armata \u0219i vei vedea, \u00eemi voi pleca eu fa\u021ba \u00eenaintea t\u0103tarilor?!\u201d
Av\u00e2nd fric\u0103 de oameni, Ivan Vasilievici nu s-a dus la Palatul s\u0103u de la Moscova, ci a plecat s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een satul Krasnoie, situat al\u0103turi de Moscova.<\/p>\n
Din acest s\u0103tuc, el i-a scris o scrisoare fiului s\u0103u, Ivan cel T\u00e2n\u0103r, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 urgent la Moscova, dar fiul a refuzat s\u0103 se supun\u0103 \u0219i a r\u0103mas \u00een continuare cu toat\u0103 armata.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd asta, Ivan Vasilievici i-a scris o scrisoare \u0219i voievodului Daniil Holmskii, c\u0103ruia i-a ordonat s\u0103-l trimit\u0103 pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r, for\u021bat acas\u0103, la care, Ivan cel T\u00e2n\u0103r a r\u0103spuns c\u0103 \u201emai degrab\u0103 va muri \u00een lupt\u0103 dec\u00e2t va pleca la tat\u0103l s\u0103u\u201d.<\/p>\n
Umilit \u0219i dezonorat, dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de chin \u0219i \u00eendoieli, Ivan Vasilievici \u0219i-a \u00eenvins fric\u0103 din oase \u0219i s-a \u00eentors la armata sa, dar de data asta, sediul s\u0103u principal l-a instaurat nu pe malul r\u00e2ului Ugra, unde \u00eei era armata, dar \u00een localitatea Kremen\u021be, la 30 de kilometri de r\u00e2ul Ugra.<\/p>\n
Odat\u0103 sosit la Kremen\u021be, Ivan Vasilievici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eempace cu t\u0103tarii \u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een continuare, tributul.<\/p>\n
\u00cen acest scop, el l-a \u00eenc\u0103rcat pe boierul Ivan Tovarkov cu daruri scumpe, i-a dat \u00een m\u00e2n\u0103 o peti\u021bie \u0219i l-a trimis pe cel\u0103lalt mal al r\u00e2ului, la Hanul Ahmat.<\/p>\n
Acesta, \u00eens\u0103, a refuzat s\u0103 fac\u0103 pace \u0219i a cerut ca Ivan Vasilievici s\u0103 vin\u0103 personal la el \u0219i s\u0103 i se \u00eenchine.<\/p>\n
Dar cum s\u0103 vin\u0103 Ivan Vasilievici la Hanul Ahmat, dac\u0103 lui \u00eei treceau fiorii prin corp c\u00e2nd auzea de numele lui?<\/p>\n
\u00cen timp ce oastea Hanului Ahmat \u00eel a\u0219tepta pe malul r\u00e2ului Ugra, pe regele Cazimir cu armata, pentru a se uni \u0219i ataca Cnezatul Moscovit, Mengli Ghirai, Hanul t\u0103tarilor din Crimeea, cu care Ivan Vasilievici a \u00eencheiat tratatul de ajutor militar reciproc, printr-un atac fulger\u0103tor, a atacat armata regelui Cazimir \u0219i a silit-o s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi.<\/p>\n
Hanul Ahmat l-a a\u0219teptat pe Regele Cazimir pe malul r\u00e2ului Ugra p\u00e2n\u0103 au dat \u00eenghe\u021burile, dar, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu vine \u0219i c\u0103 i se terminau proviziile, \u0219i-a ridicat armata \u0219i a plecat de pe malul r\u00e2ului Ugra.<\/p>\n
\u00cen drum spre cas\u0103, pentru a se r\u0103zbuna pe regele Cazimir, care nu l-a ajutat, Hanul Ahmat, neav\u00e2nd rezisten\u021b\u0103 din partea cuiva, a mai jefuit \u0219i o parte a Regatului Lituaniei \u0219i a revenit la re\u0219edin\u021ba sa din Sarai, unde le-a permis trupelor sale s\u0103 plece acas\u0103.<\/p>\n
R\u0103mas la Sarai doar cu un grup mic de o\u0219teni, Hanul Ahmat a fost atacat, jefuit \u0219i omor\u00e2t de c\u0103tre Aibec, Hanul Siberiei.<\/p>\n
Dup\u0103 moartea Hanului Ahmat, fiii s\u0103i, lacomi de putere \u0219i slav\u0103, au destr\u0103mat Marea Hoard\u0103 \u00een mai multe p\u0103r\u021bi, f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 nu mai prezinte pericol pentru \u021b\u0103rile \u00eenvecinate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een anul 1502, Hanul Mengli Ghirai, prin lupte cr\u00e2ncene, f\u0103ra ajutorul lui Ivan Vasilievici, a lichidat definitiv Marea Hoard\u0103, dar p\u0103m\u00e2nturile ei, le-a \u00eemp\u0103r\u021bit cu Hanatul Astrahanului.<\/p>\n
Astfel, Cnezatul Moscovit, f\u0103r\u0103 a depune mari eforturi, cu ajutorul Hanului Mengli Ghirai, dup\u0103 dou\u0103 veacuri \u0219i jum\u0103tate, a ie\u0219it de sub jugul Marii Hoarde, ins\u0103 a r\u0103mas \u00een continuare, supus Hanatului Crimeii.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Dar Ivan Vasilievici, dup\u0103 ce s-a asigurat c\u0103 armata Marii Hoarde plecase de pe malurile r\u00e2ului Ugra, a revenit, \u0219i el, la Moscova, unde poporul l-a \u00eent\u00e2mpinat \u0219i l-a glorificat ca pe un adev\u0103rat salvator al neamului.<\/p>\n
Despre faptul c\u0103 Mengli Ghirai, Hanul T\u0103tarilor din Crimeea, l-a salvat de la pieire \u0219i i-a adus lini\u0219tea, Ivan Vasilievici nu a mai scos o vorb\u0103.<\/p>\n
Dar de ce ar trebui el s\u0103-\u0219i \u00eempart\u0103 gloria cu al\u021bii?<\/p>\n
Hanul Mengli Ghirai, \u00eens\u0103, nu c\u0103uta slav\u0103, ci a\u0219tepta pe viitor de la Ivan Vasilievici, plata tributului, supunere \u0219i ajutor militar \u00een caz de r\u0103zboi.<\/p>\n
Nimic mai mult dec\u00e2t ceea ce era scris \u00een tratatul \u00eencheiat de ei.<\/p>\n
Pentru el, cinstea, datoria \u0219i cuv\u00e2ntul dat erau mai presus de toate.<\/p>\n
Ce e drept, pe unde \u2013 benevol, pe unde \u2013 de fric\u0103, Ivan Vasilievici \u0219i to\u021bi urma\u0219ii s\u0103i au \u00eendeplinit cerin\u021bele acestui tratat, pl\u0103tind tribut, sau cum le numeau ei, \u201epominki\u201d, Hanului Crimeii \u00eenc\u0103 226 de ani, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la 14 iulie 1700, c\u00e2nd Petru cel Mare al Rusiei a \u00eencheiat cu Turcia Tratatul de Pace de la Constantinopol.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Era ora \u0219ase diminea\u021ba, c\u00e2nd \u0218tefan, \u00eenso\u021bit de domni\u021ba Elena \u0219i c\u0103pitanul strajei, a ie\u0219it \u00een Curtea Palatului Domnesc.<\/p>\n
\u00cen Curte, \u00eel a\u0219teptau o mul\u021bime de oameni.<\/p>\n
Al\u0103turi de zidul Palatului, se adunaser\u0103 un grup de \u00eenal\u021bi demnitari, boieri, rude \u0219i curteni.<\/p>\n
Printre ei, era Marele Logof\u0103t T\u0103utul, Marele Vornic Drago\u0219 Boul, Mitropolitul Gheorghe I de Neam\u021b, Comisul Micitici \u0219i mul\u021bi, mul\u021bi al\u021bii.<\/p>\n
\u00cen fa\u021ba primului grup, era cel de-al doilea. Ace\u0219tia erau oaspe\u021bii sosi\u021bi de la Moscova, \u00eempreun\u0103 cu Luca Arbore, boierii La\u0219cu, S\u00e2nger \u0219i Gherasim.<\/p>\n
\u00cen spatele acestui grup, era coloana de c\u0103ru\u021be, care avea caii \u00eenh\u0103ma\u021bi \u0219i harabagiii \u00een c\u0103ru\u021be.<\/p>\n
Cu to\u021bii erau gata de drum, lipsea doar Domni\u021ba Elena.<\/p>\n
C\u00e2nd a ie\u0219it \u0218tefan din Palat, Luca Arbore tocmai le povestea ceva oaspe\u021bilor moscovi\u021bi, de la care, cei de la Moscova se \u021bineau cu m\u00e2inile de burt\u0103 de r\u00e2s.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u0218tefan \u0219i Domni\u021ba Elena au ie\u0219it din Palat, to\u021bi \u0219i-au \u00eendreptat privirile spre ei.<\/p>\n
Dup\u0103 ce Mitropolitul Gheorghe I a binecuv\u00e2ntat-o pe Domni\u021b\u0103, pe oaspe\u021bi \u0219i pe to\u021bi \u00eenso\u021bitorii la drumul lung, \u0218tefan \u0219i-a cuprins fiica \u00een bra\u021be \u0219i a s\u0103rutat-o pe frunte, lu\u00e2ndu-\u0219i r\u0103mas bun de la ea.<\/p>\n
Apoi, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, la \u00eenceput rudele, pe urm\u0103 curtenii, se apropiau unul c\u00e2te unul, de Domni\u021ba Elena \u0219i \u00ee\u0219i luau r\u0103mas bun de la ea. Dac\u0103 b\u0103rba\u021bii \u00ee\u0219i luau r\u0103mas bun f\u0103r\u0103 mari emo\u021bii, atunci mai toate femeile pl\u00e2ngeau. Pl\u00e2ngeau \u00een lini\u0219te, ascunz\u00e2ndu-\u0219i ochii umezi\u021bi, de parc\u0103 se ru\u0219inau de lacrimile lor.<\/p>\n
Pesemne, \u0219tiau femeile ceva mai mult dec\u00e2t \u0219tiau b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n
C\u00e2nd urcaser\u0103 cu to\u021bii \u00een tr\u0103suri \u0219i erau gata de plecare, \u0218tefan i-a chemat pe boierii La\u0219cu, S\u00e2nger \u0219i Gherasim \u0219i, privindu-i pe r\u00e2nd, \u00een ochi, le-a zis:<\/p>\n
Boieri, eu v\u0103 \u00eencredin\u021bez Domniilor Voastre, tot ce am eu mai scump, pe fiica mea Elena, viitoarea Cneaghin\u0103 a Moscovei. Trece\u021bi prin Kop\u00e2l, unde l\u0103sa\u021bi cuv\u00e2nt \u0219i daruri de la mine, rudelor mele de acolo. De la Kop\u00e2l, o lua\u021bi cu voi pe cumnata mea, Teodosia, \u0219i pleca\u021bi \u00eempreuna la Moscova. \u0218i \u021bine\u021bi minte, r\u0103spunde\u021bi cu capul de tot ce se petrece pe drum!<\/p>\n
\u0218i, parc\u0103 amintindu-\u0219i ceva, ad\u0103ug\u0103:<\/p>\n
\u2013 \u0218i \u00eenc\u0103 una, fi\u021bi cu ochii \u00een patru atunci c\u00e2nd ve\u021bi trece prin Regatul Lituaniei. Chiar dac\u0103 regele Cazimir mi-a promis c\u0103 ve\u021bi fi \u00een siguran\u021b\u0103, c\u00e2nd ve\u021bi trece prin \u021bara lui, eu nu am \u00eencredere \u00een el. Voi singuri \u0219ti\u021bi c\u0103 \u00een acest regat, avem du\u0219mani \u00eendeajuns \u0219i \u00een afar\u0103 de rege.<\/p>\n
\u2013 Totul va fi \u00eendeplinit \u00eentocmai, M\u0103ria Ta, au r\u0103spuns \u00eentr-un glas, boierii.<\/p>\n
\u2013 Acum, purcede\u021bi la drum, \u0219i binecuv\u00e2ntarea Domnului s\u0103 fie pururea cu voi, a spus \u0218tefan.<\/p>\n
\u00cendat\u0103 dup\u0103 aceasta, La\u0219cu a poruncit pornirea \u0219i c\u0103ru\u021bele, una dup\u0103 alta, au ie\u0219it din Curtea Domneasc\u0103.<\/p>\n
\u0218tefan a ie\u0219it \u00een urma coloanei de c\u0103ru\u021be din curte, dup\u0103 care, s-a oprit \u0219i a stat a\u0219a nemi\u0219cat privind p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd coloana s-a pierdut \u00een zare.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 coloan\u0103 de c\u0103ru\u021be, se afla nu numai fiica lui iubit\u0103, dar \u0219i viitorul cu speran\u021ba \u00eentregii \u021a\u0103ri.<\/p>\n
Cine \u0219tie, \u00ee\u0219i va mai vedea el vreodat\u0103 fiica iubit\u0103?<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Dup\u0103 12 zile de drum, coloana a ajuns \u00een ora\u0219ul Kop\u00e2l din Regatul Lituaniei.<\/p>\n
Aici, drume\u021bilor, li s-a al\u0103turat \u0219i cumnata lui \u0218tefan, Teodosia, dup\u0103 ce convoiul \u0219i-a prelungit drumul domol mai departe, spre nord.<\/p>\n
Mai trecuser\u0103 c\u00e2teva zile.<\/p>\n
Era ora 8 diminea\u021ba, c\u00e2nd coloana de c\u0103ru\u021be din Moldova se apropiase de or\u0103\u0219elul Novogrudok.<\/p>\n
Caii asuda\u021bi, sco\u021b\u00e2nd aburi consisten\u021bi pe n\u0103ri, tr\u0103geau lini\u0219tit c\u0103ru\u021bele grele.<\/p>\n
C\u00e2\u021biva corbi singuratici cl\u0103n\u021b\u0103nind de frig \u0219i de foame, se \u021bineau \u00een urma c\u0103ru\u021belor, de parc\u0103 a\u0219teptau s\u0103 le cad\u0103 ceva de m\u00e2ncare.<\/p>\n
Afar\u0103 era frig.<\/p>\n
Se sim\u021bea iarna.<\/p>\n
B\u0103ltoacele cu ap\u0103 de pe marginea drumului erau \u00eenghe\u021bate.
C\u00e2mpurile pustii dormeau \u00een lini\u0219te sub o brum\u0103 deas\u0103, care sem\u0103na mai mult a strat de z\u0103pad\u0103.<\/p>\n
\u00cen fruntea coloanei, c\u0103lare pe un cal \u00eenalt \u0219i zvelt, mergea boierul La\u0219cu. \u00cen urma lui, la vreo 20 metri, mergea c\u0103lare, boierul S\u00e2nger.<\/p>\n
Boierul Gherasim mergea c\u0103lare dup\u0103 coloan\u0103.<\/p>\n
Trebuiau s\u0103 fie cu ochii \u00een patru.<\/p>\n
Deodat\u0103, La\u0219cu a z\u0103rit \u00een dep\u0103rtare, la urm\u0103toarea r\u0103scruce de drum, care venea din direc\u021bia Var\u0219oviei, trei tr\u0103suri oprite cu mai mul\u021bi c\u0103l\u0103re\u021bi \u00een jurul lor.<\/p>\n
\u021ai se crea impresia c\u0103 ace\u0219ti oameni a\u0219teptau coloana care venea din Moldova.<\/p>\n
Parc\u0103 sim\u021bind pericolul \u0219i amintindu-\u0219i de cuvintele Domnitorului, La\u0219cu a ridicat repede m\u00e2na dreapt\u0103 \u00een sus.<\/p>\n
Coloana de c\u0103ru\u021be s-a oprit pe loc.<\/p>\n
La\u0219cu a dat pinteni calului, s-a apropiat de boierul S\u00e2nger \u0219i i-a spus:<\/p>\n
\u2013 Eu plec singur \u00eenainte s\u0103 v\u0103d cine sunt ace\u0219ti oameni, dar voi r\u0103m\u00e2ne\u021bi. \u00cen caz de pericol, voi ridica m\u00e2na dreapt\u0103 \u00een sus cu sabia. Fi\u021bi gata de toate.<\/p>\n
Peste pu\u021bin timp, La\u0219cu a revenit bucuros la S\u00e2nger lini\u0219tindu-l:<\/p>\n
\u2013 F\u0103r\u0103 nico fric\u0103, e Regele Lituaniei, Cazimir, cu suita lui. \u00cel cunosc la fa\u021b\u0103, fiindc\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit la o nunt\u0103 \u00een Cracovia, la o veri\u0219oar\u0103 de a mea. Mi-a spus c\u0103 dore\u0219te s\u0103-i fac\u0103 Domni\u021bei Elena, cadouri de nunt\u0103. Porunce\u0219te s\u0103 ne pornim \u0219i pre\u00eent\u00e2mpin-o pe Domni\u021ba Elena c\u0103 va trebui s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe rege. Darurile, le vor aduce pe r\u00e2nd, unul c\u00e2te unul, pentru ca s\u0103 nu apar\u0103 probleme. \u0218i nu uita, fl\u0103c\u0103ii no\u0219tri s\u0103 fie totdeauna al\u0103turi de Domni\u021ba Elena.<\/p>\n
Peste pu\u021bin timp, convoiul de c\u0103ru\u021be din Moldova s-a oprit la r\u0103scrucea unde a\u0219tepta Regele Lituaniei Cazimir cu oamenii lui.<\/p>\n
Regele Cazimir, \u00eenso\u021bit de doi o\u0219teni, s-a salutat la \u00eenceput cu La\u0219cu, apoi, s-a apropiat de domni\u021ba Elena, care \u00eei venea \u00een \u00eent\u00e2mpinare, \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i ea, de trei fl\u0103c\u0103i moldoveni, a cuprins-o \u00een bra\u021be \u0219i a s\u0103rutat-o de trei ori pe obraz, dup\u0103 care, s-a \u00eentors spre ai s\u0103i \u0219i a ridicat m\u00e2na dreapt\u0103 \u00een sus.<\/p>\n
La acest semn al regelui, \u0219ase slujitori de-ai s\u0103i au luat din tr\u0103surile de al\u0103turi, mai multe l\u0103zi \u0219i saci cu cadouri \u0219i le-au adus la picioarele Domni\u021bei Elena.<\/p>\n
To\u021bi cei prezen\u021bi au r\u0103mas uimi\u021bi de gestul regelui Cazimir.<\/p>\n
Acest comportament al Regelui Cazimir fa\u021b\u0103 de Domni\u021ba Elena dovedea v\u0103dit, stima \u0219i respectul lui fa\u021b\u0103 de \u0218tefan \u0219i totodat\u0103, planul lui calculat pe viitor, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 Domni\u021ba Elena urma s\u0103 devin\u0103 Cneaghin\u0103 a Moscovei.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Cazimir, fiind rege al Lituaniei \u0219i totodat\u0103 \u0219i rege al Poloniei, st\u0103p\u00e2nea o \u021bar\u0103 imens\u0103, de la Marea Baltic\u0103, la nord, p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103, la sud \u0219i era o putere de temut pentru \u021b\u0103rile Europei.<\/p>\n
Dar numai nu pentru \u0218tefan.<\/p>\n
Atunci, \u00een anul 1457, c\u00e2nd \u0218tefan a intrat \u00een Moldova s\u0103-\u0219i ia tronul, care \u00eei apar\u021binea pe drept, lui \u0219i s\u0103-l pedepseasc\u0103 pe uciga\u0219ul tat\u0103lui s\u0103i, Petru Aron, el a fost ignorat de Regele Cazimir.<\/p>\n
Mai mult ca at\u00e2t, dup\u0103 ce Petru Aron a fost zdrobit \u00een b\u0103t\u0103lie, de \u0218tefan, el a fugit \u00een Polonia, unde a fost ad\u0103postit de Regele Cazimir. Regele a\u0219tepta doar momentul potrivit s\u0103 vin\u0103 \u00een Moldova ca s\u0103-l \u00eensc\u0103uneze din nou, pe Petru Aron ca Domn al Moldovei.<\/p>\n
Dar regele Cazimir nu \u00een\u021belesese nici pe departe cu cine se legase.<\/p>\n
Dup\u0103 vreo trei expedi\u021bii devastatoare \u00een Polonia a osta\u0219ilor lui \u0218tefan, care aveau \u021belul de a-l prinde pe Petru Aron \u0219i a-l aduce \u00een Moldova, \u0219i care ajunseser\u0103 mai p\u00e2n\u0103 sub Cracovia, Cazimir a \u00een\u021beles c\u0103 nu e de glumit cu \u0218tefan.<\/p>\n
Prin urmare, dup\u0103 dezastrul \u0219i prada f\u0103cut\u0103 de \u0218tefan \u00een Polonia, Cazimir \u00eel fug\u0103re\u0219te din \u021bara sa, pe Petru Aron \u00een Ungaria, la regele Matei Corvin, iar cu \u0218tefan, \u00eencheie un tratat, prin care se angaja s\u0103 nu mai ad\u0103posteasc\u0103 \u00een \u021bara sa, du\u0219manii lui \u0218tefan.<\/p>\n
Regele Ungariei, Matei Corvin, nu a dorit, \u00eens\u0103, s\u0103 \u00eenve\u021be pe gre\u0219elile Regelui Cazimir.<\/p>\n
Astfel, \u00een luna noiembrie a anului 1467, Matei Corvin, \u00een fruntea unei armate de 40 de mii de osta\u0219i unguri, a intrat \u00een Moldova s\u0103-l \u00eensc\u0103uneze pe prietenul s\u0103u, Petru Aron.<\/p>\n
Dar \u0219i Matei Corvin a comis o gre\u0219eal\u0103 fatal\u0103.<\/p>\n
\u00cen b\u0103t\u0103lia de la Baia, osta\u0219ii lui \u0218tefan au m\u0103cel\u0103rit complet oastea ungureasc\u0103.<\/p>\n
Regele Matei Corvin, fiind r\u0103nit de trei s\u0103ge\u021bi \u0219i de o lovitur\u0103 de suli\u021b\u0103, l\u0103s\u00e2nd tot ce avea pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, abia a mai reu\u0219it s\u0103 fug\u0103. O s\u0103geat\u0103, care \u00eei p\u0103trunsese \u00een regiunea coloanei vertebrale, nu a putut fi scoas\u0103 timp de patru ani, provoc\u00e2ndu-i regelui dureri groaznice \u0219i, totodat\u0103, amintindu-i necontenit, de \u00eenfr\u00e2ngerea zdrobitoare \u0219i de fuga ru\u0219inoas\u0103 din Moldova.<\/p>\n
Dar c\u00e2t \u00eel prive\u0219te pe prietenul s\u0103u, Petru Aron, el fusese prins \u00een cur\u00e2nd de \u0218tefan \u0219i decapitat chiar pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 de la Orbic.<\/p>\n
Ca dovad\u0103 a victoriei sale de la Baia, \u0218tefan i-a trimis regelui Cazimir, c\u00e2teva steaguri ungure\u0219ti, care fuseser\u0103 capturate de osta\u0219ii moldoveni \u00een acea b\u0103t\u0103lie. \u0218i acum, imagina\u021bi-v\u0103 doar, cu c\u00e2t\u0103 pl\u0103cere, a primit regele Cazimir acest dar.<\/p>\n
Acum, dup\u0103 cele \u00eent\u00e2mplate, s\u0103 spui c\u0103 Regele Cazimir era mare prieten cu \u0218tefan, nu era cazul, dar nici du\u0219mani nu erau. Bine\u00een\u021beles, fiecare dintre ei avea preten\u021bii unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt, dar am\u00e2ndoi se str\u0103duiau s\u0103 respecte tratatul \u0219i s\u0103 uite de acestea. Pacea era, pentru am\u00e2ndoi, mai presus dec\u00e2t r\u0103zboiul.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
\u00centr-o diminea\u021b\u0103 de joi, la mijlocul lunii decembrie, coloana de c\u0103ru\u021be din Moldova se apropia de Moscova.<\/p>\n
Acum, \u00een fruntea acesteia, c\u0103lare pe cai, mergeau boierul moscovit Mihail Ple\u0219tev \u0219i boierul La\u0219cu.<\/p>\n
Afar\u0103, f\u0103cea ravagii, un viscol furios. Totul \u00een jur era cuprins de un alb plumburiu, de \u021bi se p\u0103rea c\u0103 aceast\u0103 coloan\u0103 de c\u0103ru\u021be se \u00eeneac\u0103 \u00eentr-un ocean de z\u0103pad\u0103.<\/p>\n
Vijelia era at\u00e2t de puternic\u0103 \u0219i drumul \u2013 at\u00e2t de troienit, c\u0103 abia mai puteai distinge pe unde mergea. Pentru a te \u021bine de drum \u0219i a nu te r\u0103t\u0103ci, era nevoie de o aten\u021bie \u0219i o m\u0103iestrie deosebit\u0103.<\/p>\n
Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ap\u0103rea \u00een \u00eent\u00e2mpinare, c\u00e2te o sanie cu oameni de pe loc, care se d\u0103dea la o parte \u0219i a\u0219tepta lini\u0219tit la marginea drumului, l\u0103s\u00e2nd coloana de c\u0103ru\u021be s\u0103 treac\u0103 spre Moscova.<\/p>\n
Asemenea \u00eent\u00e2lniri erau rare, dar ele le d\u0103deau drume\u021bilor no\u0219tri \u00eencrederea c\u0103 \u021bineau drumul cel bun.<\/p>\n
Aproape de amiaz\u0103, viscolul \u00eencetase, cerul se luminase pu\u021bin, iar drume\u021bii se \u00eenveseliser\u0103.<\/p>\n
\u00cen cur\u00e2nd, de-a lungul coloanei, s-a auzit glasul boierului La\u0219cu, anun\u021b\u00e2nd tare c\u0103 intrau \u00een ora\u0219ul Moscova.<\/p>\n
Domni\u021ba Elena a scos capul afar\u0103 \u0219i a privit \u00eenainte, dar nu a v\u0103zut nimic. \u00cenainte, c\u00e2t cuprindeai cu ochii, era doar z\u0103pad\u0103.<\/p>\n
\u00cencord\u00e2ndu-\u0219i privirea, Elena s-a mai uitat \u00een dreapta, apoi \u00een st\u00e2nga \u0219i deodat\u0103, a z\u0103rit mai multe puncte negre mici, care abia de puteau fi observate printre copacii \u00eenz\u0103pezi\u021bi.<\/p>\n
Erau casele de la marginea ora\u0219ului Moscova.<\/p>\n
Acum, aceste c\u0103su\u021be din lemn, cu acoperi\u0219urile troienite \u0219i \u00eenfundate p\u00e2n\u0103 la ferestre, \u00een z\u0103pad\u0103, sem\u0103nau mai mult a mu\u0219uroaie de furnici f\u0103r\u0103 semne de via\u021b\u0103, din timpul iernii.<\/p>\n
Afar\u0103, nu se vedea nici \u021bipenie de om \u0219i doar dup\u0103 fumul negru-cenu\u0219iu, care se ridica \u00een sus de la unele case, mai puteai \u00een\u021belege c\u0103 acolo locuiesc oameni.<\/p>\n
Dar, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u00een dreapta \u0219i \u00een st\u00e2nga drumului, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 case mai \u00eenalte \u0219i mai voluminoase \u0219i, \u00een cur\u00e2nd, la orizont, a ap\u0103rut o biseric\u0103 \u00eenalt\u0103, din lemn, iar pe drum, au ap\u0103rut \u0219i oamenii.<\/p>\n
Majoritatea lor purtau caftane lungi \u0219i largi, cusute din p\u00e2nz\u0103 de in aspr\u0103, cu fir gros \u0219i erau lega\u021bi la br\u00e2u cu funii. Pe cap, purtau c\u0103ciuli din aceea\u0219i p\u00e2nz\u0103 de in, dar \u00een picioare, aveau opinci din coaj\u0103 de copac, umplute cu f\u00e2n sau cu paie.<\/p>\n
Rar, foarte rar, ap\u0103rea \u00een cale, c\u00e2te un om \u00een cojoc \u0219i cu c\u0103ciul\u0103 de piele.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Era trecut de amiaz\u0103, c\u00e2nd convoiul de c\u0103ru\u021be a intrat \u00eentr-o curte mare \u0219i s-a oprit.<\/p>\n
Era Curtea Palatului Cneazului Moscovit, Ivan Vasilievici.<\/p>\n
\u00cen fa\u021ba Palatului, a\u0219tepta un grup mare de oameni, majoritatea femei, care priveau cu mirare la coloana de c\u0103ru\u021be \u0219i la oamenii sosi\u021bi din dep\u0103rtare, dintr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103 lor. Ace\u0219ti oameni ar\u0103tau mai altfel dec\u00e2t ei. Ei erau mai smoli\u021bi la fa\u021b\u0103, mai zvel\u021bi, cu p\u0103rul negru lung, p\u00e2n\u0103 la umeri \u0219i purtau o \u00eembr\u0103c\u0103minte, care se deosebea cu mult de a lor.<\/p>\n
Oaspe\u021bii purtau cojoace lungi, din piele de oaie, care le ajungeau mai p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt. Pe dedesubt, aveau caftane lungi, \u00eempletite din fire de l\u00e2n\u0103 de oaie, care le cuprindeau g\u00e2tul p\u00e2n\u0103 sus, l\u0103s\u00e2nd m\u00e2necile s\u0103 ias\u0103 din cojoace. Pe cap, purtau cu\u0219me \u021buguiate din piele de c\u00e2rlan, de culoare neagr\u0103 \u0219i gri. Dar erau \u00eenc\u0103l\u021ba\u021bi \u00een cizme lungi, aproape p\u00e2n\u0103 la genunchi, f\u0103cute din piele de taur.<\/p>\n
Din toat\u0103 mul\u021bimea care a\u0219tepta acum oaspe\u021bii, se eviden\u021bia o femeie, care st\u0103tea chiar \u00een fa\u021ba grupului de oameni. Ea era de o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, usc\u0103\u021biv\u0103, pu\u021bin \u00eencovoiat\u0103 la trup, purta pe umeri o pelerin\u0103 dintr-o p\u00e2nz\u0103 scump\u0103, de culoare verde, iar pe cap avea o cu\u0219m\u0103 frumoas\u0103 din blan\u0103 de samur. Reie\u0219ind din aspectul \u0219i gesturile b\u0103tr\u00e2nei, devenea clar c\u0103 ea era principala persoan\u0103 a Cneazului Moscovit, care, \u00eempreun\u0103 cu curtenii s\u0103i apropia\u021bi, o \u00eent\u00e2mpina acum, pe domni\u021ba Elena.<\/p>\n
Aceast\u0103 femeie era Maria Iaroslavovna, mama Cneazului Ivan Vasilievici.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Mama lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r, Cneaghina cea Mare, Maria Borisovna, murise c\u00e2nd Ivan cel T\u00e2n\u0103r avea doar nou\u0103 ani. R\u0103mas f\u0103r\u0103 mam\u0103, bunica Maria Iaroslavovna i-a \u00eenlocuit-o, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i dea toate cuno\u0219tin\u021bele de care avea el nevoie \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n
Dar Ivan Vasilievici nu a dorit s\u0103-\u0219i lase feciorul s\u0103 fie educat ca o \u201efat\u0103 mare\u201d la curtea Palatului. El trebuia s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eenve\u021be fiul, m\u0103iestria de a lupta \u0219i de a-\u0219i conduce \u021bara pe viitor. Un alt fiu el nu avea, de aceea Ivan cel T\u00e2n\u0103r urma s\u0103-i mo\u0219teneasc\u0103 tronul. A\u0219adar, peste un an de la moartea mamei sale, la v\u00e2rsta de doar zece ani, Ivan cel T\u00e2n\u0103r \u00ee\u0219i \u00eenso\u021bea deja, tat\u0103l la o razie \u00een Hanatul Cazan, iar de la v\u00e2rsta de 13 ani, el ajunse s\u0103 conduc\u0103 Cnezatul Moscovit \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u.<\/p>\n
\u00cen semn de asociere la c\u00e2rmuirea comun\u0103 a \u021b\u0103rii, Ivan Vasilievici a \u00eenceput s\u0103 emit\u0103 monede cu chipul ambilor conduc\u0103tori.<\/p>\n
\u00cen anul 1473, c\u00e2nd Ivan cel T\u00e2n\u0103r \u00eemplinise 15, ani Ivan Vasilievici primise o scrisoare de la Hozia Kokos, un vestit evreu din ora\u0219ul Caffa, din Crimeea, care prin negustoria lui cu bijuterii \u0219i alte lucruri pre\u021bioase, era destul de bogat \u0219i cunoscut la mai toate cur\u021bile domne\u0219ti din Asia \u0219i Europa.<\/p>\n
\u00cen scrisoarea sa, Hozia Kokos \u00eel \u00eentreba pe Ivan Vasilievici dac\u0103 el nu ar dori s\u0103-l c\u0103s\u0103toreasc\u0103 pe fiul s\u0103u, Ivan, cu fiica principelui Isaac al Mangopului, pe care o chema Maria.<\/p>\n
Ideea lui Hozia Kokos i s-a p\u0103rut lui Ivan Vasilievici destul de ademenitoare.<\/p>\n
Principatul Theodoro-Mangop din Crimeea, unde domnea principele Isaac, era ultima fort\u0103rea\u021b\u0103 a cre\u0219tinismului de la Marea Neagr\u0103, dup\u0103 cucerirea Bizan\u021bului de c\u0103tre turci \u0219i un centru al nego\u021bului, cu care avea leg\u0103turi str\u00e2nse, aproape mai toate \u021b\u0103rile din Europa.<\/p>\n
\u0218i mai era un detaliu, pentru care Ivan Vasilievici a acceptat repede aceast\u0103 propunere \u2013 cu doar un an \u00een urm\u0103, Domnitorul Moldovei, \u0218tefan cel Mare, se c\u0103s\u0103torise cu Maria de Mangop, sora Principelui de Mangop, Isaac.<\/p>\n
\u0218tefan, care era destul de vestit \u00een acel timp, \u00een Europa, tocmai \u00eei cauzase o \u00eenfr\u00e2ngere zdrobitoare armatei turce\u0219ti, conduse de Had\u00e2m Suleiman Pa\u0219a, la Podul \u00cenalt de la Vaslui \u0219i lui Matei Corvin, Regele Ungariei la Baia. Fiind un erou \u00een lupta cu otomanii, ale a fost numit de Papa de la Roma \u201ecel mai aprig ap\u0103r\u0103tor al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii din Europa\u201d. \u0218i cine, m\u0103 rog, nu ar fi dorit \u00een acel timp, s\u0103 devin\u0103 rud\u0103 cu \u0218tefan? Fire\u0219te c\u0103 un asemenea cumnat \u0219i prieten, \u00ee\u0219i dorea \u0219i Ivan Vasilievici.<\/p>\n
De aceea, propunerea de a-\u0219i c\u0103s\u0103tori fiul cu fiica lui Isaac, era totodat\u0103 \u0219i un colac de salvare pentru Ivan Vasilievici, care dorea s\u0103 se apropie de lumea civilizat\u0103, adic\u0103 de \u021b\u0103rile cre\u0219tine.<\/p>\n
La pu\u021bin timp, \u00een prim\u0103vara anului 1474, Ivan Vasilievici \u00eel trimite pe solul s\u0103u, Nikita Vasilievici Beklemi\u0219ev, la principele Isaac \u00een Crimeea, pentru a aranja c\u0103s\u0103toria fiului s\u0103u ,Ivan, cu Maria.<\/p>\n
Dar se vede c\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie, nu a fost dat\u0103 de Sus, deoarece Imperiul Otoman era \u00een ascensiune \u0219i \u00ee\u0219i extindea zi de zi, hotarele.<\/p>\n
\u0218i iat\u0103 c\u0103 \u00een prim\u0103vara urm\u0103torului an, turcii, sub conducerea lui Gedik Ahmed Pa\u0219a, au \u00eenconjurat cetatea de scaun a principatului Mangop, silindu-l pe Isaac s\u0103 se predea \u0219i s\u0103 devin\u0103 vasalul lor.<\/p>\n
Vestea c\u0103 cumnatul s\u0103u, Isaac, a trecut de partea turcilor, l-a sup\u0103rat grozav pe Domnitorul Moldovei.<\/p>\n
\u0218tefan, care \u00een acel timp, purta r\u0103zboaie cr\u00e2ncene cu turcii, nu putea califica o asemenea fapt\u0103 dec\u00e2t drept o tr\u0103dare \u0219i trecerea de partea du\u0219manului.<\/p>\n
C\u0103derea ultimii fort\u0103re\u021be a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii din Mangop \u00een m\u00e2na turcilor, ar fi trebuit s\u0103 fie o linie ro\u0219ie \u0219i pentru toate \u021b\u0103rile cre\u0219tine. De aceea. \u0218tefan a trimis urgent soli la Cur\u021bile Domne\u0219ti din majoritatea \u021b\u0103rilor europene, inclusiv la Marele Cneaz Moscovit, pentru a le cere ajutor \u0219i a elibera Principatul Mangop de sub ocupa\u021bia Semilunii. Dar suveranii \u021b\u0103rilor europene au r\u0103mas pasivi la apelul lui \u0218tefan.<\/p>\n
Nici m\u0103car Ivan Vasilievici, care era pe cale de a se \u00eencuscri cu Principele Isaac \u0219i de bun\u0103 seam\u0103, ar fi trebuit s\u0103 fie interesat s\u0103-\u0219i apere viitoarele rude, nu a r\u0103spuns la chemarea lui \u0218tefan.<\/p>\n
R\u0103mas f\u0103r\u0103 sus\u021binere \u0219i ajutor din partea \u021b\u0103rilor cre\u0219tine, \u0218tefan nu a dat m\u00e2inile \u00een jos.<\/p>\n
Chiar \u00een acel timp, la Suceava, \u00een ospe\u021bie la \u0218tefan, se afla Alexandru, un alt cumnat al s\u0103u din Mangop adic\u0103 fratele lui Isaac \u0219i al Doamnei Maria de Mangop.<\/p>\n
\u0218tefan a \u00eenarmat atunci, \u00een grab\u0103, 300 de osta\u0219i de elit\u0103 moldoveni, i-a \u00eembarcat \u00eentr-o corabie militar\u0103 \u0219i i-a trimis sub conducerea cumnatului s\u0103u, Alexandru, pentru a elibera cetatea Mangop, de turci.<\/p>\n
Veni\u021bi la fa\u021ba locului, la cetatea Mangop din Crimeea, solda\u021bii moldoveni au asediat cetatea \u0219i, d\u00e2nd dovad\u0103 de un \u00eenalt eroism, au cucerit-o \u00een a treia zi. Osta\u0219ii lui Isaac, care luptau cot la cot cu solda\u021bii turci, nu au avut nicio \u0219ans\u0103 de succes \u00eempotriva fl\u0103c\u0103ilor lui \u0218tefan.<\/p>\n
Iat\u0103 corectura strict\u0103 a fragmentului, concentr\u00e2ndu-m\u0103 pe sintax\u0103 (\u00een special pe locu\u021biunile verbale \u0219i adverbe), pe punctua\u021bie \u0219i pe evitarea regionalismelor:<\/p>\n
Dup\u0103 cucerirea cet\u0103\u021bii, Isaac a fost prins \u0219i, din ordinul lui Alexandru, a fost decapitat pentru tr\u0103dare, iar osta\u0219ii moldoveni au r\u0103mas, \u00een continuare, la straja cet\u0103\u021bii pentru a-l sus\u021bine pe Alexandru, noul principe de Mangop.<\/p>\n
Dup\u0103 biruin\u021ba de la Mangop asupra turcilor, \u0218tefan a informat prin solii s\u0103i, Cur\u021bile Regale din Europa, despre biruin\u021ba sa str\u0103lucitoare \u0219i i-a avertizat, totodat\u0103, c\u0103 turcii se vor \u00eentoarce negre\u0219it, de aceea \u021b\u0103rile cre\u0219tine ar trebui s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eempotriva invaziilor otomane.<\/p>\n
Dar \u0219i de data aceasta, suveranii europeni au r\u0103mas indiferen\u021bi la avertiz\u0103rile lui \u0218tefan.<\/p>\n
Dar profe\u021biile lui s-au adeverit.<\/p>\n
Pe la mijlocul lunii iulie a aceluia\u0219i an, armata turc\u0103, sub conducerea comandantului otoman Gedik Ahmed Pa\u0219a, a revenit \u0219i a asediat din nou Mangopul, fort\u0103rea\u021ba de scaun a Principatului.<\/p>\n
\u0218ase luni, osta\u0219ii moldoveni au ap\u0103rat cu vitejie cetatea. \u00cen tot acest timp, \u0218tefan a \u00eencercat de mai multe ori, s\u0103 trimit\u0103 ajutor ap\u0103r\u0103torilor cet\u0103\u021bii, dar de fiecare dat\u0103, a e\u0219uat.
Singura cale pe care ajutorul armat al lui \u0218tefan ar fi putut ajunge la Principatul Theodoro-Mangop din Crimeea era cea maritim\u0103, dar aceasta era blocat\u0103 de ienicerii otomani la Cetatea Alb\u0103.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een luna decembrie, turcii au cucerit fort\u0103rea\u021ba Mangop abia dup\u0103 ce to\u021bi solda\u021bii moldoveni au c\u0103zut mor\u021bi sub zidurile cet\u0103\u021bii.<\/p>\n
Dup\u0103 ce au pus st\u0103p\u00e2nire pe cetate, turcii l-au prins pe Principele Alexandru \u0219i l-au dus la Constantinopol, unde l-au decapitat.<\/p>\n
Pe domni\u0219oara Maria, fiica lui Isaac, care urma s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu Ivan cel T\u00e2n\u0103r, turcii au prins-o \u0219i au vrut s-o duc\u0103 \u00een haremul sultanului, dar ea nu a rezistat \u0219i a decedat \u00een drum spre Constantinopol.<\/p>\n
Doar vestitul evreu Hozia Kokos a sc\u0103pat nev\u0103t\u0103mat, fugind pe c\u0103i tainice \u00een Vene\u021bia, acolo unde \u00ee\u0219i p\u0103stra \u00een b\u0103nci toat\u0103 avu\u021bia.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
C\u00e2nd Elena a ie\u0219it din tr\u0103sur\u0103, Maria Iaroslavovna, cu lacrimi \u00een ochi, s-a apropiat \u00eencet de ea, a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o str\u00e2ns \u0219i a s\u0103rutat-o ca o mam\u0103 pe frunte.<\/p>\n
Cu cuvinte \u0219i cu o voce plin\u0103 de emo\u021bii, Maria Iaroslavovna \u00eencerca s\u0103-i spun\u0103 ceva Elenei, dar din cauza emo\u021biilor, nu reu\u0219ea.<\/p>\n
Apoi, Maria Iaroslavovna a luat-o pe Elena de m\u00e2n\u0103 \u0219i i-a prezentat pe r\u00e2nd, toate rudele apropiate \u0219i curtenii.<\/p>\n
\u00cen momentul \u00een care, Elena a ajuns la Palatul Cneazului Moscovit, Ivan cel T\u00e2n\u0103r nu se afla \u00een Moscova. El se preg\u0103tea \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u, de o nou\u0103 campanie militar\u0103 \u00eempotriva Hanatului Cazanului.<\/p>\n
De la acea re\u0219edin\u021b\u0103, Elena a plecat cu Maria Iaroslavovna la M\u0103n\u0103stirea Voznesenskaia, unde a \u0219i r\u0103mas s\u0103 a\u0219tepte.<\/p>\n
De atunci, toat\u0103 lumea de la Palat a \u00eenceput s-o numeasc\u0103 pe Elena \u201eVolo\u0219anca\u201d, adic\u0103 \u201eMoldoveanca\u201d.<\/p>\n
Peste vreo trei zile, Maria Iaroslavovna s-a \u00eentors la M\u0103n\u0103stirea Voznesenskaia al\u0103turi de viitorul so\u021b al Domni\u021bei.<\/p>\n
Ivan cel T\u00e2n\u0103r era de statur\u0103 mijlocie, usc\u0103\u021biv la trup, cu ochii de culoare brun\u0103, cu p\u0103rul castaniu deschis, aproape p\u00e2n\u0103 la umeri, \u0219i cu o barb\u0103 rar\u0103 \u0219i lung\u0103.<\/p>\n
C\u00e2nd s-au v\u0103zut, s-au pl\u0103cut mult unul pe altul \u0219i am\u00e2ndoi erau \u00een al nou\u0103lea cer de fericire.<\/p>\n
\u00centreaga Curte, v\u0103z\u00e2nd bucuria lor, a fost cuprins\u0103 de aceea\u0219i stare de spirit.<\/p>\n
Doar o singur\u0103 persoan\u0103 nu putea privi cu ochi buni aceast\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 pereche \u00eendr\u0103gostit\u0103: Sofia, a doua so\u021bie a Marelui Cneaz \u0219i mama vitreg\u0103 a lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Marele Cneaz Moscovit s-a \u00eensurat cu Sofia dup\u0103 cinci ani de v\u0103duvie, atunci c\u00e2nd Ivan cel T\u00e2n\u0103r era deja mare \u2013 avea 14 ani \u0219i participa al\u0103turi de tat\u0103l s\u0103u, la campanii militare. Pentru to\u021bi, era clar c\u0103 el va mo\u0219teni pe viitor, tronul Cnezatului.<\/p>\n
Dar de la \u201ea \u0219ti\u201d acest lucru la \u201ea mo\u0219teni\u201d cu adev\u0103rat, tronul Cnezatului, era o cale destul de lung\u0103 \u0219i mult\u0103 ap\u0103 ar fi trebuit s\u0103 se scurg\u0103 pe r\u00e2ul Moscova, ca s\u0103 te vezi pe tron.<\/p>\n
\u201eNu, nu, Volo\u0219anca nu va deveni Mare Cneaghin\u0103! Asta va fi posibil doar dac\u0103 vor trece peste cadavrul meu!\u201d \u2013 \u00ee\u0219i spunea \u00een tain\u0103, Sofia.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Sofia era, de fapt, fiica cea mai mic\u0103 a Despotului Toma Paleologul al Moreei, o provincie a Imperiului Bizantin, situat\u0103 pe teritoriul actualei Grecii, \u0219i nepoata \u00cemp\u0103ratului bizantin, Manuel al II-lea Paleologul.<\/p>\n
Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de la c\u0103derea Constantinopolului, turcii l-au izgonit \u0219i pe Toma Paleologul din Despotatul de Moreea. El a fost nevoit s\u0103 se refugieze cu familia sa la Roma, unde locuia sub ocrotirea \u0219i din banii Cur\u021bii Romane. Cur\u00e2nd \u00eens\u0103, a murit \u0219i el, \u0219i so\u021bia lui, l\u0103s\u00e2nd-o pe Sofia orfan\u0103.
C\u00e2nd Sofiei i-a venit timpul s\u0103 se m\u0103rite, \u00cenaltul Scaun a \u00eenceput s\u0103-i caute un mire.<\/p>\n
Dar aici, ap\u0103ruse o dificultate: pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 Sofia nu se prea putea l\u0103uda cu frumuse\u021be exterioar\u0103, ea nu avea nici zestre. De aceea, doritori s\u0103 o ia \u00een c\u0103snicie, nu se prea g\u0103seau.<\/p>\n
Primul pe\u021bitor al Sofiei a fost Frederico, fiul cel mare al lui Ludovic Gonzaga, Markiz de Mantua.<\/p>\n
Dar c\u00e2nd Ludovic a aflat c\u0103 mireasa nu are zestre, tratativele de \u00eensur\u0103toare s-au stopat.<\/p>\n
Al doilea pe\u021bitor, a fost Prin\u021bul italian Caracciolo.<\/p>\n
La Caracciolo, lucrurile au evoluat mai mult \u0219i chiar s-a logodit cu Sofia. Dar se pare c\u0103 bogatul Prin\u021b c\u0103uta mai mult frumuse\u021be dec\u00e2t zestre, iar la Sofia, nu putea g\u0103si nici una \u0219i nici alta.<\/p>\n
De aceea, negocierile de c\u0103s\u0103torie au e\u0219uat \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103.<\/p>\n
Al treilea pe\u021bitor, a fost Iacob Lusignan, un fiu din flori al Regelui cipriot Ioan al II-lea. Dar \u0219i acesta, dup\u0103 pu\u021bin timp, a refuzat s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu Sofia.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd c\u0103 timpul trece \u0219i c\u0103 Sofia r\u0103m\u00e2ne nem\u0103ritat\u0103, cardinalul Vissarion de la Roma a \u00eenceput tratativele de c\u0103s\u0103torie cu Marele Cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea, care era pe atunci v\u0103duv.<\/p>\n
\u00cenrudirea cu dinastia Paleologilor, care a condus Bizan\u021bul, era pentru Ivan Vasilievici, o mare onoare. De aceea, f\u0103r\u0103 a sta mult pe g\u00e2nduri, el a acceptat c\u0103s\u0103toria cu Sofia.<\/p>\n
Ini\u021bial, a sosit la Moscova, de la Roma, italianul Gian Battista della Volpe, numit de cei de la Moscova, Ivan Frazin. Acest Gian Battista della Volpe trebuia s\u0103 bat\u0103 la Moscova, monede pentru Ivan Vasilievici. El a adus, totodat\u0103, din Italia \u0219i un portret al Sofiei, creat de pictorii italieni, pentru a-i ar\u0103ta lui Ivan Vasilievici cum arat\u0103 viitoarea lui so\u021bie.<\/p>\n
Dar la Moscova, nu ap\u0103ruse \u00eenc\u0103 pe timpul acela, p\u00e2nz\u0103 pictat\u0103. De aceea, nimeni nu i-a acordat aten\u021bie acestui portret, consider\u00e2nd c\u0103 este o icoan\u0103.<\/p>\n
Sosit\u0103 la Moscova, Sofia s-a adaptat foarte repede la tradi\u021biile, la ordinea \u0219i la regulile care existau \u00een acea vreme la Palat \u0219i \u00een \u00eentregul Cnezat Moscovit.
\u00cens\u0103 cel mai greu \u00eei era s\u0103 accepte faptul c\u0103 Ivan cel T\u00e2n\u0103r avea s\u0103 mo\u0219teneasc\u0103 pe viitor tronul Cnezatului. \u0218i cu c\u00e2t trecea mai mult timp, cu at\u00e2t acest g\u00e2nd o m\u0103cina din ce \u00een ce mai mult.<\/p>\n
C\u00e2nd Ivan cel T\u00e2n\u0103r avea 21 de ani, Sofia a n\u0103scut primul s\u0103u fiu, c\u0103ruia i-a pus numele Gavriil. \u0218i iat\u0103, din acel moment, Sofia a \u00eenceput lupta sa activ\u0103 pentru a-l pune pe fiul s\u0103u Gavriil pe tronul Cnezatului. Era o lupt\u0103 foarte ascuns\u0103, despre care nu b\u0103nuia, nici Ivan al III-lea \u0219i nici fiul s\u0103u, Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
\u00cen luna ianuarie a anului 1483, Ivan cel T\u00e2n\u0103r s-a cununat cu Elena, iar pe 10 octombrie a aceluia\u0219i an, Elena a n\u0103scut un fiu, c\u0103ruia i s-a pus numele Dumitru.
Elena \u0219i Ivan cel T\u00e2n\u0103r au devenit o familie \u00eemplinit\u0103. Fericirea lor nu avea margini.<\/p>\n
\u0218i Ivan Vasilievici s-a bucurat mult de na\u0219terea nepotului Dumitru. Viitorul familiei sale la tronul Cnezatului, era asigurat.<\/p>\n
Dorind s\u0103-\u0219i bucure nora, el a cerut s\u0103 i se aduc\u0103 colierul de m\u0103rg\u0103ritare al fostei lui so\u021bii, pentru a i-l d\u0103rui nurorii Elena.<\/p>\n
Ivan Vasilievici considera c\u0103 acest colier foarte scump \u0219i frumos, care apar\u021binuse c\u00e2ndva r\u0103posatei mame a lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r, ar trebui, de fapt, s\u0103-i apar\u021bin\u0103 acum, de drept, nurorii Elena, so\u021biei lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
Dar, \u00een cur\u00e2nd, s-a dovedit c\u0103 colierul de m\u0103rg\u0103ritare lipse\u0219te.<\/p>\n
Dup\u0103 o scurt\u0103 cercetare, s-a aflat c\u0103 colierul fusese d\u0103ruit de Sofia, f\u0103r\u0103 voia lui Ivan Vasilievici, nepoatei ei, Maria, c\u00e2nd aceasta se m\u0103ritase cu nobilul Vasilii Vereiski.<\/p>\n
Auzind despre una ca aceasta, Ivan Vasilievici s-a \u00eenfuriat \u0219i a poruncit s\u0103 fie adu\u0219i la el, Maria \u0219i Vasilii Vereiski, cu tot cu acel colier de m\u0103rg\u0103ritare.<\/p>\n
Dar era deja t\u00e2rziu. Maria \u0219i Vasili Vereiski aflaser\u0103 c\u0103 sunt c\u0103uta\u021bi \u0219i fugiser\u0103 \u00een Lituania.<\/p>\n
Dup\u0103 acel caz, Sofia a c\u0103zut pentru mult timp, \u00een dizgra\u021bia Marelui Cneaz.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Era dup\u0103-amiaza unei zile de \u00eenceput de decembrie, c\u00e2nd o tr\u0103sur\u0103 bogat\u0103, cu patru cai, s-a oprit la por\u021bile Palatului Domnesc de la Suceava.<\/p>\n
Din tr\u0103sur\u0103, a ie\u0219it un b\u0103rbat de v\u00e2rst\u0103 medie, cu must\u0103\u021bi \u0219i barb\u0103 scurt tunse, purt\u00e2nd un cojoc lung \u0219i o c\u0103ciul\u0103 scump\u0103.<\/p>\n
Era negustorul Coc\u0219a Armeanul, un vechi prieten de-al lui \u0218tefan cel Mare.<\/p>\n
El a b\u0103tut \u00eencet, la poarta Palatului. C\u00e2nd a ie\u0219it str\u0103jerul, l-a rugat s\u0103-i transmit\u0103 Domnitorului c\u0103 \u00eei cere audien\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen scurt timp, Coc\u0219a Armeanul era deja \u00een fa\u021ba lui \u0218tefan cel Mare.<\/p>\n
Dup\u0103 ce s-au salutat ca doi prieteni \u0219i au r\u0103mas doar \u00een doi, \u0218tefan l-a \u00eentrebat:<\/p>\n
\u2014 Spune-mi, prietene, ce necaz te-a adus la mine \u0219i cu ce a\u0219 putea s\u0103 te ajut?<\/p>\n
\u2014 Cu nimic, M\u0103ria Ta, nu-mi trebuie nimic. Am venit doar s\u0103 m\u0103 asigur c\u0103 sunte\u021bi s\u0103n\u0103tos \u0219i s\u0103 v\u0103 transmit c\u00e2te ceva, ce, dup\u0103 p\u0103rerea mea, ar fi de folos M\u0103riei Tale, a spus Coc\u0219a.<\/p>\n
\u2014 Ve\u0219tile tale, prietene, au fost \u00eentotdeauna bune \u0219i foarte folositoare pentru mine. De aceea, cred c\u0103 \u0219i de data aceasta, m\u0103 vei bucura cu ve\u0219ti bune, a spus \u0218tefan.<\/p>\n
\u2014 Numaidec\u00e2t, M\u0103ria Ta. \u0218tii doar c\u0103 pe noi, negustorii, ne \u021bin drumurile. \u0218i de aceast\u0103 dat\u0103, am fost cu nego\u021bul la Moscova. \u0218i de acolo \u00ee\u021bi aduc o mare bucurie. Cu vreo lun\u0103 \u0219i ceva \u00een urm\u0103, Domni\u021ba Elena \u021bi-a n\u0103scut un nepot, c\u0103ruia i-au pus numele Dumitru. Am\u00e2ndoi sunt s\u0103n\u0103to\u0219i, \u0219i Domnul s\u0103-i aib\u0103 \u00een paza Lui mai departe.<\/p>\n
La auzul acestor vorbe, \u0218tefan a f\u0103cut ochii mari exclam\u00e2nd:<\/p>\n
\u2014 Un b\u0103iat? A\u0219a \u0219i am \u0219tiut! Se vede c\u0103 Cel-de-Sus mi-a auzit rug\u0103ciunile. Mul\u021bumesc, Coc\u0219a. Cu asta, m-ai bucurat mult.<\/p>\n
\u2014 Al\u0103turi de vestea cea bun\u0103, M\u0103ria Ta, vin cu o veste mai trist\u0103. \u0218tii, a murit Sofia Semionovna, so\u021bia Cneazului de Tver, Mihail Borisovici. \u0218tiu c\u0103 sunte\u021bi rude cu Sofia Semionovna. Ea, ca \u0219i r\u0103posata Doamn\u0103 Evdochia, a fost tot din Kiev.<\/p>\n
\u2014 Da, da, a spus \u0218tefan, suntem rude. Sofia Semionovna a fost fiica cumnatului meu Simion, Cneaz de Kiev. Domnul s\u0103 o ierte, dar de moarte, nu scap\u0103 nimeni. Fiecare pleac\u0103 la timpul s\u0103u, a\u0219a cum vrea Cel-de-Sus.<\/p>\n
\u2014 Dar \u0219tii, M\u0103ria Ta, aceast\u0103 moarte va aduce r\u0103zboi, \u0219i poate fi un r\u0103zboi mare, a spus cu triste\u021be Coc\u0219a.<\/p>\n
\u2014 Cum adic\u0103, r\u0103zboi?!, a s\u0103rit ca ars \u0218tefan, \u0219i cine va \u00eencepe r\u0103zboiul \u0219i de ce?!<\/p>\n
\u2014 Motivul este, a pornit vorba, Coc\u0219a, c\u0103 Cneazul de Tver, Mihail Borisovici, nu a avut copii cu Sofia Semionovna \u0219i, de aceea, nu are un mo\u0219tenitor. Acum, dup\u0103 moartea so\u021biei, Mihail Borisovici vrea s\u0103 se \u00eensoare cu nepoata lui Cazimir, regele Regatului Lituanian \u0219i al Poloniei, dar Ivan Vasilievici, cuscrul t\u0103u, nu-i permite s\u0103 se \u00eensoare \u0219i \u00eel nume\u0219te tr\u0103d\u0103tor.<\/p>\n
\u2014 \u0218i e\u0219ti de p\u0103rere c\u0103 cuscrul Ivan Vasilievici va porni r\u0103zboi cu Mihail Borisovici din Tver?, l-a \u00eentrebat \u0218tefan.<\/p>\n
\u2014 Da, sunt sigur, M\u0103ria Ta, c\u0103 va fi r\u0103zboi \u00eentre ei, dar \u00een acest r\u0103zboi, mai este ceva. Regele Cazimir ar putea s\u0103-i sar\u0103 \u00een ajutor lui Mihail Borisovici, fiindc\u0103 prin aceast\u0103 \u00eensur\u0103toare, ei devin rude apropiate. \u0218i \u00een acest caz, nu \u0219tiu ce va face Ivan Vasilievici, \u0219i cum se va bate cu am\u00e2ndoi.<\/p>\n
\u2014 Da, … \u0219i sunt rude, a spus mai mult pentru sine, \u0218tefan, dar \u0219i eu cred c\u0103 se vor bate, negre\u0219it se vor bate, fiindc\u0103 \u00een lupta pentru p\u0103m\u00e2nt \u0219i putere, nu exist\u0103 rudenie.
\u00cenainte de a-\u0219i lua r\u0103mas bun, Coc\u0219a Armeanul l-a privit lung pe \u0218tefan \u0219i a spus:<\/p>\n
\u2014 M\u0103ria Ta, eu nu vin des la Domnia Ta. De aceea, vreau s\u0103-\u021bi fac un dar. Am cump\u0103rat din Moscovia, pentru M\u0103ria Voastr\u0103, patru piei de samur negru, cu labe \u0219i unghii. \u0218tiu bine c\u0103 Doamna M\u0103riei Tale se va bucura mult de acest dar. La cur\u021bile regale din Europa, este acum la mod\u0103, purtarea de ve\u0219minte din asemenea bl\u0103nuri. Prime\u0219te de la mine c\u00e2t de pu\u021bin, dar Domnul v\u0103 va da mai mult. El vede de sus, c\u0103 fac acest dar din toat\u0103 inima mea.<\/p>\n
Coc\u0219a Armeanul plecase de demult, dar \u0218tefan a r\u0103mas neclintit, fr\u0103m\u00e2nt\u00e2nd \u00een minte, nout\u0103\u021bile proasp\u0103t auzite.\u201eNu, nu, dac\u0103 va \u00eencepe r\u0103zboiul, eu nu voi s\u0103ri \u00een ajutorul nim\u0103nui, nu voi ap\u0103ra pe nimeni. Acum, noi to\u021bi avem doar un du\u0219man: turcul. \u0218i e r\u0103u c\u00e2nd noi, cre\u0219tinii, nu \u00een\u021belegem asta \u0219i ne batem \u00eentre noi.\u201d<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Dar Coc\u0219a Armeanul parc\u0103 privise \u00een oglinda apei.<\/p>\n
Chiar de la \u00eenceputul anului 1484, Marele Cneaz Moscovit, Ivan Vasilievici, a \u00eenceput pe ascuns, preg\u0103tirile active de r\u0103zboi \u00eempotriva Cnezatului de Tver.<\/p>\n
Ivan Vasilievici era cumnat cu Mihail Borisovici. Prima so\u021bie a lui Ivan Vasilievici, fusese Maria Borisovna, sora lui Mihail Borisovici \u0219i mama lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r.
\u0218i, desigur, motivul acestui r\u0103zboi era setea de p\u0103m\u00e2nt \u0219i de putere, tocmai a\u0219a cum spunea \u0218tefan.<\/p>\n
\u00cen preajma Cr\u0103ciunului din anul 1483, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd v\u0103duv \u0219i f\u0103r\u0103 copii, Mihail Borisovici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eensoare peste un an, cu nepoata Regelui Cazimir, rege al Lituaniei \u0219i al Poloniei, cu speran\u021ba c\u0103 poate va avea cu ea, un urma\u0219, pe care s\u0103-l lase pe tronul Cnezatului Tver.<\/p>\n
Dar cumnatul s\u0103u, Ivan Vasilievici, avea cu totul alte planuri. Lui, nu \u00eei convenea \u00eensur\u0103toarea lui Mihail Borisovici cu nepoata Regelui Cazimir. Pentru el, era mai bine ca Mihail Borisovici s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 v\u0103duv \u0219i f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitor la tron. Situa\u021bia era urm\u0103toarea: Ivan Vasilievici era ruda cea mai apropiat\u0103 a lui Mihail Borisovici. De aceea, \u00een cazul \u00een care, Mihail Borisovici r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitor, toate drepturile asupra Cnezatului Tver treceau pe viitor, de drept, la Ivan Vasilievici. Dar \u00een cazul \u00een care Mihail Borisovici se \u00eensoar\u0103, mo\u0219tenitor la tronul Cnezatului Tver putea r\u0103m\u00e2ne un viitor copil. Iar dac\u0103 Mihail Borisovici moare \u00eensurat, dar f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitor, mo\u0219tenitoarea tronului r\u0103m\u00e2nea so\u021bia lui, adic\u0103 nepoata Regelui Cazimir, ceea ce nu \u00eei convenea lui Ivan Vasilievici, care visa s\u0103-\u0219i m\u0103reasc\u0103 cnezatul.<\/p>\n
A\u0219adar, pe data de 8 septembrie a anului 1485, Ivan Vasilievici a incendiat toate cl\u0103dirile din afara cet\u0103\u021bii Tver \u0219i i-a cerut lui Mihail Borisovici, \u0219i tuturor locuitorilor cet\u0103\u021bii, s\u0103 \u00eengenuncheze \u00een fa\u021ba lui.<\/p>\n
Speriat\u0103 de haosul creat, nobilimea cet\u0103\u021bii Tver a \u00eenceput, unul dup\u0103 altul, s\u0103 cad\u0103 \u00een genunchi \u00een fa\u021ba lui Ivan Vasilievici, cer\u00e2ndu-i mil\u0103.<\/p>\n
Mihail Borisovici, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 este tr\u0103dat de ai s\u0103i \u0219i c\u0103 r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 sus\u021binere, a fugit noaptea pe c\u0103i tainice, la Regele Cazimir, \u00een Cracovia, cer\u00e2ndu-i ajutor.<\/p>\n
Dup\u0103 doar dou\u0103 zile de asediu, \u00een diminea\u021ba zilei de 10 septembrie a anului 1485, Ivan Vasilievici, \u00eempreun\u0103 cu armata sa condus\u0103 de boierul Iacob Zaharevici, a intrat \u00een cetatea Tver, oprindu-se la Palatul Marelui Cneaz Mihail Borisovici.<\/p>\n
\u00cen palat era doar Cneaghina cea b\u0103tr\u00e2n\u0103, Anastasia, mama cneazului Mihail Borisovici.<\/p>\n
\u2014 Unde-i tr\u0103d\u0103torul? \u2013 i-a strigat Ivan Vasilievici \u00eenc\u0103 din prag.<\/p>\n
Cneaghina Anastasia a ridicat capul, l-a str\u0103puns cu privirea pe Ivan Vasilievici \u0219i, cu o demnitate pe care o posed\u0103 doar nobilii rari, f\u0103r\u0103 s\u0103 se ridice de pe scaun, a r\u0103spuns lini\u0219tit\u0103:<\/p>\n
\u2014 Dar poate spui mai \u00eent\u00e2i \u201eBun\u0103 diminea\u021ba\u201d, fiul meu.<\/p>\n
\u2014 Dar poate \u00eenc\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eenchin la tr\u0103d\u0103tori? \u2013 i-a r\u0103spuns la r\u00e2ndul s\u0103u, Ivan Vasilievici.<\/p>\n
\u2014 Dar c\u00e2nd Mihail Borisovici te-a ajutat s\u0103 c\u00e2\u0219tigi r\u0103zboaiele cu Novgorodul \u0219i atunci c\u00e2nd l-a oprit la r\u00e2ul Ugra, pe Hanul t\u0103tar, Ahmat, ca s\u0103 scapi de jugul lor, atunci, el nu era tr\u0103d\u0103tor? \u2013 a \u00eentrebat cu un glas destul de curajos, Cneaghina Anastasia.<\/p>\n
Aceast\u0103 \u00eentrebare nimerise \u201edrept \u00een \u021bint\u0103\u201d. La o asemenea \u00eentrebare, Ivan Vasilievici chiar nu \u0219tia \u0219i nici nu dorea s\u0103-i r\u0103spund\u0103 Cneaghinei.<\/p>\n
Dup\u0103 c\u00e2teva clipe de t\u0103cere, Ivan Vasilievici a continuat:<\/p>\n
\u2014 Eu \u00eentreb pentru ultima oar\u0103: unde-i tr\u0103d\u0103torul \u0219i visteria statului? Unde-i aurul? Unde-i toat\u0103 bog\u0103\u021bia?<\/p>\n
Cneaghina Anastasia a ridicat din nou capul, s-a uitat din nou \u00een ochii lui Ivan Vasilievici, dup\u0103 care, a r\u0103spuns lini\u0219tit\u0103:<\/p>\n
\u2014 Nu striga la mine, ginere, c\u0103 nu-\u021bi sunt vinovat\u0103 cu nimic. Dar dac\u0103 \u00ee\u021bi trebuie fiul meu \u0219i visteria statului, atunci caut\u0103-l \u0219i dac\u0103 \u00eel vei g\u0103si, atunci \u00eentreab\u0103-l unde-i visteria. El mie nu mi-a spus unde pleac\u0103.<\/p>\n
Cuvintele spuse de Cneaghina cea b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i demnitatea cu care au fost rostite acestea, l-au pus pe jar, pe Ivan Vasilievici.<\/p>\n
\u2014 Lua\u021bi-o \u0219i arunca\u021bi-o \u00een temni\u021ba din Pereslavli. Poate c\u0103 i-a veni mintea la cap! \u2013 le-a ordonat el slugilor aflate \u00een preajm\u0103.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Prin aceast\u0103 victorie triumf\u0103toare asupra Tverului \u0219i anexarea acestuia la Cnezatul Moscovit, Ivan Vasilievici supusese \u00eenc\u0103 un cnezat, pun\u00e2nd astfel un \u00eenceput trainic viitoarelor sale r\u0103zboaie de cotropire a vecinilor \u0219i alia\u021bilor mai slabi.<\/p>\n
A\u0219adar, dup\u0103 ce toat\u0103 nobilimea, \u00eempreun\u0103 cu oamenii s\u0103i din Tver, i-a jurat credin\u021b\u0103, Ivan Vasilievici l-a numit pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r mai-mare peste Cnezatul Tver \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu el, a \u00eenceput s\u0103 domneasc\u0103 asupra Cnezatului Moscovit l\u0103rgit.<\/p>\n
Dar Marele Cneaz de Tver, Mihail Borisovici, ajung\u00e2nd la Cracovia, a\u0219a \u0219i nu a primit ajutor de la Regele Cazimir pentru a-\u0219i rec\u0103p\u0103ta tronul. De aceea, a r\u0103mas s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een Polonia, primind \u00een dar de la rege, mo\u0219iile mai multor sate din regiunea Brest, a actualei Republici Belarus.<\/p>\n
Se vorbe\u0219te c\u0103 el a avut mai departe o via\u021b\u0103 plin\u0103 de fericire \u0219i bucurii, tr\u0103ind mul\u021bi ani \u00een c\u0103snicie cu nepoata regelui. A avut drept mo\u0219tenitori doi copii, o fat\u0103 \u0219i un b\u0103iat, \u0219i s-a stins din via\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i an cu du\u0219manul s\u0103u de moarte, Ivan al III-lea.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Dup\u0103 cucerirea Cnezatului Tver \u0219i alipirea acestuia la cel Moscovit, Elena, \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, Dumitru, a trecut s\u0103 locuiasc\u0103 la Tver al\u0103turi de so\u021b.<\/p>\n
Aceast\u0103 perioad\u0103 a fost pentru ea una dintre cele mai frumoase din via\u021ba ei.<\/p>\n
Dar oare cum s\u0103 nu se simt\u0103 fericit\u0103 atunci c\u00e2nd tr\u0103ie\u0219te al\u0103turi de so\u021bul iubit \u0219i de copilul drag, \u00een timp ce to\u021bi cei care te \u00eenconjoar\u0103, \u00ee\u021bi doresc doar binele?<\/p>\n
\u00cen aceste timpuri, pline de fericire \u0219i bucurie, existau \u0219i zile grele, pline de nelini\u0219te, \u00eengrijorare \u0219i a\u0219tept\u0103ri. Acestea erau zilele c\u00e2nd Ivan cel T\u00e2n\u0103r mergea \u00een diverse incursiuni.<\/p>\n
Situa\u021bia era cauzat\u0103 de caracterul agresiv \u0219i r\u0103zboinic al Marelui Cneaz, Ivan Vasilievici, care, dup\u0103 cucerirea Cnezatului Tver, c\u0103uta cu orice pre\u021b, s\u0103 rup\u0103 din p\u0103m\u00e2nturile Regatului Lituaniei.<\/p>\n
Conflictele dintre Cnezatul Moscovit \u0219i Regatul Lituaniei se intensificau din zi \u00een zi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au escaladat \u00eentr-un r\u0103zboi numit de istorici, \u201er\u0103zboi ciudat\u201d sau \u201er\u0103zboi viclean\u201d.<\/p>\n
Acest r\u0103zboi tainic, care nu fusese anun\u021bat, se derula pe ascuns, prin provoc\u0103ri, h\u0103r\u021buiri \u0219i tulbur\u0103ri la hotare.<\/p>\n
\u00cen anul 1488, Ivan cel T\u00e2n\u0103r, instigat de tat\u0103l s\u0103u, a \u00eentreprins o incursiune \u00een ora\u0219ul Hlepeni, care apar\u021binea Regatului Lituaniei, pr\u0103d\u00e2ndu-l \u0219i pustiindu-l definitiv.<\/p>\n
Dar pentru a duce un r\u0103zboi deschis \u0219i corect, Ivan Vasilievici nu avea nici putere, nici dreptate, nici curaj. De aceea, h\u0103r\u021buia \u0219i jefuia doar p\u0103m\u00e2nturile nobililor lituanieni de la hotarele Regatului.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu are puterea de a lupta deschis cu Regatul Lituaniei, dar dorind cu orice pre\u021b, s\u0103-\u0219i m\u0103reasc\u0103 hotarele, Ivan Vasilievici s-a adresat \u00een anul 1488 Regelui Ungariei, Matei Corvin, s\u0103 i se al\u0103ture \u00een acest r\u0103zboi, dar Regele Ungariei l-a refuzat.<\/p>\n
Dup\u0103 refuzul Regelui Ungariei de a-l sus\u021bine, poftele lui Ivan Vasilievici de a duce r\u0103zboaie, s-au mai redus pu\u021bin, dar nu cu mult.<\/p>\n
\u00cen toate conflictele \u0219i jafurile dintre Cnezatul Moscovit \u0219i Regatul Lituaniei, Ivan Vasilievici nu i s-a adresat vreodat\u0103 lui \u0218tefan pentru ajutor.<\/p>\n
Dar cum ar fi putut el s\u0103 se adreseze \u0219i cum s\u0103-i cear\u0103 cuscrului ajutor, c\u00e2nd nu era atacat de nimeni? \u0218tia el, Ivan Vasilievici, c\u0103 \u0218tefan nu-l va ajuta, fiindc\u0103 avea \u00eencheiat un tratat de prietenie \u0219i neagresiune cu Regele Cazimir.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
La \u00eenceputul anului 1490, Ivan cel T\u00e2n\u0103r, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia sa, Elena \u0219i cu fiul lor, Dumitru, care avea pe atunci \u0219ase ani, au sosit la tat\u0103l s\u0103u, la Moscova, pentru a s\u0103rb\u0103tori Cr\u0103ciunul.<\/p>\n
Bucuria i-a fost mare c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2lnit cu prietenii \u0219i curtenii pe care \u00eei cuno\u0219tea \u00eenc\u0103 de mic copil.<\/p>\n
Acum, c\u00e2nd Ivan cel T\u00e2n\u0103r \u0219i-a consolidat puterile \u00een Cnezat \u0219i c\u00e2nd to\u021bi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, vedeau \u00een el, un viitor mo\u0219tenitor al tronului Cnezatului, el devenise onorat \u0219i respectat de to\u021bi, ca un adev\u0103rat suveran.<\/p>\n
Numai o singur\u0103 persoan\u0103, mama lui vitreg\u0103, Sofia, nu putea accepta faptul c\u0103 Ivan cel T\u00e2n\u0103r avea s\u0103 stea c\u00e2ndva, pe tronul Cnezatului. Pentru ea, singurul mo\u0219tenitor al tronului, era doar fiul ei, Gavriil, \u0219i nicio alternativ\u0103, pur \u0219i simplu, nu exista.<\/p>\n
\u00cens\u0103 acum, la Cr\u0103ciun, a venit \u0219i r\u00e2ndul ei. Ea nu mai putea am\u00e2na \u00eendeplinirea acestui plan. Acum ori niciodat\u0103!<\/p>\n
Cauza era c\u0103 Ivan cel T\u00e2n\u0103r venea foarte rar la Palatul din Moscova, \u0219i cine \u0219tie c\u00e2nd urmau ei s\u0103 mai vin\u0103 pe viitor. Dar acum, c\u00e2nd toat\u0103 lumea s\u0103rb\u0103tore\u0219te Cr\u0103ciunul, c\u00e2nd e mare \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219eal\u0103 la Palat, c\u00e2nd curge vodka g\u00e2rl\u0103, trebuia s\u0103 scape de el.<\/p>\n
Pentru a-l omor\u00ee pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r, Sofia a preg\u0103tit o pulbere toxic\u0103, folosit\u0103 \u00eempotriva roz\u0103toarelor. Aceasta era sub form\u0103 de praf alb \u0219i avea un iz puternic de usturoi, care se potrivea exact cu m\u00e2ncarea care se preg\u0103tea la palat.<\/p>\n
Totul era aranjat. Acum, Sofia trebuia doar s\u0103 g\u0103seasc\u0103 timpul potrivit \u0219i s\u0103 pun\u0103 otrava \u00een m\u00e2ncare. \u0218i trebuia s\u0103 fie atent\u0103 \u0219i s\u0103 o pun\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu otr\u0103veasc\u0103 al\u021bi oameni \u0219i, mai ales, pe copiii s\u0103i.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
La Palatul Marelui Cneaz de la Moscova, s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului era pe sf\u00e2r\u0219ite \u0219i to\u021bi oaspe\u021bii deja se preg\u0103teau s\u0103 plece pe la casele lor.<\/p>\n
Tocmai \u00een diminea\u021ba acelei zile, la Palat, a sosit un c\u0103l\u0103re\u021b de la Novgorod, care l-a informat pe Ivan Vasilievici, c\u0103 un grup de boieri din Novgorod s-au \u00eemb\u0103tat \u0219i se r\u0103zbun\u0103 \u00eentre ei, provoc\u00e2nd un mare dezastru \u00een ora\u0219.<\/p>\n
Tr\u0103sura lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r era deja gata de plecare la Tver, c\u00e2nd Ivan Vasilievici s-a apropiat de el \u0219i i-a spus:<\/p>\n
\u2014 Eu plec urgent la Novgorod pe vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pentru a m\u0103 l\u0103muri cu be\u021bivanii \u0219i tr\u0103d\u0103torii de acolo, dar tu r\u0103m\u00e2i aici, la Moscova, p\u00e2n\u0103 m\u0103 \u00eentorc.<\/p>\n
\u2014 Bine, tat\u0103, r\u0103m\u00e2n. Dar dac\u0103 \u00ee\u021bi va trebui ajutor, porunce\u0219te-mi prin cineva, i-a r\u0103spuns Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
Ivan cel T\u00e2n\u0103r s-a apropiat apoi de tr\u0103sur\u0103, unde \u00eel a\u0219teptau so\u021bia \u0219i fiul, \u0219i i s-a adresat so\u021biei:<\/p>\n
\u2014 Scumpa mea, tata m-a rugat s\u0103 r\u0103m\u00e2n aici, la Moscova, p\u00e2n\u0103 se \u00eentoarce. Voi \u00eens\u0103 pleca\u021bi acas\u0103, iar eu voi veni pu\u021bin mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
Elena s-a uitat lung \u00een ochii so\u021bului, l-a apucat \u00eenceti\u0219or de m\u00e2n\u0103 \u0219i i-a \u0219optit \u00eencet, cu o voce tremur\u0103toare, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu aud\u0103 Dumitru:<\/p>\n
\u2014 \u0218tii, iubitule, am avut noaptea trecut\u0103 un vis \u00eengrozitor. \u00cemi fac mari griji pentru tine. Te rog, fii mai atent, ai grij\u0103 de tine, ca nu cumva s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva.<\/p>\n
\u2014 Fii lini\u0219tit\u0103, draga mea, i-a r\u0103spuns Ivan. Eu nu voi pleca nic\u0103ieri, ci voi r\u0103m\u00e2ne aici, la Palat, p\u00e2n\u0103 se va \u00eentoarce tata de la Novgorod.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Se apropia ora cinei, c\u00e2nd Sofia a intrat \u00een buc\u0103t\u0103ria Palatului.<\/p>\n
M\u00e2nc\u0103rurile erau deja gata \u0219i doar Pelaghia, buc\u0103t\u0103reasa principal\u0103, r\u0103mase s\u0103 treb\u0103luiasc\u0103 la buc\u0103t\u0103rie.<\/p>\n
\u2014 A\u021bi dorit ceva, Excelen\u021ba Voastr\u0103? \u2013 a \u00eentrebat Pelaghia.<\/p>\n
\u2014 \u0218tii, Pelaghia, a \u00eenceput Sofia, la s\u0103rb\u0103toarea asta, am m\u00e2ncat at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t acum, nu mai am poft\u0103 de m\u00e2ncare. Te-a\u0219 ruga s\u0103-mi aduci din subsol, varz\u0103 murat\u0103, poate \u00eemi va deschide pu\u021bin apetitul.<\/p>\n
\u2014 \u00cendat\u0103, Excelen\u021ba Voastr\u0103, a r\u0103spuns Pelaghia \u0219i a ie\u0219it repede s\u0103 aduc\u0103 varza.<\/p>\n
Sofia, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd singur\u0103 la buc\u0103t\u0103rie, a scos tubul cu pulbere din buzunar \u0219i a pres\u0103rat otrava deasupra cazanului cu carne pr\u0103jit\u0103, care a\u0219tepta s\u0103 fie servit\u0103.
\u201eEl va m\u00e2nca negre\u0219it carne,\u201d s-a g\u00e2ndit \u00een sinea sa, Sofia.<\/p>\n
Dup\u0103 care, de parc\u0103 nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat, a pus tubul \u00eenapoi \u00een buzunar, s-a a\u0219ezat pe scaun \u0219i a \u00eenceput s-o a\u0219tepte pe Pelaghia.
C\u00e2nd Pelaghia a intrat \u00een buc\u0103t\u0103rie, Sofia i-a spus:<\/p>\n
\u2014 Ast\u0103zi, noi facem o mic\u0103 pauz\u0103 cu m\u00e2ncarea. Pune doar ou\u0103 fierte cu varz\u0103 murat\u0103 pe tav\u0103 \u0219i adu-le la noi \u00een camer\u0103. Aceasta va fi toat\u0103 cina noastr\u0103 de azi.
\u2014 S-a f\u0103cut, a spus Pelaghia, \u0219i a \u00eenceput a aduna m\u00e2ncarea pe tav\u0103.<\/p>\n
Sofia, \u00een tot acest timp, st\u0103tea cu ochii \u00een patru urm\u0103rind mi\u0219c\u0103rile Pelaghiei, ca nu cumva aceasta s\u0103 se apropie de cazanul cu carne pr\u0103jit\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 ce m\u00e2ncarea comandat\u0103 a fost pus\u0103 pe tav\u0103 sub privirile p\u0103trunz\u0103toare ale Sofiei, Pelaghia a luat tava \u0219i a ie\u0219it din buc\u0103t\u0103rie \u00eempreun\u0103 cu ea.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
A doua zi, Pelaghia \u0219i fosta d\u0103dac\u0103 a lui Dumitru au fost g\u0103site moarte \u00een dormitorul lor. Al\u021bi doi slujitori ai lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r aveau, de asemenea, mari probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n
Ivan cel T\u00e2n\u0103r, care vomitase aproape toat\u0103 noaptea, avea acum, sl\u0103biciuni, ame\u021beli \u0219i mari dureri de cap.<\/p>\n
La curte, se \u0219u\u0219otea pretutindeni c\u0103 cineva a \u00eencercat s\u0103-l otr\u0103veasc\u0103 pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
Sofia, auzind asta, s-a speriat \u0219i a trimis urgent dup\u0103 medicii locali.<\/p>\n
Doar c\u0103 medicii a\u0219a \u0219i nu au reu\u0219it s\u0103 afle cauza bolii lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
A treia zi, Ivan cel T\u00e2n\u0103r nu s-a mai putut ridica din pat \u2013 pur \u0219i simplu, nu-l \u021bineau picioarele.<\/p>\n
Medicii locali, chiar dac\u0103 sim\u021beau c\u0103 era vorba de o otr\u0103vire, au spus c\u0103 Ivan cel T\u00e2n\u0103r nu se putea ridica din cauz\u0103 c\u0103 avea \u201epodagr\u0103\u201d, o form\u0103 de artrit\u0103, care atac\u0103 \u00een special, \u00eencheieturile picioarelor la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103. Nu au avut curajul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre otr\u0103vire, fiindc\u0103 se temeau pentru propria lor via\u021b\u0103.<\/p>\n
Sim\u021bind c\u0103 lucrurile se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021besc, Sofia a trimis la Vene\u021bia, doi curieri ca s\u0103 aduc\u0103 de acolo, un medic mai bun, pentru a-l vindeca pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
Sofia \u00een\u021belegea c\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la Vene\u021bia era unul lung. Curierii ar fi trebuit s\u0103 mearg\u0103 o lun\u0103 p\u00e2n\u0103 la Vene\u021bia \u0219i o lun\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi cu medicul. \u00cens\u0103 dou\u0103 luni, era o perioad\u0103, \u00een care Ivan cel T\u00e2n\u0103r ar fi putut s\u0103 moar\u0103 p\u00e2n\u0103 la venirea doctorului. Doar pe asta, se baza, la urma urmei, Sofia, pentru a-l omor\u00ee pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r.
C\u00e2nd Ivan Vasilievici a revenit de la Novgorod, a \u00eenlemnit.<\/p>\n
La \u00eentreb\u0103rile lui: \u201eCe s-a \u00eent\u00e2mplat?\u201d, to\u021bi \u00eei r\u0103spundeau c\u0103 nu \u0219tiau nimic despre cele \u00eent\u00e2mplate.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 mai to\u021bi oamenii de la palat se \u0219u\u0219oteau spun\u00e2nd c\u0103 Ivan cel T\u00e2n\u0103r a fost otr\u0103vit, Ivan Vasilievici nu putea rosti acest cuv\u00e2nt. \u0218i nu-l putea rosti din cauz\u0103 c\u0103 dac\u0103 ar fi spus \u201eA\u201d, atunci ar fi trebuit s\u0103 spun\u0103 \u0219i \u201eB\u201d, adic\u0103 cine \u0219i de ce l-a otr\u0103vit.<\/p>\n
\u00centre timp, lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r i se f\u0103cuse pu\u021bin mai bine. El a \u00eenceput s\u0103 m\u0103n\u00e2nce c\u00e2te pu\u021bin \u0219i s\u0103 se ridice din pat. Dar boala nu avea de g\u00e2nd s\u0103 cedeze.
La sf\u00e2r\u0219itul lui ianuarie, starea lui s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit din nou considerabil.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 avea doar 31 de ani \u0219i o s\u0103n\u0103tate de fier, el oricum, se topea sub ochii medicilor, care \u00eel priveau dispera\u021bi, nefiind \u00een stare s\u0103-l ajute cu ceva.<\/p>\n
La \u00eenceputul lunii martie, \u00een Moscova a ajuns Lebi Jidovin, medicul din Vene\u021bia, chemat de Sofia, care, dup\u0103 ce l-a examinat pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r, i-a declarat Marelui Cneaz: \u201eEu \u00ee\u021bi voi vindeca fiul, dar dac\u0103 nu-l voi vindeca, atunci po\u021bi porunci s\u0103 fiu executat\u201d. Singura dorin\u021b\u0103 a lui Lebi Jidovin a fost doar s\u0103-i \u00eenl\u0103ture de la tratament, pe medicii locali.<\/p>\n
Lui Ivan Vasilievici, i-a pl\u0103cut optimismul lui Lebi Jidovin.<\/p>\n
Odat\u0103 r\u0103mas singur, Lebi Jidovin a \u00eenceput s\u0103 maseze corpul lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r cu o crem\u0103 necunoscut\u0103 \u0219i s\u0103-i dea s\u0103 bea un praf de culoare alb\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 o asemenea lecuire, lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r i se f\u0103cea din ce \u00een ce mai r\u0103u. Se sim\u021bea c\u0103 unguentul f\u0103cut pe baz\u0103 de mercur, pe care \u00eel masa \u00een piele, medicul vene\u021bian, otr\u0103vea din ce \u00een ce mai mult, organismul sl\u0103bit al lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r. Dar a\u0219a era lecuirea \u0219i nimeni nu se putea \u00eempotrivi.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pe data de 7 martie, Ivan cel T\u00e2n\u0103r a decedat.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd c\u0103 fiul a decedat \u0219i neav\u00e2nd alternativ\u0103, Ivan Vasilievici \u0219i-a desc\u0103rcat toat\u0103 furia asupra medicului vene\u021bian.<\/p>\n
\u2014 \u00centemni\u021ba\u021bi-l \u0219i t\u0103ia\u021bi-i capul! \u2013 le-a strigat el slugilor.<\/p>\n
Ordinul Marelui Cneaz a fost \u00eendeplinit f\u0103r\u0103 z\u0103bav\u0103.<\/p>\n
\u2014 El \u0219i-a anun\u021bat sentin\u021ba cu propria lui limb\u0103, a declarat mai t\u00e2rziu, Ivan Vasilievici.<\/p>\n
Moartea fiului \u0219i, totodat\u0103, a mo\u0219tenitorului tronului, ap\u0103sa puternic pe rana din sufletul Marelui Cneaz. El \u00een\u021belegea prea bine cine \u0219i pentru ce l-a otr\u0103vit pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r. \u00cen\u021belegea, dar nu putea face nimic. Prea puternic\u0103 \u0219i influent\u0103 devenise Sofia.<\/p>\n
Vestea despre moartea ginerelui s\u0103u, Ivan, a ajuns p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u0219i la \u0218tefan. Dar ce putea face el, de la o asemenea dep\u0103rtare, dac\u0103 propriul s\u0103u tat\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103-l ajute?<\/p>\n
\u201eMi-a r\u0103mas nepotul Dumitru cu fiica,\u201d se g\u00e2ndea \u0218tefan, \u201e\u0219i Dumitru are tot dreptul s\u0103 mo\u0219teneasc\u0103 tronul, numai de s-ar \u021bine de cuv\u00e2nt, socrul Ivan Vasilievici\u201d<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Dar via\u021ba trebuia s\u0103 mearg\u0103 mai departe, chiar dac\u0103 moartea \u00eei poate lua din via\u021b\u0103, pe cei mai apropia\u021bi \u0219i mai dragi.<\/p>\n
Decesul fiului i-a sl\u0103bit doar pentru un timp, planul lui Ivan Vasilievici de a rupe din teritoriile Regatului Lituaniei, f\u0103r\u0103 a-l opri definitiv. Planul de a cuceri p\u0103m\u00e2nturile Regatului Lituanian prin h\u0103r\u021buire \u0219i viclenie r\u0103m\u00e2nea valabil \u00een continuare. \u0218i sursa care \u00eel inspira pe Ivan Vasilievici la aceste confrunt\u0103ri, era urm\u0103toarea: \u00eensur\u00e2ndu-se cu Sofia Paleologul, nepoata ultimului \u00eemp\u0103rat al Bizan\u021bului, Ivan Vasilievici se sim\u021bea ca un succesor sau, mai bine zis, ca un mo\u0219tenitor al tronului inexistent al Bizan\u021bului. Se sim\u021bea o \u201ea treia Rom\u0103” \u0219i un ap\u0103r\u0103tor al cre\u0219tinilor ortodoc\u0219i. El a \u00eenlocuit chiar \u0219i stema Cnezatului Moscovit cu cea a vechiului Bizan\u021b, care \u00eentruchipa vulturul cu dou\u0103 capete, chiar dac\u0103 nu prea erau vulturi \u00een cnezatul s\u0103u.<\/p>\n
Regatul Lituaniei, condus de regele Cazimir, era o \u021bar\u0103, unde predomina religia catolic\u0103, dar totodat\u0103, \u00een partea de sud-est a regatului, se aflau o mul\u021bime de regiuni populate de cre\u0219tini ortodoc\u0219i. \u0218i iat\u0103 c\u0103 Ivan Vasilievici, declar\u00e2ndu-se un ap\u0103r\u0103tor aprig al cre\u0219tinilor ortodoc\u0219i, considera c\u0103 ace\u0219tia \u00eei apar\u021bin \u0219i c\u0103 ei ar trebui s\u0103 fie ap\u0103ra\u021bi \u0219i elibera\u021bi de el.<\/p>\n
Acest r\u0103zboi nedeclarat \u0219i viclean a continuat p\u00e2n\u0103 la moartea Regelui Cazimir.<\/p>\n
Odat\u0103 cu decesul Regelui Cazimir, Regatul Lituaniei s-a desp\u0103r\u021bit de Regatul Poloniei. La tronul Regatului Lituaniei, a venit Alexandru, fiul Regelui Cazimir, iar rege al Poloniei, a devenit Ioan Albert, un alt fiu al Regelui Cazimir.<\/p>\n
Av\u00e2nd scopul de a \u00eencheia r\u0103zboiul \u0219i de a instaura pacea cu vecinul de la r\u0103s\u0103rit, Regele Alexandru a cerut-o pe Elena, fiica lui Ivan Vasilievici, \u00een c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n
C\u00e2nt\u0103rind toate argumentele pro \u0219i contra, Ivan Vasilievici \u0219i-a dat acordul pentru c\u0103s\u0103toria fiicei Elena cu Alexandru, dar cu o singur\u0103 condi\u021bie.<\/p>\n
Fiica lui, Elena, trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai departe \u00een credin\u021ba ei cre\u0219tin-ortodox\u0103 \u0219i s\u0103 nu i se impun\u0103 pe viitor, convertirea la catolicism.<\/p>\n
Regele Alexandru nu s-a putut \u00eempotrivi cerin\u021bei lui Ivan Vasilievici. De aceea, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a acceptat ca Elena s\u0103-\u0219i p\u0103streze credin\u021ba primit\u0103 la na\u0219tere.<\/p>\n
Aceast\u0103 \u00een\u021belegere l-a costat foarte scump pe Alexandru, deoarece, \u00een timp, Elena \u0219i anturajul ei s-au transformat \u00eentr-un centru de dirijare a cre\u0219tinilor ortodoc\u0219i din Regat \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00eentr-un sistem de colectare a informa\u021biilor \u00een favoarea lui Ivan Vasilievici.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Era o diminea\u021b\u0103 t\u00e2rzie de sf\u00e2r\u0219it de mai, una plin\u0103 de miresme prim\u0103v\u0103ratice, cu un cer curat, de o nuan\u021b\u0103 albastr\u0103 \u00eenchis\u0103, \u0219i un soare at\u00e2t de str\u0103lucitor, \u00eenc\u00e2t aveai impresia c\u0103 razele lui p\u0103trund \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate \u0219i \u00eentunecate locuri ale p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n
\u00cen ora\u0219ul Lvov, \u00eenfloreau castanii.<\/p>\n
\u0218i pretutindeni, florile lor albe \u00ee\u021bi m\u00e2ng\u00e2iau privirea.<\/p>\n
\u00centr-o asemenea diminea\u021b\u0103 de mai, pe un drum pavat al vechiului ora\u0219 Lvov, mergea o tr\u0103sur\u0103 cu doi cai frumo\u0219i, de culoare neagr\u0103, al c\u0103ror p\u0103r str\u0103lucea sub razele puternice ale soarelui.<\/p>\n
Era negustorul grec, Gheorghe Pollo, care mergea la re\u0219edin\u021ba arhiepiscopului Andrei Roza.<\/p>\n
Gheorghe Pollo era o persoan\u0103 bine cunoscut\u0103 la cur\u021bile regale \u0219i \u00een r\u00e2ndul nobilimii din \u021b\u0103rile Europei, pentru nego\u021bul lui cu stofe scumpe \u0219i mirodenii.<\/p>\n
Acum, Gheorghe Pollo trebuia s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 pentru a nu \u00eent\u00e2rzia la audien\u021ba arhiepiscopului. \u00cen timpul acesteia, el urma s\u0103 ia masa \u00eempreun\u0103 cu arhiepiscopul \u0219i, totodat\u0103, s\u0103 afle c\u00e2t\u0103 \u0219i ce fel de stofe, va trebui s\u0103 aduc\u0103 din Vene\u021bia pentru biseric\u0103.<\/p>\n
La ora cuvenit\u0103, Gheorghe Pollo era deja la re\u0219edin\u021ba arhiepiscopului, unde a fost \u00eent\u00e2mpinat de un slujitor.<\/p>\n
Slujitorul l-a condus pe Gheorghe p\u00e2n\u0103 la u\u0219\u0103 \u0219i l-a rugat s\u0103 a\u0219tepte pu\u021bin p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta se va elibera de la discu\u021bia pe care o avea acum, cu un slujitor al Regelui Ioan Albert, sosit urgent din Cracovia.<\/p>\n
A\u0219tept\u00e2nd la u\u0219a arhiepiscopului, Gheorghe Pollo a auzit deodat\u0103, vorbele celor din\u0103untru. Fiind provocat de cele auzite, el s-a apropiat de u\u0219a \u00eentredeschis\u0103.<\/p>\n
\u2014 \u201e\u0218tii ce,\u201d s-a auzit din\u0103untru vocea arhiepiscopului, \u201eeu \u00eei voi r\u0103spunde Domniei Sale, Regelui Ioan, cu un sfat din Biblie, sfat pe care i l-a dat \u0219i Hu\u0219ai lui Absalom, fiul Regelui David, atunci c\u00e2nd el a pornit r\u0103zboi \u00eempotriva tat\u0103lui s\u0103u,\u201d a spus arhiepiscopul Andrei Roza \u0219i apoi a continuat:<\/p>\n
\u2014 \u201eEu cunosc vitejia lui \u0218tefan \u0219i a oamenilor s\u0103i. Sunt sigur c\u0103 el va lupta ca o ursoaic\u0103, ce-\u0219i ap\u0103r\u0103 puii. \u0218tefan este un om al r\u0103zboiului \u0219i nu este chiar at\u00e2t de u\u0219or de g\u0103sit \u0219i de prins. El va ap\u0103rea brusc \u0219i va ataca de acolo, de unde nimeni nu-l a\u0219teapt\u0103. De aceea, eu sunt \u00eempotriva acestei campanii \u0219i te rog s\u0103-i transmi\u021bi Domniei Sale, Regelui, cuvintele mele,\u201d a spus arhiepiscopul Andrei Roza.<\/p>\n
\u2014 \u201eO voi face \u00eentocmai,\u201d a r\u0103spuns slujitorul Regelui Ioan.<\/p>\n
\u00cen cur\u00e2nd, u\u0219a de la odaia arhiepiscopului s-a deschis \u0219i slujitorul Regelui Ioan a ie\u0219it \u0219i a plecat.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Se scurser\u0103 vreo dou\u0103 zile de la \u00eent\u00e2lnirea lui Gheorghe Pollo cu arhiepiscopul Andrei Roza, dar acele cuvinte, rostite de arhiepiscop, slujitorului Regelui Ioan, nu puteau s\u0103-i ias\u0103 din cap.<\/p>\n
Era clar c\u0103 aceast\u0103 campanie preg\u0103tit\u0103 de Regele Poloniei, Ioan Albert, nu era altceva dec\u00e2t un r\u0103zboi \u00eempotriva Domnitorului \u021a\u0103rii Moldovei, \u0218tefan.<\/p>\n
Gheorghe Pollo nu \u0219tia c\u00e2nd se a\u0219tepta acest r\u0103zboi \u0219i cine va mai fi de partea Regelui, dar un lucru era limpede: luptele urmau s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een aceast\u0103 var\u0103. Aceasta reie\u0219ea din graba cu care a venit \u0219i a plecat slujitorul Regelui Ioan.<\/p>\n
De aceea, \u0219i el trebuia s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103, pentru a-i transmite c\u00e2t mai repede lui \u0218tefan vestea despre primejdia care \u00eel a\u0219teapt\u0103.<\/p>\n
Va pleca chiar m\u00e2ine la Vene\u021bia, dar drumul va trece negre\u0219it pe la \u0218tefan, prin Suceava, \u00een a\u0219a fel, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se observe.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Amurgise de-a binelea, c\u00e2nd tr\u0103sura lui Gheorghe Pollo opri la Palatul Domnesc de la Suceava.<\/p>\n
De cum ajunse la Palat, Gheorghe Pollo ceru audien\u021b\u0103 la \u0218tefan.<\/p>\n
Domnitorul l-a ascultat \u00een t\u0103cere, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd oaspetele \u0219i-a \u00eencheiat vorba, dup\u0103 care, i-a r\u0103spuns:<\/p>\n
\u2014 Mul\u021bumesc, prietene, pentru ceea ce ai f\u0103cut \u0219i faci pentru mine. Vorbele pe care mi le-ai adus acum, sunt de mare pre\u021b \u0219i m\u0103 vor ajuta s\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc \u00eempotriva acestei lovituri viclene. Acum, te rog de te odihne\u0219te. Se vede c\u0103 nu ai dormit de mult\u0103 vreme.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
Pe la mijlocul verii, armata polon\u0103 a \u00eenceput \u00eencet, mar\u0219ul prin regiunea Gali\u021biei, \u00een direc\u021bia r\u00e2ului Nistru. Totodat\u0103, din Regatul Lituaniei, se preg\u0103tea s\u0103 ias\u0103 o armat\u0103 \u00een frunte cu Regele Lituaniei, Alexandru, fratele Regelui polon, Ioan Albert. Ambele armate aveau planul de a se uni la vadul de la Mih\u0103lceni, de pe Nistru, \u0219i de a porni \u00eempreun\u0103 spre Suceava.<\/p>\n
Scopul lor era s\u0103-l \u00eenl\u0103ture pe \u0218tefan de la domnia Moldovei \u0219i s\u0103-l pun\u0103 \u00een locul lui, pe fratele lor mai mic, Sigismund.<\/p>\n
\u0218tefan, v\u0103z\u00e2nd pericolul ce-l p\u00e2ndea, \u0219i-a trimis urgent solii la cuscrul s\u0103u, Ivan Vasilievici, la Moscova, \u0219i la Mengli Ghirai, Hanul t\u0103tarilor din Crimeea, cu care avea o \u00een\u021belegere de ajutor reciproc \u00een caz de r\u0103zboi.<\/p>\n
Ivan Vasilievici, primind \u0219tirea de la \u0218tefan, nu i-a dat niciun ajutor, ci doar \u0219i-a trimis solii s\u0103i, pe Zabolotn\u00eei \u0219i Kuri\u021b\u00een, la ginerele s\u0103u, Regele Alexandru al Lituaniei. Dar \u00een loc s\u0103-\u0219i opreasc\u0103 ginerele de a veni cu r\u0103zboi \u00een Moldova, Ivan Vasilievici i-a cerut lui Alexandru ca doar el, personal, s\u0103 nu plece la r\u0103zboi, ci doar armata acestuia.<\/p>\n
Hanul din Crimeea, Mengli Ghirai, \u00een schimb, primind vestea de la \u0218tefan, s-a \u021binut de cuv\u00e2nt \u0219i \u0219i-a trimis armata \u00eempotriva celei care venea din Regatul Lituaniei \u0219i, f\u0103r\u0103 a porni lupta cu ea, i-a oprit mar\u0219ul spre Moldova. \u00cen acest fel, pericolul \u00eempotriva lui \u0218tefan a sc\u0103zut esen\u021bial.<\/p>\n
\u0218tefan, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 armata polon\u0103 se preg\u0103te\u0219te s\u0103 treac\u0103 Nistrul, l-a trimis pe logof\u0103tul Ioan T\u0103utul \u0219i pe vistiernicul Isan s\u0103-l \u00eentrebe pe Regele Ioan Albert ce are de g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n
\u00cen loc s\u0103-i dea un r\u0103spuns lui \u0218tefan, Regele polon a poruncit ca logof\u0103tul Ioan T\u0103utul \u0219i vistiernicul Isan s\u0103 fie pu\u0219i \u00een lan\u021buri \u0219i du\u0219i la Lvov, iar armatei sale, i-a ordonat s\u0103 treac\u0103 r\u00e2ul Nistru \u0219i s\u0103 porneasc\u0103 la Suceava.<\/p>\n
Acum, pe unde trecea aceast\u0103 armat\u0103 uria\u0219\u0103, totul r\u0103m\u00e2nea p\u00e2rjolit \u0219i pustiit.<\/p>\n
Oamenii de prin sate s\u0103pau gropi, \u00een care \u00ee\u0219i ascundeau cerealele \u0219i tot ce aveau mai de pre\u021b, dup\u0103 care, \u00ee\u0219i luau cu ei animalele \u0219i fugeau cu familiile prin p\u0103duri \u0219i mun\u021bi, ascunz\u00e2ndu-se de urgia ce se apropia. Celor care nu apucau s\u0103 fug\u0103, li se luau animalele \u0219i tot ceea ce aveau mai de pre\u021b \u0219i erau du\u0219i \u00een sclavie.
O asemenea armat\u0103 trebuia alimentat\u0103 \u0219i ea \u00ee\u0219i dob\u00e2ndea hrana lu\u00e2nd-o cu for\u021ba de la oamenii din satele prin care trecea.<\/p>\n
* * *<\/p>\n
D\u00e2ndu-\u0219i seama de pericolul care \u00eel p\u00e2ndea, \u0218tefan l-a chemat pe portarul de Suceava, Luca Arbore, \u0219i i-a zis:<\/p>\n
\u2014 Portare, sunt sigur c\u0103 le\u0219ii vor \u00eempresura Cetatea Sucevei. De aceea, ca unui portar de Suceava, \u00ee\u021bi \u00eencredin\u021bez s\u0103 aperi cetatea cu toat\u0103 puterea de care dispui. Alege-\u021bi oamenii potrivi\u021bi, care \u00ee\u021bi pot fi de \u00eencredere, \u0219i r\u0103m\u00e2i aici, iar eu voi pleca cu un grup mic de oameni, la Roman, pentru a aduna oastea. Sunt sigur c\u0103 experien\u021ba pe care ai c\u0103p\u0103tat-o atunci c\u00e2nd ai ap\u0103rat, \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l t\u0103u, Arbore cel B\u0103tr\u00e2n, Cetatea Neam\u021bului de turci, \u00ee\u021bi va ajuta s\u0103 opui rezisten\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 nu \u00eei cedezi cetatea, du\u0219manului. Domnul s\u0103 fie cu tine \u0219i cu tot neamul nostru!<\/p>\n
* * *<\/p>\n
\u0218tefan plecase de mult, iar Luca Arbore nu-\u0219i mai putea g\u0103si locul. Cuvintele spuse de Domnitor la desp\u0103r\u021bire, \u00eencepuser\u0103 s\u0103-i r\u0103scoleasc\u0103 amintirile despre evenimentele trecutului \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n
Luca Arbore avea doar 16 ani, c\u00e2nd, \u00een vara anului 1476, o armat\u0103 otoman\u0103 de circa 150 de mii de o\u0219teni, condus\u0103 de \u00eensu\u0219i Sultanul Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului, a invadat Moldova.<\/p>\n
Lupta decisiv\u0103 dintre armata Moldovei \u0219i cea otoman\u0103 a fost dat\u0103 pe data de 26 iulie, la Valea Alb\u0103, ori R\u0103zboieni, cum i se mai spune.<\/p>\n
Armata lui \u0218tefan, care se limita la doar circa 12.000 de o\u0219teni, a opus o rezisten\u021b\u0103 colosal\u0103 turcilor. Dar acum, for\u021bele moldovenilor erau prea mici pentru a birui o asemenea armat\u0103 enorm\u0103. De aceea, odat\u0103 cu venirea nop\u021bii, pentru a-\u0219i p\u0103stra trupele, oastea moldoveneasc\u0103 s-a retras, ascunz\u00e2ndu-se \u00een p\u0103durile seculare din acea regiune.<\/p>\n
Turcii, v\u0103z\u00e2nd a doua zi c\u0103 oastea Moldovei nu mai era, au considerat c\u0103 \u0218tefan se ascunsese \u00een Cetatea Neam\u021bului, care se afla la numai 25 de kilometri de la locul b\u0103t\u0103liei.<\/p>\n
A\u0219adar, \u00een scurt timp, armata otoman\u0103 a \u00eenconjurat Cetatea Neam\u021bului, cer\u00e2nd celor din cetate s\u0103 se predea.<\/p>\n
La cerin\u021bele otomanilor, moldovenii din cetate au r\u0103spuns cu nori de s\u0103ge\u021bi \u0219i pietre.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2nd c\u0103 cei din cetate se \u00eempotrivesc, turcii \u0219i-au instalat tunurile \u00een partea de sud, pe v\u00e2rful unui munte, numit Cerdac, \u0219i au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 cu toat\u0103 for\u021ba \u00een zidurile cet\u0103\u021bii. Loviturile tunurilor erau at\u00e2t de puternice, \u00eenc\u00e2t distrugeau por\u021biuni din zidul cet\u0103\u021bii, acoperi\u0219urile \u0219i casele, f\u0103c\u00e2nd ravagii \u00een cetate.<\/p>\n Dar Portarul cet\u0103\u021bii, B\u0103tr\u00e2nul Arbore, nu era dintre cei care s\u0103 se lase speria\u021bi. Toate g\u0103urile din zid, cauzate \u00een timpul zilei, de tunurile otomanilor, erau cl\u0103dite la loc, p\u00e2n\u0103 diminea\u021b\u0103, de cei din cetate. Cum turcii \u00eencercau s\u0103 se apropie de cetate pentru a o lua cu asalt, moldovenii \u00eei \u00eempro\u0219cau cu pietre \u0219i \u00eei stropeau de sus, cu smoal\u0103 topit\u0103 \u0219i cu ap\u0103 fierbinte, alung\u00e2ndu-i de sub zidurile cet\u0103\u021bii.<\/p>\n T\u00e2n\u0103rul Luca Arbore putea fi v\u0103zut \u00een acele zile peste tot: \u00een lupte pe zid, la cl\u0103dit noaptea, pere\u021bii distru\u0219i sau \u00eendeplinind \u00eens\u0103rcin\u0103rile speciale ale tat\u0103lui.<\/p>\n \u00cen acele zile de asediu, \u00een temni\u021ba din subsolul cet\u0103\u021bii, st\u0103tea \u00eenchis un neam\u021b. Auzind c\u0103 cetatea e asediat\u0103 de turci, neam\u021bul a rugat straja s\u0103-i transmit\u0103 portarului Arbore s\u0103-l slobozeasc\u0103 din \u00eenchisoare pentru a lupta \u0219i el, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi moldovenii, \u00eempotriva turcilor.<\/p>\n \u00cen a \u0219asea zi de asediu, straja l-a adus pe neam\u021b \u00een fa\u021ba lui Arbore cel B\u0103tr\u00e2n. \u2014 Domnia Voastr\u0103, pot trage cu tunul, dar sunt gata s\u0103 fac orice lucru pe care mi l-a\u021bi \u00eencredin\u021ba. Vreau \u0219i eu s\u0103 lupt al\u0103turi de to\u021bi ap\u0103r\u0103torii cet\u0103\u021bii \u00eempotriva otomanilor, a r\u0103spuns neam\u021bul.<\/p>\n \u2014 Zici c\u0103 po\u021bi trage cu tunul? Nou\u0103 tocmai ne lipsesc astfel de oameni! Vino dup\u0103 mine!, i-a spus portarul.<\/p>\n Au urcat grabnic pe zidul cet\u0103\u021bii, la locul unde se aflau cele trei tunuri.<\/p>\n V\u0103z\u00e2ndu-l pe portar, tunarii moldoveni s-au dat la o parte.<\/p>\n Neam\u021bul a privit lung la tunul care st\u0103tea al\u0103turi, i-a m\u0103surat cu palma lungimea \u0219i grosimea \u021bevii, dup\u0103 care a b\u0103gat m\u00e2na \u00een \u021beava tunului, a pip\u0103it-o \u00een interior \u0219i, \u00eentr-un final, le-a cerut tunarilor:<\/p>\n \u2014 Cur\u0103\u021ba\u021bi cu o c\u00e2rp\u0103 aspr\u0103, \u00eenmuiat\u0103 \u00een untdelemn, \u021bevile tunurilor pe din\u0103untru p\u00e2n\u0103 ce vor str\u0103luci, dar unul dintre voi s\u0103 \u00eemi aduc\u0103 pu\u021bin\u0103 pulbere!<\/p>\n Pe loc, i s-a adus o m\u00e2n\u0103 de pulbere. Neam\u021bul s-a uitat la ea, a pip\u0103it-o cu dou\u0103 degete \u0219i a ordonat:<\/p>\n \u2014 Pune\u021bi-o pe piatr\u0103 \u0219i da\u021bi-i foc. Numai s\u0103 fi\u021bi aten\u021bi, da\u021bi-i foc de la distan\u021b\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 ce a urmat explozia, neam\u021bul a spus:<\/p>\n \u2014 Pulberea e uscat\u0103 \u0219i de o calitate foarte bun\u0103. De aceea, ar trebui s\u0103 fie pus\u0103 cu m\u0103sur\u0103, potrivit grosimii \u021bevii \u0219i distan\u021bei p\u00e2n\u0103 la locul unde se afl\u0103 turcii. A\u0219a c\u0103, de la \u00eenceput, ar trebui s\u0103-mi spune\u021bi unde \u0219i la c\u00e2\u021bi pa\u0219i distan\u021b\u0103 de noi, se afl\u0103 turcii.<\/p>\n Portarul Arbore era surprins de cele v\u0103zute \u0219i auzite. Nu-i venea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it, a g\u0103sit un om, care se pricepe cu adev\u0103rat la tot ceea ce se nume\u0219te arta de a trage cu tunul, fiindc\u0103, pe vremurile acelea, astfel de oameni erau destul de rari.<\/p>\n Spre sear\u0103, tunurile cur\u0103\u021bate \u0219i \u00eenc\u0103rcate, \u00eempreun\u0103 cu tunarii, a\u0219teptau ordinul de tragere, dar neam\u021bul nu se gr\u0103bea s\u0103-l dea.<\/p>\n La mijlocul nop\u021bii, neam\u021bul s-a apropiat de tunuri, a \u00eendreptat \u021bevile scrupulos \u00een direc\u021bia turcilor, a rugat s\u0103 li se ridice pu\u021bin \u021bevile \u00een sus ca s\u0103 bat\u0103 mai departe, \u0219i dup\u0103 ce a controlat personal toate tunurile, a comandat: \u201eFoc!\u201d<\/p>\n Dup\u0103 primele \u00eempu\u0219c\u0103turi, neam\u021bul a comandat s\u0103 fie cur\u0103\u021bate \u0219i \u00eenc\u0103rcate din nou \u021bevile tunurilor.<\/p>\n A\u0219a au tras timp de vreo trei ore.<\/p>\n A doua zi, mare le-a fost mirarea celor din cetate. Nimeni nu \u00een\u021belegea ce s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat cu turcii, de nu mai trag \u0219i nu mai asediaz\u0103 cetatea.<\/p>\n \u00cen fort\u0103rea\u021b\u0103, circulau tot felul de zvonuri.<\/p>\n Unii spuneau c\u0103 turcii \u0219i-au schimbat tactica \u0219i se preg\u0103tesc acum, pentru un atac mai \u00eenver\u0219unat, al\u021bii spuneau c\u0103 \u00een acea zi, la ei, adic\u0103 la musulmani, ar fi fost o s\u0103rb\u0103toare religioas\u0103 \u0219i c\u0103 to\u021bi ar fi s\u0103rb\u0103torit, de aceea nu atacau.<\/p>\n Dar indiferent ce s-ar fi vorbit, o\u0219tenii moldoveni au r\u0103mas pe ziduri, fiind gata la toate.<\/p>\n Pe la mijlocul nop\u021bii urm\u0103toare, sub zidul cet\u0103\u021bii s-a auzit un strig\u0103t de b\u0103rbat.<\/p>\n \u2014 Cine-i acolo? au \u00eentrebat cei de pe zid.<\/p>\n \u2014 Sunt eu, Toma, Toma L\u0103utu, a r\u0103spuns b\u0103rbatul de l\u00e2ng\u0103 poart\u0103.<\/p>\n \u2014 \u0218i ce cau\u021bi aici acum, \u00een miez de noapte? l-au \u00eentrebat cei de pe zid.<\/p>\n \u2014 Am venit acas\u0103, familia \u00eemi este \u00een cetate. Arunca\u021bi scara s\u0103 urc.<\/p>\n \u00cendat\u0103, cei de pe zid i-au aruncat scara din fr\u00e2nghie, \u0219i dup\u0103 ce L\u0103utu s-a ridicat, l-au dus la Arbore pentru a-l cerceta.<\/p>\n \u2014 De unde vii \u0219i ce cau\u021bi acum, \u00een miez de noapte? l-a \u00eentrebat Arbore.<\/p>\n \u2014 M\u0103ria Ta, am fugit de la turci acas\u0103, a r\u0103spuns L\u0103utu.<\/p>\n \u2014 Nu \u00een\u021beleg, cum adic\u0103, de la turci? Dar ce-ai c\u0103utat atunci la ei?, a insistat Arbore. Nu cumva e\u0219ti vreo iscoad\u0103? R\u0103spunde!<\/p>\n \u2014 Nu, nu, Domnul meu! a r\u0103spuns L\u0103utu \u0219i a \u00eenceput s\u0103 povesteasc\u0103 cele \u00eent\u00e2mplate cu el.<\/p>\n L\u0103utu fusese prins de turci cu vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103, atunci c\u00e2nd se \u00eentorcea acas\u0103 la Cetatea Neam\u021bului. Turcii l-au dus \u00een tab\u0103ra lor \u0219i l-au pus s\u0103 lucreze pentru ei ca un sclav. Ziua, hr\u0103nea \u0219i \u00eengrijea caii, ajuta la transportarea hranei \u0219i a cerealelor, iar noaptea era \u00eenchis \u0219i p\u0103zit ca s\u0103 nu fug\u0103.<\/p>\n \u00cen acea noapte, L\u0103utu a fost trezit de bubuitul tunurilor. P\u0103m\u00e2ntul era zguduit at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t se p\u0103rea c\u0103 era cutremur de p\u0103m\u00e2nt. \u00cen cur\u00e2nd, la aceste bubuituri s-a ad\u0103ugat \u0219i trop\u0103itul cailor cu strig\u0103tele de disperare ale turcilor, care aminteau de o scen\u0103 apocaliptic\u0103, asemenea celei de la c\u0103derea Pompeiului.<\/p>\n Peste pu\u021bin timp, turcii l-au scos pe L\u0103utu afar\u0103 \u0219i l-au pus s\u0103 \u00eencarce lucrurile din tab\u0103r\u0103 \u00een c\u0103ru\u021be pentru a le duce \u00eentr-un loc mai sigur.<\/p>\n Afar\u0103, se desf\u0103\u0219ura un tablou \u00eengrozitor.<\/p>\n Turcii, dezbr\u0103ca\u021bi \u0219i ne\u00eenarma\u021bi, fugeau care \u0219i \u00eencotro, unele corturi erau distruse \u00een \u00eentregime, iar cel al sultanului st\u0103tea str\u00e2mb, av\u00e2nd st\u00e2lpul din fa\u021b\u0103 pr\u0103bu\u0219it. Caii, speria\u021bi de bubuitul tunurilor, s-au rupt de la leg\u0103turi \u0219i, nechez\u00e2nd, fugeau \u00eencotro \u00eei duceau ochii. Afar\u0103, domnea o dezordine deplin\u0103.<\/p>\n \u00cen cur\u00e2nd, au \u00eenceput iar s\u0103 trag\u0103 tunurile din cetate. A izbucnit o panic\u0103 \u00eengrozitoare, spaima fiind at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t oamenii erau gata s\u0103 se ascund\u0103 chiar \u0219i \u00een cr\u0103p\u0103turile p\u0103m\u00e2ntului. L\u0103utu a c\u0103zut la p\u0103m\u00e2nt \u0219i, astfel, pe br\u00e2nci, s-a t\u00e2r\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103dure. C\u00e2nd s-a luminat de ziu\u0103, s-a ascuns sub poalele unui brad, unde a stat toat\u0103 ziua ascuns. C\u00e2nd s-a f\u0103cut iar noapte, a venit la zidul cet\u0103\u021bii \u0219i i-a rugat s\u0103-l primeasc\u0103 \u00een cetate.<\/p>\n \u2014 Am \u00een\u021beles, L\u0103utule, a r\u0103spuns Arbore \u00een cele din urm\u0103. Dar nu ai putea s\u0103-mi spui c\u00e2te tunuri au musulmanii?<\/p>\n \u2014 Au \u0219apte tunuri, M\u0103ria Ta, dar la dou\u0103 dintre ele, le-a plesnit \u021beava, fiindc\u0103 turcii, lacomi de distrugere, au \u00eenc\u0103rcat prea mult\u0103 pulbere \u00een ele ca s\u0103 bat\u0103 mai cu putere, iar acum stau aruncate. Un alt tun a fost lovit de tunarii no\u0219tri \u0219i distrus noaptea trecut\u0103, a\u0219a c\u0103 le-au r\u0103mas patru tunuri, a r\u0103spuns L\u0103utu.<\/p>\n \u2014 \u0218i unde s-au mutat musulmanii? Unde le este tab\u0103ra acum?, a \u00eentrebat ner\u0103bd\u0103tor, Arbore.<\/p>\n \u2014 Ei \u0219i-au mutat tab\u0103ra la poalele p\u0103durii, la Poiana Secuiului. Dar e mare jale \u0219i fric\u0103 acum \u00een tab\u0103ra lor, dup\u0103 ce i-a\u021bi bombardat noaptea trecut\u0103, a explicat L\u0103utu.<\/p>\n \u2014 Cum, la Poiana Secuiului? Auzi, Luca, musulmanii s-au mutat la Poiana Secuiului! Unde este neam\u021bul? Adu-l repede \u00eencoace! a strigat Arbore la fiul s\u0103u. \u2014 Auzi, neam\u021bule, turcii \u0219i-au mutat tab\u0103ra \u00een Poiana Secuiului. \u00cencarc\u0103 urgent tunurile \u0219i trage! Ce stai? Unde-\u021bi sunt tunarii? a strigat Arbore.<\/p>\n \u2014 \u00cendat\u0103, M\u0103ria Ta, a spus neam\u021bul \u0219i a plecat la tunarii s\u0103i de pe zid.<\/p>\n \u00cen acea noapte, tunarii moldoveni au tras aproape p\u00e2n\u0103 \u00een zori, asupra taberei turce\u0219ti din Poiana Secuiului.<\/p>\n A doua zi, a fost una perfect lini\u0219tit\u0103, iar spre sear\u0103, iscoadele lui Arbore i-au adus vestea c\u0103 turcii se retrag \u00een direc\u021bia Dun\u0103rii, adic\u0103 pleac\u0103 acas\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 aceasta, fie c\u0103 este adev\u0103rat, fie c\u0103 nu, se vorbea c\u0103 \u00eenc\u0103 mult timp, dup\u0103 asediul Cet\u0103\u021bii Neam\u021bului de c\u0103tre turci, oamenii din partea locului prindeau cai turce\u0219ti r\u0103t\u0103ci\u021bi \u00een apropierea cet\u0103\u021bii.<\/p>\n * * *<\/p>\n \u00cennoptase deja de-a binelea, c\u00e2nd cineva a b\u0103tut la u\u0219\u0103 \u0219i Luca Arbore \u0219i-a \u00eentrerupt g\u00e2ndurile.<\/p>\n Era un osta\u0219 din grupul de urm\u0103rire a armatei poloneze.<\/p>\n \u2014 M\u0103ria Ta, armata le\u0219easc\u0103 se apropie de cetate. Merg \u00eencet \u0219i vor ajunge aici \u00een circa cinci ore. Ordona\u021bi ce s\u0103 facem mai departe.<\/p>\n \u2014 Zici c\u0103 se mi\u0219c\u0103 \u00eencet? De ce se mi\u0219c\u0103 a\u0219a de \u00eencet? a \u00eentrebat Luca Arbore.<\/p>\n \u2014 M\u0103ria Ta, ei duc cu ei dou\u0103 tunuri foarte mari. Unul este tras de 40 de cai \u0219i altul \u2013 de 50, de aceea \u0219i \u00eenainteaz\u0103 greu.<\/p>\n \u2014 Am \u00een\u021beles. Nu v\u0103 opri\u021bi, ci urm\u0103ri\u021bi-i de departe \u0219i da\u021bi-mi de \u0219tire \u00eendat\u0103 despre toate schimb\u0103rile, a ordonat Luca Arbore.<\/p>\n La 26 septembrie, armata polonez\u0103 a \u00eenconjurat Cetatea Sucevei \u0219i a \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 cu toat\u0103 puterea \u00een ziduri pentru a le distruge.<\/p>\n Dar cetatea r\u0103m\u00e2nea neclintit\u0103, tocmai pentru c\u0103 rezistau oamenii. Luca Arbore avea destul\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i curaj pentru a o ap\u0103ra \u00eempreun\u0103 cu oamenii s\u0103i.<\/p>\n \u00centocmai a\u0219a cum ap\u0103rase el atunci, \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u, Cetatea Neam\u021bului, de turci, tot a\u0219a \u0219i acum, oamenii de aici reparau pe timp de noapte, toate g\u0103urile din zid, f\u0103cute \u00een timpul zilei, de tunurile inamicului, nel\u0103s\u00e2ndu-le polonezilor vreo \u0219ans\u0103 de a intra \u00een cetate. Nici m\u0103car acele tunuri uria\u0219e ale polonezilor nu i-au ajutat s\u0103 distrug\u0103 zidurile Cet\u0103\u021bii de Scaun a lui \u0218tefan.<\/p>\n Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de lupte, f\u0103r\u0103 vreun rezultat, Regele polon a recurs la un vicle\u0219ug. L-a chemat pe Luca Arbore la o convorbire.<\/p>\n Luca Arbore, al\u0103turi de trei comandan\u021bi ai s\u0103i, s-a ridicat pe zidul cet\u0103\u021bii pentru a purta discu\u021bia.<\/p>\n Jos, sub zidul cet\u0103\u021bii, \u00eenconjurat de vreo zece nobili polonezi, \u00eel a\u0219tepta Regele Poloniei.<\/p>\n Luca Arbore l-a salutat pe Regele polonez \u0219i l-a avertizat:<\/p>\n \u2014 Domnia Voastr\u0103, eu sunt doar un mic slujitor al Domnului meu \u0219i nu fac nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eei \u00eendeplinesc voia \u0219i s\u0103 \u00eemi servesc neamul, dar cu toate acestea, a\u0219 dori s\u0103 \u0219tiu cu ce v\u0103 pot fi de folos.<\/p>\n \u2014 Nu vorbi a\u0219a, Arbore, i-a replicat Regele Poloniei. Eu \u0219tiu c\u0103 e\u0219ti \u0219i tu, din s\u00e2nge domnesc \u0219i ai acelea\u0219i drepturi ca \u0218tefan s\u0103 stai pe tronul acestei \u021b\u0103ri. De aceea, \u00ee\u021bi propun s\u0103 treci de partea mea \u0219i, pentru asta, vei primi domnia acestei \u021b\u0103ri.<\/p>\n La auzul acestor cuvinte, Luca Arbore a f\u0103cut ochii mari, s-a uitat \u00een dreapta \u0219i-n st\u00e2nga la comandan\u021bii s\u0103i, dup\u0103 care a spus:<\/p>\n \u2014 M\u0103ria ta, eu nu-i pot fi tr\u0103d\u0103tor Domnului meu \u0219i \u021b\u0103rii, c\u0103rora le-am jurat credin\u021b\u0103 pe veci! \u0218i te rog s\u0103 \u021bii minte c\u0103 eu, \u00eempreun\u0103 cu osta\u0219ii mei, vom ap\u0103ra aceast\u0103 cetate p\u00e2n\u0103 la ultima suflare.<\/p>\n Regele polon, furios de r\u0103spunsul curajos al lui Luca Arbore, a ordonat s\u0103 se trag\u0103 \u0219i mai puternic \u00een zidurile Cet\u0103\u021bii Suceava.<\/p>\n Dar cetatea rezista \u00een continuare.<\/p>\n Pe la mijlocul lui octombrie, dup\u0103 20 de zile de asediu, timpul a \u00eenceput s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103 \u0219i au pornit ploile.<\/p>\n Se sim\u021bea apropierea iernii.<\/p>\n Proviziile \u00een armata polon\u0103 erau pe sf\u00e2r\u0219ite, iar rezerve nu mai puteau fi de adunate.<\/p>\n Cetele de \u021b\u0103rani moldoveni, \u00eenarma\u021bi cu tot ceea ce le c\u0103dea sub m\u00e2n\u0103, atacau pe timp de noapte, armata polon\u0103, silind-o s\u0103 se retrag\u0103.<\/p>\n Nobilii polonezi, crescu\u021bi \u00een confort \u0219i r\u0103sf\u0103\u021b, neobi\u0219nui\u021bi cu chinurile r\u0103zboiului, au \u00eenceput s\u0103 se vaite.<\/p>\n Curajul \u0219i \u00eencrederea \u00een sine, cu care veniser\u0103 ei cu o lun\u0103 \u00een urm\u0103, \u00een Moldova, se epuizaser\u0103 total.<\/p>\n Continuarea asediului cet\u0103\u021bii nu mai avea rost. Acum, to\u021bi \u00ee\u0219i f\u0103ceau griji de drumul lung \u00eenapoi \u0219i se g\u00e2ndeau cum s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 mai cur\u00e2nd acas\u0103. Doar o noapte le-a trebuit osta\u0219ilor lui \u0218tefan pentru a \u00eenconjura armata polon\u0103 \u0219i a-l sili pe Rege s\u0103 \u00eenceap\u0103 tratativele de retragere.<\/p>\n Solii moldoveni i-au transmis Regelui polon c\u0103 \u0218tefan \u00eei garanteaz\u0103 armatei polone siguran\u021b\u0103 la \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103, doar dac\u0103 aceasta se va retrage pe acela\u0219i drum, pe care intrase \u00een Moldova, pentru a nu aduce pagube suplimentare oamenilor. Dar \u00een cazul \u00een care, armata polon\u0103 se va abate din drum \u0219i vor \u00eencepe stric\u0103ciunile \u0219i jefuirea poporului, armata Moldovei va fi nevoit\u0103 s\u0103 apere poporul.<\/p>\n Regele Ioan Albert, analiz\u00e2nd situa\u021bia catastrofal\u0103 \u00een care se afla, a acceptat propunerea lui \u0218tefan \u0219i, pe data de 19 octombrie, a ordonat armatei sale \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n Dar Regele polon nu s-a \u021binut de cuv\u00e2nt: el a schimbat traseul de \u00eentoarcere \u00een Polonia al armatei sale, pr\u0103d\u00e2nd \u0219i pustiind satele Moldovei.<\/p>\n R\u0103splata lui \u0218tefan nu s-a l\u0103sat mult a\u0219teptat\u0103.<\/p>\n Armata polon\u0103, epuizat\u0103 de puteri \u0219i demoralizat\u0103 definitiv de foame, frig \u0219i de drumul lung, era a\u0219teptat\u0103 de \u0218tefan \u00een Codrii Cosminului. Regele Ioan Albert abia de a mai reu\u0219it s\u0103 fug\u0103, \u00een timp ce grosul armatei sale, \u00een frunte cu o mul\u021bime de nobili, a preferat s\u0103 se predea osta\u0219ilor moldoveni, dec\u00e2t s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 biruin\u021b\u0103 militar\u0103 asupra polonezilor s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu repeziciunea tunetului prin \u021b\u0103rile Europei, aduc\u00e2ndu-i lui \u0218tefan slav\u0103, laud\u0103 \u0219i respect de pretutindeni.<\/p>\n Dar \u0218tefan nu era mul\u021bumit de aceast\u0103 biruin\u021b\u0103 \u2013 \u00eel mistuia \u00een continuare, dorin\u021ba de a se r\u0103zbuna pe polonezi.<\/p>\n A\u0219adar, \u00een luna iunie a anului urm\u0103tor, \u0218tefan, cu o armat\u0103 nu prea mare, dar iute \u0219i u\u0219or manevrabil\u0103, a invadat Podolia \u0219i Rusia Ro\u0219ie, a trecut chiar \u0219i peste r\u00e2ul Vistula, unde a pr\u0103dat \u0219i a trecut prin foc \u0219i sabie, o mul\u021bime de ora\u0219e \u0219i sate poloneze.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u0219i-a adunat Regele Ioan Albert armata sa la Zamo\u015b\u0107, \u0218tefan reu\u0219ise deja s\u0103 treac\u0103 Nistrul pe l\u00e2ng\u0103 Halici \u0219i s\u0103 revin\u0103 \u00een \u021bar\u0103 cu o prad\u0103 enorm\u0103.<\/p>\n Acum, aduna\u021bi la sfat cu nobilii s\u0103i, Regele Ioan Albert a constatat c\u0103 nimeni dintre ei nu mai avea dorin\u021ba s\u0103 se bat\u0103 cu \u0218tefan. Acum, ei \u00ee\u0219i doreau doar lini\u0219te \u0219i pace.<\/p>\n De aceea, prin mijlocirea Regelui ungar, Ioan Albert i-a cerut pace lui \u0218tefan.<\/p>\n La 12 iulie al aceluia\u0219i an, la H\u00e2rl\u0103u, Domniitorul Moldovei semneaz\u0103 Tratatul de Pace cu Polonia.<\/p>\n Ceva mai t\u00e2rziu, \u0218tefan l-a trimis pe diacul Matia\u0219 \u0219i pe vornicul Giurgea la Alexandru, Regele Lituaniei, unde \u00eencheie \u0219i cu el, un tratat de pace.<\/p>\n Dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii cu \u0218tefan, Regele Poloniei l-a eliberat pe logof\u0103tul T\u0103utu din temni\u021b\u0103 \u0219i, \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru munca lui \u00een domeniul diploma\u021biei dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, l-a \u00eempropriet\u0103rit cu 11 sate poloneze de la hotar cu Moldova, centrul lor fiind la B\u0103line\u0219ti, nu departe de Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n * * *<\/p>\n \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een care \u0218tefan lupta cu polonezii, la Moscova erau \u00een toi intrigile legate de tronul Cnezatului.<\/p>\n Sofia sim\u021bea c\u0103 nu mai putea a\u0219tepta \u0219i c\u0103 acum, venise timpul pentru a se r\u0103fui cu Elena Volo\u0219anca \u0219i cu fiul ei, Dumitru, pentru a-i elibera fiului s\u0103u, Gavriil (care \u00eemplinise 18 ani), drumul spre tron.<\/p>\n Dar, mai chibzuind, Sofia hot\u0103r\u0103\u0219te c\u0103 totu\u0219i ar fi mai bine s\u0103-l otr\u0103veasc\u0103 \u0219i pe Ivan Vasilievici. Eliminarea lui Ivan Vasilievici l-ar fi adus pe fiul ei, f\u0103r\u0103 mari probleme, direct pe tron.<\/p>\n V\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu i se \u00eent\u00e2mplase nimic dup\u0103 ce \u00eel otr\u0103vise pe Ivan cel T\u00e2n\u0103r, ea prinsese acum, curaj \u0219i se sim\u021bea mai experimentat\u0103 \u0219i mai \u00eencrez\u0103toare \u00een sine.<\/p>\n Pentru a-\u0219i lichida propriul so\u021b, Sofia, printr-o slujitoare devotat\u0103, a invitat la Palatul de la Moscova, o vr\u0103jitoare, c\u0103reia i-a poruncit s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 \u0219i s\u0103-i aduc\u0103 un extract din plante otr\u0103vitoare.<\/p>\n Doar c\u0103 vr\u0103jitoarea invitat\u0103 s-a dovedit a fi una nu prea experimentat\u0103 \u00een prepararea otr\u0103vurilor, ea ocup\u00e2ndu-se mai mult de vr\u0103jitul prin intermediul cuvintelor. Aceast\u0103 metod\u0103 \u00eens\u0103, \u00eei p\u0103rea Sofiei prea slab\u0103 \u0219i insuficient\u0103 pentru a omor\u00ee pe cineva. \u00cei trebuia o otrav\u0103 puternic\u0103, una care s\u0103-i garanteze moartea so\u021bului.<\/p>\n Dar vr\u0103jitoarea invitat\u0103 nu era dintre cele care s\u0103 se piard\u0103 cu firea. Ea i-a spus Sofiei c\u0103 \u0219tie o alt\u0103 vr\u0103jitoare, care prepar\u0103 otr\u0103vuri din plante, \u0219i c\u0103 poate vorbi cu ea \u0219i chiar o poate invita la Palat.<\/p>\n Astfel, \u00een c\u00e2teva zile, ambele vr\u0103jitoare erau deja la Palat, unde discutau despre \u00eendeplinirea dorin\u021bei tainice a Marii Cneaghine Sofia.<\/p>\n Se pare c\u0103 num\u0103rul participan\u021bilor la acest complot era prea mare \u0219i ace\u0219tia \u2013 prea slabi \u0219i neexperimenta\u021bi \u00een arta conspira\u021biei.<\/p>\n De aceea, \u00een scurt timp, planul \u0219i inten\u021biile Sofiei au ajuns la urechile lui Ivan Vasilievici, uneltirea fiind descoperit\u0103.<\/p>\n Sentin\u021ba lui Ivan Vasilievici a fost dur\u0103.<\/p>\n Slujitoarea devotat\u0103 Sofiei \u0219i cele dou\u0103 vr\u0103jitoare au fost \u00eenecate \u00een r\u00e2ul Moscova, iar al\u021bi doi suspec\u021bi, care nu aveau vreo leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 uneltire, au fost executa\u021bi.<\/p>\n Ivan Vasilievici a ordonat ca Sofia \u0219i fiul lor, Gavril s\u0103 fie \u021binu\u021bi \u00eenchi\u0219i \u00een Palatul din Kremlin. Pentru o pedeaps\u0103 mai grea, Marelui Cneaz nu i-a ajuns nici curaj \u0219i nici t\u0103rie.<\/p>\n * * *<\/p>\n Ivan Vasilievici, tr\u0103dat \u0219i atacat de propria so\u021bie \u0219i de fiu, neav\u00e2nd alt\u0103 solu\u021bie, \u0219i-a \u00eendreptat din nou mila spre Dumitru, fiul Elenei Volo\u0219anca.<\/p>\n F\u0103r\u0103 a mai sta pe g\u00e2nduri, duminic\u0103, pe 4 februarie a anului 1498, la Catedrala Adormirii Maicii Domnului (Uspensky) de la Kremlin, \u00een prezen\u021ba Mitropolitului Simion \u0219i a altor ierarhi biserice\u0219ti, Ivan Vasilievici l-a declarat pe Dumitru, nepotul lui \u0218tefan, mo\u0219tenitor al Marelui Cneaz al Moscovei, binecuv\u00e2nt\u00e2ndu-l astfel la domnia Vladimirului, Moscovei \u0219i Novgorodului.<\/p>\n Ulterior, i-a pus personal pe umeri, un colier de aur cu pietre scumpe, i-a dat \u00een m\u00e2n\u0103, sceptrul \u0219i i-a pus pe cap, \u0218apca lui Monomah.<\/p>\n Aceast\u0103 ceremonie a fost realizat\u0103 dup\u0103 obiceiurile \u00eemp\u0103ra\u021bilor bizantini \u0219i desf\u0103\u0219urat\u0103 la Moscova pentru prima dat\u0103. La ie\u0219irea din biseric\u0103, unchiul lui Dumitru, Cneazul Iurii Ivanovici Dmitrovskii, \u00een semn de bel\u0219ug \u0219i putere, \u0219i-a pres\u0103rat nepotul din cap p\u00e2n\u0103 \u00een picioare, cu o mul\u021bime de monede de aur \u0219i argint.<\/p>\n Cu aceast\u0103 ocazie, spre sear\u0103, Marele Cneaz a oferit un mare osp\u0103\u021b, unde to\u021bi invita\u021bii au chefuit \u0219i s-au veselit p\u00e2n\u0103 diminea\u021b\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 \u00eencoronare trebuia s\u0103 \u00eensemne pentru to\u021bi c\u0103, de azi \u00eenainte, Dumitru era asociat cu Ivan Vasilievici la conducerea Cnezatului \u0219i r\u0103m\u00e2nea pe viitor, singurul mo\u0219tenitor al tronului.<\/p>\n Pu\u021bin mai t\u00e2rziu, dup\u0103 \u00eencoronare, pentru a-i asigura majoratul (sau: pentru a-i maturiza domnia), Ivan Vasilievici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l \u00eensoare pe Dumitru. Alegerea \u00eei c\u0103zuse pe Elisabeta, fiica lui Ioan, Regele Danemarcei, Norvegiei \u0219i Suediei.<\/p>\n Astfel, pentru a nu pierde timpul, Ivan Vasilievici a trimis \u00een grab\u0103, soli \u00een Danemarca, pentru a cere m\u00e2na Elisabetei pentru nepotul s\u0103u, Dumitru.<\/p>\n Vestea despre \u00eencoronarea lui Dumitru a ajuns repede la urechile lui \u0218tefan.<\/p>\n \u00cen mare grab\u0103, \u0218tefan a creat o solie de vreo 40 de persoane, \u00een frunte cu Diacul \u0218andru C\u00e2rje, a aprovizionat-o cu o mul\u021bime de daruri \u0219i a trimis-o la Moscova.<\/p>\n Printre soli, era \u0219i Diacul Coste cu Teodor Is\u0103iescul, care cuno\u0219teau perfect limba slavon\u0103 veche.<\/p>\n Chiar dac\u0103 aceast\u0103 solie a ajuns la Moscova pe la sf\u00e2r\u0219itul verii, pentru Elena \u0219i Dumitru a fost o mare bucurie \u0219i sus\u021binere din partea tat\u0103lui \u0219i a bunicului, ceea ce \u00eei \u00eenfl\u0103c\u0103ra \u0219i le d\u0103dea puteri.<\/p>\n * * *<\/p>\n Dup\u0103 \u00eencoronarea lui Dumitru, bucuria Elenei nu avea margini.<\/p>\n Acum, ea nu mai avea de ce s\u0103 se team\u0103, deoarece viitorul ei \u0219i al fiului era prev\u0103zut \u0219i garantat.<\/p>\n \u00cen calitate de mam\u0103 a viitorului suveran al Cnezatului, ea se sim\u021bea acum datoare s\u0103 fac\u0103 \u0219i ea ceva pentru \u021bar\u0103, ceva ce ar putea s\u0103-i ajute fiului, ceva ce ar putea s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 domnia, ceva ce ar putea s\u0103 uneasc\u0103 toat\u0103 lumea din \u021bar\u0103.<\/p>\n Scena de la inaugurarea lui Dumitru de la Catedrala Adormirii Maicii Domnului (Uspensky) din Kremlin a emo\u021bionat-o \u00eentr-at\u00e2t pe Elena, \u00eenc\u00e2t ea a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 un giulgiu \u021besut, adic\u0103 un tablou laic brodat \u00een p\u00e2nz\u0103 cu fire de aur \u0219i argint, care ar fi \u00eentruchipat aceast\u0103 inaugurare.<\/p>\n Pentru a broda acest giulgiu, Elena a creat la Palatul Marelui Cneaz un atelier, unde a invitat speciali\u0219ti str\u0103ini \u00een arta picturii \u0219i a broderiei.<\/p>\n \u00cen centrul imaginii giulgiului, a fost redat\u0103 procesiunea de aducere a celebrei icoane a Maicii Domnului Hodighitria, care reprezenta o copie a imaginii Maicii Domnului cu Pruncul Iisus Hristos, originalul c\u0103reia fusese desenat \u00eenc\u0103 de Evanghelistul Luca.<\/p>\n Pe laturile imaginii, \u00een trei-patru r\u00e2nduri, au fost inserate figurile mai multor participan\u021bi la aceast\u0103 procesiune.<\/p>\n \u00cen r\u00e2ndul din mijloc, din partea st\u00e2ng\u0103, au fost \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a\u021bi Ivan Vasilievici, nepotul Dumitru, Elena Volo\u0219anca, Sofia Paleologu cu fiicele Feodora \u0219i Eudochia, \u0219i fiul Gavriil. Iar \u00een dreapta, tot pe acest r\u00e2nd, se aflau Mitropolitul Simion \u0219i alte fe\u021be biserice\u0219ti.<\/p>\n Pentru a \u00eenv\u0103\u021ba arta broderiei, au fost invitate la acest atelier, mai multe fiice \u0219i so\u021bii de nobili din tot Cnezatul.<\/p>\n Dar unde sunt fete dr\u0103gu\u021be, acolo apar \u0219i fl\u0103c\u0103i chipe\u0219i.<\/p>\n To\u021bi doreau s\u0103 vad\u0103 cu ochii lor, acel giulgiu cu scena \u00eencoron\u0103rii lui Dumitru.<\/p>\n Astfel, atelierul Elenei, dar cu timpul \u0219i s\u0103lile din apropierea acestuia, s-au transformat \u00eentr-un loc unde se aduna o mul\u021bime de oameni.<\/p>\n \u021ain\u00e2nd cont c\u0103 gazda \u0219i organizatoarea acestor \u00eent\u00e2lniri, era mama viitorului suveran al Cnezatului, la aceste \u00eent\u00e2lniri, au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103, \u00een marea lor majoritate, cele mai de seam\u0103 personalit\u0103\u021bi.<\/p>\n Astfel, \u00een orele libere, oaspe\u021bii sosi\u021bi la aceste \u00eent\u00e2lniri, purtau diverse conversa\u021bii, care dep\u0103\u0219iser\u0103 evident, tema confec\u021bion\u0103rii giulgiului.<\/p>\n Cele mai aprinse discu\u021bii ap\u0103reau la subiectul reformelor din Cnezat, \u00een special, cele din educa\u021bie, cultur\u0103, comer\u021b, economie \u0219i, desigur, \u00een religie.<\/p>\n \u00cen cur\u00e2nd, acestor discu\u021bii li s-a al\u0103turat \u0219i vestitul cneaz, boier, guvernator al Moscovei \u0219i marele voievod, Ivan Iurievici Patrikeev, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i, Vasilii \u0219i Ivan, cneazul Semion Reapolovskii \u0219i scriitorul-diplomat Fiodor Kuri\u021bin, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, diplomatul Ivan Kuri\u021bin.<\/p>\n Aceste celebrit\u0103\u021bi vizitaser\u0103 multe \u021b\u0103ri dezvoltate din Europa \u0219i erau convinse c\u0103 \u0219i \u00een patria lor, trebuiau desf\u0103\u0219urate urgent asemenea reforme.<\/p>\n El blama dur monarhia \u0219i milita aprig pentru interpretarea ampl\u0103 a libert\u0103\u021bii omului \u00een Cnezat, sau, cum spunea el, despre \u201eautocra\u021bia sufletului\u201d.<\/p>\n Ei to\u021bi \u00ee\u0219i doreau o \u021bar\u0103 dezvoltat\u0103 dup\u0103 modelul \u021b\u0103rilor europene.<\/p>\n Toate aceste persoane progresiste erau cu adev\u0103rat, patrio\u021bi ai \u021b\u0103rii lor \u0219i vedeau \u00een Dumitru, viitorul suveran, care ar fi putut \u00eenf\u0103ptui aceste reforme \u0219i aduce Cnezatul la nivelul \u021b\u0103rilor dezvoltate din Europa.<\/p>\n Aceasta era \u0219i speran\u021ba Elenei \u0219i a lui Dumitru.<\/p>\n Dar pentru realizarea acestor visuri, le lipsea acum, puterea \u0219i influen\u021ba. \u0218i, pentru a c\u0103p\u0103ta putere deplin\u0103 \u0219i influen\u021b\u0103, ei mai trebuiau s\u0103 a\u0219tepte, dar erau gata s-o fac\u0103.<\/p>\n * * *<\/p>\n Dar Sofia nu dormea.<\/p>\n Oamenii ei spionau pretutindeni \u00een \u021bar\u0103, pentru a aduna toate informa\u021biile despre Elena \u0219i Dumitru.<\/p>\n A\u0219adar, nu trecuse nici un an de la \u00eencoronarea lui Dumitru, c\u00e2nd Sofia l-a anun\u021bat pe Ivan Vasilievici c\u0103 Elena \u0219i Dumitru au organizat un grup rebel, cu scopul de a schimba or\u00e2nduirile \u00een stat \u0219i de a-l \u00eenl\u0103tura pe el de la putere.<\/p>\n Auzind despre aceasta, Ivan Vasilievici a poruncit s\u0103 fie efectuat\u0103 urgent o cercetare \u0219i s\u0103 i se raporteze cine sunt vinova\u021bii.<\/p>\n Dar pe acest caz, o mare investiga\u021bie nici nu trebuia f\u0103cut\u0103.<\/p>\n Faptele erau chiar la suprafa\u021b\u0103 \u0219i nimeni nu avea de g\u00e2nd s\u0103 le ascund\u0103.<\/p>\n De aceea, discu\u021biile dintre oamenii care se adunau \u00een grupul Elenei \u0219i discutau despre \u00eenf\u0103ptuirea reformelor \u00een Cnezat, \u0219i, mai ales, \u00een religie, au fost calificate drept \u201eerezia iudaizan\u021bilor\u201d \u0219i complot, \u00eendreptate \u00eempotriva lui Ivan Vasilievici \u0219i a \u021b\u0103rii.<\/p>\n F\u0103r\u0103 a sta mult pe g\u00e2nduri, Ivan Vasilievici, a\u021b\u00e2\u021bat de Sofia, pe data de 31 ianuarie 1499, a poruncit ca Cneazul Ivan Iurievici Patrikeev, fiii s\u0103i Vasilii \u0219i Ivan, \u00eempreun\u0103 cu Cneazul Simion Reapolovskii, s\u0103 fie aresta\u021bi. \u00cen plus, pe data de 5 februarie a aceluia\u0219i an, , Ivan Vasilievici a poruncit s\u0103 fie executat Cneazul Simion Reapolovskii f\u0103r\u0103 a fi judecat.<\/p>\n Acum Marele Cneaz, ajuns la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, av\u00e2nd un stres permanent \u0219i insomnie din cauza temerii c\u0103 ar putea fi \u0219i el otr\u0103vit, era gata s\u0103 verse mai departe s\u00e2nge nevinovat \u0219i nimeni nu-l putea opri.<\/p>\n Dar s-a g\u0103sit un om, care, calm, \u00een lini\u0219te \u0219i pace, i-a explicat lui Ivan Vasilievici c\u0103 totu\u0219i a visa \u0219i a discuta s\u0103 faci ceva bun pentru \u021bar\u0103 \u0219i popor, nu este at\u00e2t de periculos precum g\u00e2ndea el, iar acesta a fost Mitropolitul Simon.<\/p>\n Dup\u0103 discu\u021biile purtate cu Mitropolitul Simon, Ivan Vasilievici s-a mai domolit pu\u021bin. El i-a eliberat din temni\u021b\u0103, pe Cneazul Ivan Iurievici Patrikeev \u00eempreun\u0103 cu fiii lui, \u00eens\u0103 i-a c\u0103lug\u0103rit pe tustrei.<\/p>\n Tot atunci, Elena \u0219i Dumitru au fost \u00eenl\u0103tura\u021bi de la domnie \u0219i, mai t\u00e2rziu, \u00eentemni\u021ba\u021bi. Dar \u00een martie 1499, fiul Sofiei, Gavriil, a fost declarat de Ivan Vasilievici, drept mo\u0219tenitor al tronului, oferindu-i-se domnia \u00een ora\u0219ele Novgorod \u0219i Pskov, adic\u0103 o parte din ora\u0219ele unde domnea Dumitru. V\u0103z\u00e2nd aceasta, nobilii ora\u0219ului Pskov au trimis urgent, o delega\u021bie la Ivan Vasilievici cu scopul de a-i permite lui Dumitru \u00een continuare, s\u0103 conduc\u0103 ora\u0219ul Pskov, dar Ivan Vasilievici a r\u0103mas neclintit \u00een decizia sa.<\/p>\n Prin urmare, visul Sofiei a fost par\u021bial realizat. Acum, tronul Cnezatului se afla la doar o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b de ea \u0219i de fiul ei.<\/p>\n * * *<\/p>\n Era trecut de mult de miezul nop\u021bii, dar \u0218tefan nu putea adormi. \u00cel fr\u0103m\u00e2ntau tot felul de g\u00e2nduri. El sim\u021bea c\u0103, la v\u00e2rsta lui \u00eenaintat\u0103, nu i-a r\u0103mas chiar at\u00e2t de mult, de aceea, ar trebui s\u0103 izbuteasc\u0103 s\u0103 le fac\u0103 m\u0103car pe cele mai importante treburi din \u021bar\u0103. \u0218i, principalul, s\u0103 lase \u00een urma lui, o \u021bar\u0103 consolidat\u0103, cu hotare a\u0219ezate \u0219i vecini de ajutor.<\/p>\n \u201eIat\u0103, chiar luna trecut\u0103, la cerin\u021ba regelui Lituaniei, Alexandru, am trimis o solie la Moscova, \u00een frunte cu Diacul Coste\u201d, cugeta \u0218tefan.<\/p>\n \u201eAm trimis-o s\u0103-l \u00eempace pe Ivan Vasilievici cu ginerele s\u0103u, Alexandru, fiindc\u0103, de la o vreme, au \u00eenceput din nou a se bate \u00eentre ei, ambii c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i sus\u021bin \u0219i s\u0103-i ap\u0103r.<\/p>\n Dar rolul de mediator e un lucru greu \u0219i delicat, deoarece, dac\u0103 \u00eel sus\u021bii pe unul, cel\u0103lalt se sup\u0103r\u0103.<\/p>\n Iat\u0103, de exemplu, cuscrul Ivan Vasilievici: se vede de la o po\u0219t\u0103 c\u0103 e vinovat, dar el nu \u00een\u021belege \u0219i nu vede acest lucru. El nu ar trebui s\u0103-i strice hotarele ginerelui s\u0103u, Alexandru, nu are el de ce s\u0103-i \u201eapere\u201d pe cre\u0219tinii ortodoc\u0219i din \u021bara lui Alexandru, trimi\u021b\u00e2ndu-l pe boierul Iacob Zaharievici Ko\u0219kin s\u0103 intre cu armata pe teritoriul lituanian.<\/p>\n Eu tot sunt cre\u0219tin ortodox, dar nu m\u0103 v\u00e2r peste nimeni\u201d, chibzuia \u0218tefan.<\/p>\n \u201eDar cazul cu fiic\u0103-sa, Elena, chiar c\u0103 este un lucru ie\u0219it din comun.<\/p>\n Cum po\u021bi s\u0103-\u021bi m\u0103ri\u021bi fiica, declar\u00e2nd c\u0103 \u00eei dore\u0219ti binele din lume, dar s\u0103-i interzici s\u0103 treac\u0103 la religia b\u0103rbatului? Chiar \u0219i Biblia spune c\u0103 \u201eb\u0103rbatul este capul femeii\u201d, dar la Alexandru, iese c\u0103 so\u021bia sa, Elena, este condus\u0103 de tat\u0103l ei. \u0218i asta nu-i totul. Ivan Vasilievici l-a mai pus pe Fiodor \u0218estakov la \u201efusta\u201d Elenei pentru a spiona pretutindeni \u00een Regatul Lituanian \u0219i pentru a-i transmite lui, tot ceea ce se petrece acolo. \u0218i cum mai tr\u0103ie\u0219te, oare, Alexandru cu Elena dup\u0103 a\u0219a ceva? Oare Ivan Vasilievici nu vede \u0219i nu simte c\u0103 le stric\u0103 via\u021ba, le stric\u0103 familia? Uite c\u00e2\u021bi ani tr\u0103iesc ei \u00eempreun\u0103 \u0219i nici copii nu au din cauza asta.<\/p>\n Dar, ce-i drept e drept, a media un a\u0219a conflict, este foarte greu, dar poate c\u0103, cu ajutorul lui Dumnezeu, \u00eei voi \u00eemp\u0103ca, fiindc\u0103 nu au ei ce \u00eemp\u0103r\u021bi \u00eentre ei. Ambi sunt nu doar cre\u0219tini, dar \u0219i rude \u0219i ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 noi, to\u021bi cre\u0219tinii, \u00eempreun\u0103, avem acum un singur du\u0219man: pe otomani.<\/p>\n Cu Hanul Mengli Ghirai din Crimeea, lucrurile stau mai bine, dar va trebui s\u0103 le a\u0219ez\u0103m \u0219i mai bine, mai ales acum, c\u00e2nd otomanii nu m\u0103 las\u0103 \u00een pace, dup\u0103 ce anul acesta, am refuzat s\u0103 le pl\u0103tesc tribut.<\/p>\n Dar, oricum ar merge lucrurile, ar trebui pe viitor s\u0103 ne \u00een\u021belegem cu otomanii, pentru c\u0103 va fi greu de luptat \u0219i de stat \u00een calea lor, fiindc\u0103 aproape nimeni dintre suveranii cre\u0219tini din Europa nu dore\u0219te s\u0103 facem o alian\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u00eempotriva lor. Dar dac\u0103 nu doresc, atunci vom fi pu\u0219i \u00een genunchi to\u021bi, pe r\u00e2nd, fiindc\u0103 pe otomani, nu-i po\u021bi opri de unul singur\u201d.<\/p>\n Spre diminea\u021b\u0103, \u0218tefan a adormit \u0219i a avut un vis.<\/p>\n Se f\u0103cea c\u0103 pe un v\u00e2rf de munte, se \u00een\u0103l\u021ba o cetate frumoas\u0103 din piatr\u0103 alb\u0103, iar \u00een curtea acestei cet\u0103\u021bi, la o mas\u0103, st\u0103tea Elena cu Dumitru. Ambi erau \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een straie albe, z\u00e2mbeau \u0219i vorbeau bucuro\u0219i \u00eentre ei. Iarba din curtea cet\u0103\u021bii era deas\u0103, de un verde \u00eenchis, iar copacii \u2013 \u00eenflori\u021bi.<\/p>\n Lumina un soare str\u0103lucitor de te orbea. Fluturii \u0219i albinele mi\u0219unau \u00een jurul lor \u0219i \u021bi se p\u0103rea c\u0103 ei se aflau \u00eentr-un col\u021b de rai, \u00eenzestrat \u0219i ap\u0103rat de Cel-de-Sus.<\/p>\n Dar deodat\u0103, ca din senin, a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 un v\u00e2nt puternic, care a adus nori negri. Se \u00eentunecase \u0219i a \u00eencepu s\u0103 tune \u0219i s\u0103 fulgere. Porni o ploaie toren\u021bial\u0103. Se f\u0103cu at\u00e2t de \u00eentuneric, de abia se mai deslu\u0219ea \u00een jur. Turna ca din g\u0103leat\u0103 \u0219i un \u0219uvoi de ap\u0103 cu n\u0103mol a n\u0103v\u0103lit peste ei pornind s\u0103-i duc\u0103 la vale.<\/p>\n Elena \u0219i Dumitru au \u00eencercat s\u0103 se opun\u0103, \u021bin\u00e2ndu-se de copaci, de iarb\u0103, dar v\u00e2ntul \u0219i \u0219uvoiul de ap\u0103 cu n\u0103mol erau at\u00e2t de puternice, \u00eenc\u00e2t nu aveau sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103. La un moment dat, v\u0103z\u00e2nd primejdia care \u00eei pa\u0219te, Elena a strigat \u201eAjutor! Ajutor!\u201d \u0219i \u0218tefan s-a trezit.<\/p>\n C\u0103ma\u0219a de pe el era ghioalc\u0103 de sudoare. Toat\u0103 ziua, \u0218tefan aproape c\u0103 nu a schimbat cu nimeni o vorb\u0103. Nu-i ie\u0219ea din cap, visul de noaptea trecut\u0103. Dar spre sear\u0103, un slujitor a b\u0103tut la u\u0219\u0103 \u0219i i-a transmis c\u0103 un sol de la Alexandru, Regele Lituaniei, \u00eei cere audien\u021b\u0103.<\/p>\n Era Bogu\u0219, un sol pe care \u00eel cuno\u0219tea, fiindc\u0103 venise de mai multe ori la el, la Suceava.<\/p>\n Potrivit obiceiului, Bogu\u0219 l-a salutat pe Domnitor, i-a transmis ur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate \u0219i prosperare din partea Domnului s\u0103u, ca apoi s\u0103 \u00eei \u00eenm\u00e2neze o scrisoare.<\/p>\n \u0218tefan lu\u0103 scrisoarea \u0219i o deschise. \u00cen ea era scris: \u201eC\u00e2t despre fiica \u0219i nepotul t\u0103u, ar trebui s\u0103-i \u00eentrebi pe solii t\u0103i \u0219i ei \u00ee\u021bi vor spune mai pe larg \u00een ce cinste \u00eei \u021bine Ivan Vasilievici\u201d.<\/p>\n \u0218tefan \u00ee\u0219i ridic\u0103 privirea, c\u0103ut\u0103 lung la Bogu\u0219 \u00eentreb\u00e2nu-l:<\/p>\n \u2014 E drept ce st\u0103 scris aici?<\/p>\n \u2014 M\u0103ria Ta, eu nu cunosc ce st\u0103 scris acolo, dar Domnul meu mi-a spus s\u0103 v\u0103 transmit c\u0103 tot ce este scris acolo este drept \u0219i foarte important pentru Domnia Voastr\u0103, a r\u0103spuns Bogu\u0219.<\/p>\n \u2014 Spune-i Domnului t\u0103u c\u0103 \u00eei mul\u021bumesc pentru \u0219tirea ce mi-a trimis-o \u0219i c\u0103 \u00eei doresc \u0219i lui, ca Domnul s\u0103-i dea s\u0103n\u0103tate \u0219i s\u0103-i \u021bin\u0103 \u021bara \u00een pace \u0219i lini\u0219te\u201d, \u00eei zise \u0218tefan \u0219i, adres\u00e2ndu-se servitorului s\u0103u, ad\u0103ug\u0103: \u201eChema\u021bi-l urgent la mine pe \u0218andru C\u00e2rje \u0219i pe Luca Arbore!\u201d<\/p>\n \u201eDa, a chibzuit \u0218tefan dup\u0103 ce solul lituanian a plecat, iat\u0103 c\u0103 se \u00eempline\u0219te \u0219i visul meu de noaptea trecut\u0103. Se pare c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva la Moscova, cu Elena \u0219i Dumitru, dar ce? Odat\u0103 ce Alexandru scrie, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Diacul Coste, care este acum la Moscova, \u0219tie ceva mai mult despre aceasta, dar s\u0103 a\u0219tept p\u00e2n\u0103 el se va \u00eentoarce, ar putea fi prea t\u00e2rziu \u0219i periculos. Ar trebui acum, c\u00e2t mai urgent, s\u0103 fac ceva\u201d.<\/p>\n \u00cen cur\u00e2nd, la \u0218tefan, intrar\u0103 \u0218andru C\u00e2rje \u0219i Luca Arbore.<\/p>\n \u2014 Fra\u021bilor, a \u00eenceput \u0218tefan, se pare c\u0103 pe fiica mea, Elena, \u0219i pe nepotul Dumitru de la Moscova, \u00eei pa\u0219te o mare primejdie. De aceea, sunt nevoit s\u0103 fac ceva pentru a-i salva de la primejdie. Diacule \u0218andru, tu vei pleca grabnic, \u00eempreun\u0103 cu boierul Toader, feciorul Isaii, a\u0219a cum am vorbit, ca sol la Moscova, pentru a duce la cap\u0103t, tocmelile cu Ivan Vasilievici \u0219i Regele Alexandru. Dar, totodat\u0103, \u00ee\u021bi \u00eencredin\u021bez s\u0103 te interesezi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Elena \u0219i Dumitru, unde se afl\u0103 ei \u0219i dac\u0103 nu cumva sunt \u00een primejdie. Pentru a-i sc\u0103pa de la nevoie, \u00ee\u021bi dau voie s\u0103 folose\u0219ti toat\u0103 puterea cu care te \u00eenvednicesc.<\/p>\n \u2014 Am \u00een\u021beles, M\u0103ria Ta! Chiar m\u00e2ine, voi pleca la Moscova, a r\u0103spuns \u0218andru.<\/p>\n \u2014 Portare Luca, s-a adresat \u0218tefan c\u0103tre Luca Arbore, \u0219tiu c\u0103 ai prieteni \u0219i cunoscu\u021bi la Moscova. Spune-mi, cu cine ar putea vorbi \u0218andru acolo pentru a afla am\u0103nun\u021bit ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu copiii mei?<\/p>\n \u2014 M\u0103ria Ta, a r\u0103spuns Luca Arbore, ar putea vorbi cu boierul Mihail Ple\u0219tev din Moscova, care \u00eemi este un bun prieten. Chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, am primit de la el o scrisoare, \u00een care m\u0103 roag\u0103 s\u0103-i trimit vin de la Cotnari, nuci \u0219i zarz\u0103re uscate. \u0218andru ar putea lua cu el aceste daruri pentru a i le transmite. Prin asta, el va avea \u0219i motiv de a-i transmite nu numai darurile \u0219i vorbele de la mine, dar \u0219i de a sta cu el de vorb\u0103 \u0219i de a afla tot ce \u00eel intereseaz\u0103.<\/p>\n Dar nici aceast\u0103 misiune \u00eenceput\u0103 nu-l putea lini\u0219ti pe \u0218tefan. Acum, el ardea de ner\u0103bdare s\u0103 afle c\u00e2t mai repede ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu fiica \u0219i nepotul s\u0103u la Moscova, iar asta, o putea spune doar Diacul Coste, aflat acolo.<\/p>\n * * *<\/p>\n Peste c\u00e2teva luni, Diacul Coste a revenit de la Moscova \u0219i i-a povestit lui \u0218tefan c\u0103 nu i s-a permis s\u0103 se vad\u0103 cu Elena \u0219i Dumitru.<\/p>\n Dar din cuvintele multor boieri \u0219i ale slugilor, a aflat c\u0103 Ivan Vasilievici i-a \u00eendep\u0103rtat pe Dumitru de la conducerea Cnezatului, numindu-l \u00een locul lui, pe fiul s\u0103u, Gavriil.<\/p>\n \u201eAcum, spunea Diacul Coste, am putea doar s\u0103 presupunem c\u0103 Elena \u0219i Dumitru ar putea fi \u021binu\u021bi \u00eenchi\u0219i.\u201d<\/p>\n Pentru \u0218tefan, totul devenise limpede, \u00een sf\u00e2r\u0219it \u0219i el nu se mai a\u0219tepta la nimic bun de la cuscrul s\u0103u, Ivan Vasilievici.<\/p>\n Dar cum po\u021bi s\u0103 te a\u0219tep\u021bi la ceva bun de la un a\u0219a om, c\u00e2nd el \u0219i-a jertfit propria sa fiic\u0103 pentru ca, prin viclenie, s\u0103 ocupe teritoriile ginerelui s\u0103u? Ori nu era mai bine pentru el, s-o lase pe fiica sa, Elena, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lini\u0219te \u0219i pace cu Regele Alexandru, ca apoi, la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, s\u0103-\u0219i vad\u0103 nepotul rege al Regatului Lituaniei? Dar se vede c\u0103 Ivan Vasilievici avea cu totul alte planuri, care aproape c\u0103 nu corespundeau cu planurile altora.<\/p>\n Dar planurile de cucerire ale lui Ivan Vasilievici nu prea \u00eel interesau pe \u0218tefan: acum, el era dator s\u0103 \u00eentreprind\u0103 urgent ceva pentru a-\u0219i salva copiii de la primejdie.<\/p>\n * * *<\/p>\n \u00cencepuse toamna anului 1500, c\u00e2nd de hotarul de sud al Ungariei, se apropia un mare convoi.<\/p>\n Era solia Marelui Cneaz Moscovit, Ivan Vasilievici, condus\u0103 de solul Dimitrie Rally \u0219i de Diacul Mitrofan Karaciarov, care se \u00eentorceau din Italia la Moscova cu un grup mare de me\u0219teri italieni.<\/p>\n Dimitrie Rally \u0219i Mitrofan Karaciarov fuseser\u0103 trimi\u0219i cu un an \u00een urm\u0103, de Ivan Vasilievici \u00een Italia, pentru a angaja me\u0219teri italieni la construc\u021bia Moscovei.<\/p>\n Moscova, care pe atunci, aproape c\u0103 nu avea drumuri pietruite \u0219i majoritatea construc\u021biilor erau din lemn, urma s\u0103 fie reconstruit\u0103 din piatr\u0103 dup\u0103 modelul european.<\/p>\n \u00cen acest convoi, compus din circa 60 de oameni, erau tot felul de me\u0219teri, printre care: pietrari, zidari, zugravi, sculptori, arhitec\u021bi, pictori \u0219i nu, aduna\u021bi din toat\u0103 Italia.<\/p>\n Unii dintre ace\u0219tia erau \u00eempreun\u0103 cu familiile lor. Ace\u0219ti me\u0219te\u0219ugari, ademeni\u021bi de solde mari \u0219i faim\u0103, \u0219i-au l\u0103sat rudele \u0219i \u021bara \u0219i au pornit \u201epeste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri\u201d s\u0103-\u0219i caute norocul.<\/p>\n Convoiul se mi\u0219ca \u00eencet \u0219i doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, f\u0103cea c\u00e2te un popas pentru a lua masa \u0219i a se mai odihni pu\u021bin.<\/p>\n Mergeau cu to\u021bii \u00een lini\u0219te, f\u0103r\u0103 a scoate vreo vorb\u0103, imagin\u00e2ndu-\u0219i pesemne, \u00een sinea lor, via\u021ba care \u00eei a\u0219tepta la Moscova.<\/p>\n \u0218i cu c\u00e2t mai mult, convoiul se \u00eendep\u0103rta spre nord, cu at\u00e2t mai mult, se sim\u021bea venirea toamnei.<\/p>\n Dac\u0103 mai \u00eenainte, nop\u021bile erau calde \u0219i oamenii puteau dormi sub cerul liber, acum, trebuiau s\u0103-\u0219i caute pe timp de noapte, un ad\u0103post, fiindc\u0103 nop\u021bile deveneau din ce \u00een ce mai r\u0103coroase, iar spre diminea\u021b\u0103, chiar \u0219i bruma c\u0103dea.<\/p>\n \u00cen Ungaria, convoiul a fost \u00eent\u00e2mpinat de Regele Vladislav, care le-a comunicat lui Dimitrie Rally \u0219i lui Mitrofan Karaciarov c\u0103 \u00eentre Ivan Vasilievici \u0219i Regele Alexandru, era r\u0103zboi \u0219i c\u0103 ei vor trebui s\u0103 \u00eenconjoare Regatul Lituaniei \u0219i s\u0103 mearg\u0103 la Moscova prin Moldova \u0219i Hanatul Crimeii.<\/p>\n Ulterior, Regele Vladislav \u0219i-a trimis oamenii pentru a petrece convoiul p\u00e2n\u0103 la hotarul cu Moldova, dar, pentru a-l lini\u0219ti pe Ivan Vasilievici, l-a trimis pe solul s\u0103u, Mateia\u0219 Cejelitski, la Moscova, s\u0103-i comunice c\u0103 este \u00een siguran\u021b\u0103, convoiul cu me\u0219teri, deoarece fusese trimis pe la cuscrul s\u0103u, \u0218tefan, prin \u021bara Moldovei.<\/p>\n * * *<\/p>\n \u00cen luna noiembrie a aceluia\u0219i an, convoiul moscovit a ajuns la hotarul cu Moldova.<\/p>\n Vestea c\u0103 acel convoi intrase pe teritoriul Moldovei a fost transmis\u0103 urgent lui \u0218tefan.<\/p>\n Era tocmai ceea ce a\u0219tepta \u0218tefan.<\/p>\n El l-a chemat urgent, pe Luca Arbore \u0219i i-a ordonat urm\u0103toarele:<\/p>\n \u2014 Portare Arbore, trimite oamenii t\u0103i s\u0103 aduc\u0103 \u00eencoace, la Suceava, convoiul lui Ivan Vasilievici. Odat\u0103 ajun\u0219i la Suceava, \u00eei arunci pe cei doi soli moscovi\u021bi \u00een temni\u021b\u0103 \u0219i \u00eei \u021bii \u00eenchi\u0219i p\u00e2n\u0103 nu aflu de la Ivan Vasilievici unde \u00eemi este fiica Elena \u0219i nepotul Dumitru. Pe me\u0219teri, \u00eei po\u021bi l\u0103sa slobozi, ei nu sunt vinova\u021bi cu nimic. \u0218i nu uita: toate cheltuielile de \u00eentre\u021binere a solilor \u0219i a me\u0219terilor, le scrii pe seama lui Ivan Vasilievici. Dar r\u0103zbunarea mea va fi \u0219i mai dur\u0103 dac\u0103 aflu c\u0103 Ivan Vasilievici \u00ee\u0219i bate joc de copiii mei.<\/p>\n \u2014 Domnul meu, fi\u021bi lini\u0219tit, ordinul M\u0103riei Tale va fi \u00eendeplinit \u00eentocmai, a spus Luca Arbore.<\/p>\n A\u0219adar, ajun\u0219i peste vreo zece zile la Suceava, solul moscovit Dimitrie Rally \u0219i Diacul Mitrofan Karaciarov au fost arunca\u021bi \u00een temni\u021b\u0103, iar me\u0219terii au r\u0103mas s\u0103 viseze \u00een continuare, la o nou\u0103 soart\u0103, \u00een libertate.<\/p>\n Peste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Luca Arbore a venit iar la \u0218tefan \u0219i i-a comunicat c\u0103 me\u0219terii italieni i s-au pl\u00e2ns c\u0103 ei nu pot sta f\u0103r\u0103 lucru, tr\u00e2nd\u0103vind, de aceea au cerut ceva de lucru.<\/p>\n \u2014 Bun, Portare! Trimite-i, atunci, la construc\u021bia bisericilor, podurilor \u0219i drumurilor din \u021bar\u0103. Las\u0103-i s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u0219i ei, un ban, au \u0219i ei familii. Dar pe soli, \u021bine-i \u00eenchi\u0219i mai departe, a\u0219a cum am vorbit, a spus \u0218tefan.<\/p>\n * * *<\/p>\n Peste vreo jum\u0103tate de an, au revenit la Suceava, Diacul \u0218andru C\u00e2rje \u0219i boierul Toader, care i-au raportat lui \u0218tefan c\u0103 la conducerea Moscovei, a ajuns gruparea Sofiei Paleolog, de aceea, puterea Marelui Cneaz Ivan Vasilievici scade pe zi ce trece. Din informa\u021biile pe care le-au putut ei dob\u00e2ndi, reie\u0219ea c\u0103 Ivan Vasilievici l-a lipsit pe Dumitru de titlul de Mare Cneaz \u0219i l-a \u00eenchis, \u00eempreun\u0103 cu Elena, \u00een temni\u021b\u0103 sub paz\u0103, iar pe fiul s\u0103u, Gavriil, l-a numit mo\u0219tenitor al tronului.<\/p>\n Aceste nelegiuiri sunt \u021binute \u00een mare tain\u0103 de c\u0103tre Ivan Vasilievici, de aceea aproape nimeni din aristocra\u021bia moscovit\u0103 nu \u0219tie unde se afl\u0103 Elena \u0219i Dumitru. Toat\u0103 lumea de la Moscova se teme s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceasta, fiindc\u0103 orice vorb\u0103 despre Elena \u0219i Dumitru este aspru pedepsit\u0103.<\/p>\n Acum, Cnezatul Moscovit este condus mai mult, de Sofia dec\u00e2t de Ivan Vasilievici, de aceea, se poate doar presupune c\u0103 pe viitor, fiul lui Ivan Vasilievici, Gavriil, cu ajutorul Sofiei, ar putea s\u0103 preia cu for\u021ba, puterea \u00een Cnezat, ceea ce ar putea \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi considerabil situa\u021bia Elenei \u0219i a lui Dumitru.<\/p>\n \u0218tefan a ascultat \u00een lini\u0219te, raportul solilor, le-a mul\u021bumit pentru lucrul f\u0103cut, dup\u0103 care, i-a cerut strajei s\u0103-i invite urgent pe Portarul Luca Arbore \u0219i pe Logof\u0103tul Ioan T\u0103utul.<\/p>\n Dup\u0103 ce solii au plecat, \u0218tefan s-a a\u0219ezat pe scaun \u0219i s-a ad\u00e2ncit \u00een g\u00e2nduri.<\/p>\n \u201e\u00censeamn\u0103 c\u0103 informa\u021bia venit\u0103 mai \u00eenainte de la Alexandru a fost adev\u0103rat\u0103\u201d, g\u00e2ndea \u0218tefan. \u201eAcum, trebuie s\u0103 nu l\u0103s\u0103m ca lucrurile s\u0103 se \u00eenvecheasc\u0103 \u0219i grabnic, grabnic trebuie s\u0103 purcedem la fapte. Dar cum?\u201d. Deocamdat\u0103, \u0218tefan chiar nu \u0219tia cum s\u0103 procedeze pentru a-\u0219i salva fiica \u0219i nepotul de la necazul la care erau supu\u0219i la Moscova.<\/p>\n \u0218tefan nu \u00een\u021belegea de ce Ivan Vasilievici, care \u00eei era \u0219i el, bunic lui Dumitru \u0219i pretindea c\u0103 ar fi \u0219i aliat cu el, \u00ee\u0219i bate joc \u00een a\u0219a hal de Dumitru \u0219i de mama lui. De ce i-a arestat \u0219i \u00eei \u021bine \u00eenchi\u0219i \u00een tain\u0103? De ce calc\u0103 \u00een picioare \u00een\u021belegerea dintre ei \u0219i ce s\u0103 fac\u0103 el, \u0218tefan, mai departe ca s\u0103-\u0219i elibereze din temni\u021b\u0103, fiica \u0219i nepotul \u0219i, totodat\u0103, s\u0103 nu le pricinuiasc\u0103 \u0219i mai mari daune?<\/p>\n Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 din partea lui Ivan Vasilievici asta-i o tr\u0103dare, tr\u0103dare care nu poate fi iertat\u0103, ci trebuie pedepsit\u0103.<\/p>\n \u201eDa, trebuie pedepsit\u0103, pentru c\u0103 asta nu-i prima tr\u0103dare din partea lui \u2013 tr\u0103d\u0103ri au fost \u0219i mai \u00eenainte. Am fost tr\u0103dat la \u00eenceput, atunci c\u00e2nd otomanii au cucerit Principatul Theodoro-Mangop din Crimeea, l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 m\u0103 bat de unul singur cu turcii. Mai t\u00e2rziu, la rug\u0103mintea mea, \u00een loc s\u0103-l opreasc\u0103, el l-a \u201ebinecuv\u00e2ntat\u201d pe ginerele s\u0103u, Alexandru, rege al Lituaniei, s\u0103 vin\u0103 peste mine cu armata \u00eempreun\u0103 cu polonezii. Acum, viclene\u0219te, a pornit r\u0103zboi \u00eempotriva lui Alexandru \u0219i dore\u0219te s\u0103-i rup\u0103 teritorii din \u021bar\u0103. \u0218i ce ar fi dac\u0103 eu m-a\u0219 al\u0103tura acum lui Alexandru \u0219i a\u0219 lupta \u00eempotriva lui? Am tot dreptul s\u0103 m\u0103 al\u0103tur, fiindc\u0103 el \u00ee\u0219i bate joc \u0219i de mine, de onoarea, cinstea \u0219i demnitatea mea.\u201d<\/p>\n Tocmai \u00een acest moment, a intrat Portarul Luca Arbore cu Logof\u0103tul Ioan T\u0103utul.<\/p>\n \u0218tefan le-a f\u0103cut semn s\u0103 se a\u0219eze, \u0219i-a fixat \u00eendelung privirea \u00een jos, de parc\u0103 voia s\u0103-\u0219i ascund\u0103 ochii, care ardeau de furie. Fa\u021ba lui era de o culoare vi\u0219inie, ceea ce ar\u0103ta c\u0103 ascundea o povar\u0103 grea \u00een ad\u00e2ncul sufletului.<\/p>\n \u2014 Bunii mei prieteni, a \u00eenceput \u0218tefan, v-am invitat azi, la mine ca s\u0103-mi da\u021bi un sfat. Vreau s\u0103 \u0219tiu de la voi cum s\u0103 fac eu mai departe, dup\u0103 ce am aflat azi, cu adeverire, c\u0103 fiica mea Elena \u0219i nepotul Dumitru sunt \u021binu\u021bi \u00eenchi\u0219i \u00een temni\u021bele Moscovei de c\u0103tre Marele Cneaz Ivan Vasilievici. Cum ar trebui s\u0103 r\u0103spundem noi dup\u0103 o a\u0219a \u00eenjosire? Oare nu ar trebui s\u0103 ne al\u0103tur\u0103m \u0219i noi, armatei Regelui Alexandru \u0219i s\u0103 lupt\u0103m \u00eempreun\u0103 cu el \u00eempotriva acestui tr\u0103d\u0103tor, care \u00ee\u0219i bate joc de copiii mei, tr\u0103d\u0103tor, care ne-a tr\u0103dat mai \u00eenainte de mai multe ori? Cum g\u00e2ndi\u021bi voi? Hai, spune\u021bi. Dup\u0103 cuvintele rostite de \u0218tefan, a urmat o pauz\u0103 \u00eendelungat\u0103 . \u2014 M\u0103ria Ta, ave\u021bi perfect\u0103 dreptate. Pentru tr\u0103dare, chinurile pe care le aduce Marele Cneaz Ivan Vasilievici, Doamnei Elena \u0219i nepotului Dumitru, pentru \u00eenjosirea pe care o aduce el \u021a\u0103rii Moldovei, trebuie s\u0103 fie pedepsit. Dar eu sunt \u00eempotriv\u0103 ca acum s\u0103 facem alian\u021b\u0103 cu Regele Poloniei \u0219i Lituaniei, Alexandru \u2013 prea departe ne ducem. \u0218i \u0219ti\u021bi de ce? Fiindc\u0103 noi am pornit deja s\u0103-i r\u0103spundem acestui tr\u0103d\u0103tor pe alt\u0103 cale: noi i-am arestat solia care venea din Vene\u021bia, cu tot cu me\u0219teri. Ei to\u021bi sunt \u00een m\u00e2inile noastre. \u0218i asta-i o lovitur\u0103 dureroas\u0103 pentru el. Eu sunt \u00eencrezut, c\u0103, dac\u0103 mai r\u0103bd\u0103m pu\u021bin, Ivan Vasilievici va trimite m\u00e2ine-poim\u00e2ine solii lui la noi \u0219i ne va ruga s\u0103 facem o tocmeal\u0103 cu el. \u0218i \u00eenc\u0103 ceva: s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 at\u00e2ta timp, c\u00e2t Ivan Vasilievici se afl\u0103 \u00een r\u0103zboi cu Alexandru, \u0219i totodat\u0103, la nord, e sf\u0103dit cu Livonienii \u0219i Hanseaticii, el nu are alt drum spre Europa dec\u00e2t cel prin \u021bara noastr\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el st\u0103 acum \u00een voia noastr\u0103.” * * *<\/p>\n Trecuser\u0103 vreo nou\u0103 luni de zile, de c\u00e2nd solul Regelui Ungariei, Mateia\u0219 Cejelitski, \u00eei comunicase lui Ivan Vasilievici c\u0103 solii lui, \u00eempreun\u0103 cu me\u0219terii din Vene\u021bia, fuseser\u0103 condu\u0219i din Ungaria \u00een Moldova, dar de atunci, Ivan Vasilievici nu mai primise vreo veste.<\/p>\n \u201eDup\u0103 at\u00e2ta amar de vreme, ei ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 la Moscova, dar, se vede c\u0103 nu au p\u0103r\u0103sit Moldova, c\u0103ci, dac\u0103 ar fi f\u0103cut-o, m-ar fi \u00een\u0219tiin\u021bat cei din Crimeea. Ce s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat cu ei? De ce tac solii? De ce tace \u0218tefan?<\/p>\n Da, da, de ar fi ajuns \u00een Crimeea, Dimitrie Rally \u0219i Mitrofan Karaciarov cu me\u0219terii, Hanul Mengli Ghirai de mult, mi-ar fi dat \u0219tire\u201d, g\u00e2ndea el.<\/p>\n Ivan Vasilievici a \u00eenceput s\u0103-\u0219i fac\u0103 griji. S\u0103 trimit\u0103 o solie la \u0218tefan \u0219i s\u0103-l \u00eentrebe ce-i cu oamenii lui, nu-i ajungea curaj. Dar cum ar putea el acum, dup\u0103 asemenea fapte, s\u0103-l priveasc\u0103 \u00een ochi pe cuscrul s\u0103u?<\/p>\n Dar poate s\u0103 trimit\u0103 o solie la Hanul din Crimeea? Hanul Mengli Ghirai este aliat cu el \u0219i, totodat\u0103, un bun prieten \u0219i cu \u0218tefan, \u0219i ar putea fi un bun intermediar \u00eentre el \u0219i \u0218tefan.<\/p>\n Da, anume a\u0219a voi \u0219i face\u201d.<\/p>\n A\u0219adar, la \u00eenceputul lui octombrie al anului 1501, Ivan Vasilievici \u00eel trimite pe Fiodor Kisiliov \u00een Crimeea la Hanul Mengli Ghirai pentru a-i cere ajutorul.<\/p>\n Fiodor Kisiliov trebuia s\u0103 vin\u0103 \u00een Hanatul Crimeii \u0219i, cu ajutorul oamenilor Hanului, s\u0103 scoat\u0103 solia moscovit\u0103 din Moldova \u0219i s\u0103 o conduc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Moscova. Trecuser\u0103 deja mai mult de cinci luni de zile dup\u0103 plecarea lui Fiodor Kisiliov \u00een Crimeea, dar de la d\u00e2nsul, nu venea nicio veste, de aceea, \u00een martie 1502, Ivan Vasilievici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 mai trimit\u0103 un sol \u00een Hanatul Crimeii. Auzind aceasta, Ivan Vasilievici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 apeleze \u0219i la ajutorul altor persoane influente din regiune. El l-a trimis pe solul s\u0103u Golohvastov la \u0218ehzade Mehmed, fiul sultanului Baiazid al II-lea, care era guvernator al Caffei \u00een Crimeea, cu rug\u0103mintea ca \u0219i el s\u0103-l ajute \u00een eliberarea soliei sale din Moldova. \u00cen scrisoarea sa c\u0103tre \u0218ehzade Mehmed, Ivan Vasilievici scria c\u0103, \u00een cazul \u00een care, \u0218tefan nu va dori s\u0103 elibereze solia, s\u0103 apeleze pentru sprijin la tat\u0103l s\u0103u, adic\u0103 la Sultanul Baiazid al II-lea, pentru a-l speria pe \u0218tefan. Dar pierderile, care vor ap\u0103rea la eliberarea soliei, Ivan Vasilievici se angaja s\u0103 le achite pe deplin.<\/p>\n Dar \u0218ehzade Mehmed se vede c\u0103 nu a dorit s\u0103 se implice \u00een scandalul dintre \u0218tefan \u0219i Ivan Vasilievici, sim\u021bind c\u0103 el nu era \u00een rela\u021bii bune cu \u0218tefan. De aceea, a l\u0103sat \u00eendeplinirea rug\u0103min\u021bii Marelui Cneaz Moscovit, pe seama Hanului Crimeii, Mengli Ghirai.<\/p>\n Numai Hanul t\u0103tarilor din Crimeea, Mengli Ghirai, dorind sincer s\u0103-l ajute at\u00e2t pe \u0218tefan, c\u00e2t \u0219i pe Ivan Vasilievici, i-a trimis lui \u0218tefan o scrisoare cu rug\u0103mintea de a elibera solia moscovit\u0103 din Moldova, la care, \u0218tefan i-a trimis lui Mengli Ghirai o scrisoare, \u00een care l-a rugat \u0219i el, la r\u00e2ndul s\u0103u, pe Han, s\u0103 se intereseze \u00eent\u00e2i de toate, despre soarta fiicei \u0219i a nepotului s\u0103u din Moscova.<\/p>\n Tocmai atunci, solul t\u0103tar Arvan, a revenit \u00een Crimeea, de la Moscova \u0219i i-a raportat Hanului Mengli Ghirai cum c\u0103 Ivan Vasilievici l-a \u00eenl\u0103turat pe nepotul lui \u0218tefan de la conducerea Cnezatului, pun\u00e2ndu-l \u00een locul lui pe fiul s\u0103u, Gavriil, iar pe nepotul \u0219i fiica lui \u0218tefan, i-a \u00eenchis \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n Auzind despre asta, Mengli Ghirai l-a chemat pe solul moscovit Alexei Zabolo\u021bki \u0219i l-a \u00eentrebat dac\u0103 este adev\u0103rat ceea ce spune solul s\u0103u, Arvan, sosit de la Moscova, la care Zabolo\u021bki a min\u021bit, r\u0103spunz\u00e2ndu-i Hanului c\u0103 toate aceste vorbe sunt ni\u0219te zvonuri \u0219i b\u00e2rfe, pentru a provoca ne\u00een\u021belegeri \u00eentre \u0218tefan \u0219i Ivan Vasilievici.<\/p>\n * * *<\/p>\n Chiar dac\u0103 \u00een acel timp, \u0218tefan era m\u0103cinat de boal\u0103, \u00eenc\u00e2t abia de se putea mi\u0219ca, g\u00e2ndul lui era permanent la fiica \u0219i la nepotul s\u0103u de la Moscova.<\/p>\n Tocmai atunci, el purta tratative cu Ioan Albert, Regele Poloniei, pentru a lua sub st\u0103p\u00e2nirea sa, Pocu\u021bia, o provincie moldoveneasc\u0103 ce se afla sub st\u0103p\u00e2nirea Poloniei.<\/p>\n Tratativele cu Polonia mergeau \u00eencet, dar se desf\u0103\u0219urau \u00een folosul lui \u0218tefan, c\u00e2nd, la 17 iunie 1501, moare Regele Ioan Albert, iar pe tronul Poloniei, urc\u0103 Alexandru, fratele lui Ioan Albert \u0219i Rege al Lituaniei, care a oprit aceste tratative.<\/p>\n \u0218tefan a r\u00e2nduit mai multe sorocuri cu partea polonez\u0103 pentru punerea hotarelor cu Polonia, dar toate \u00eent\u00e2lnirile au fost trecute cu vederea de polonezi.<\/p>\n La \u00eenceputul lui octombrie 1502, \u0218tefan, \u0219tiind c\u0103 Alexandru nu va \u00eendr\u0103zni s\u0103 i se opun\u0103 din cauza c\u0103 purta r\u0103zboi cu socrul s\u0103u, Ivan Vasilievici, p\u0103trunde cu o\u0219tile sale \u00een Pocu\u021bia \u0219i o ocup\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 aceasta, pune oameni de-ai s\u0103i \u00een toate func\u021biile din provincie, preia plata impozitelor \u0219i porunce\u0219te \u00eencadrarea \u00een oastea sa, a oamenilor din Pocu\u021bia.<\/p>\n Regelui Poloniei, Alexandru, nu i-a r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103-l trimit\u0103 pe solul s\u0103u, Firley, la \u0218tefan, la Cern\u0103u\u021bi, \u0219i s\u0103-i transmit\u0103 c\u0103 nu este de acord s\u0103 cedeze Pocu\u021bia, \u00eens\u0103 ceva mai serios \u00eempotriva lui \u0218tefan, el nu a fost gata s\u0103 \u00eentreprind\u0103.<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul lui noiembrie 1502, \u0218tefan, dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een rela\u021bii bune cu Alexandru, \u00eel trimite pe Luca Arbore la Liublin pentru a negocia cu el, cedarea Pocu\u021biei printr-un tratat de pace.<\/p>\n Dar, cu toate c\u0103 Luca Arbore fusese primit cu mare cinste de c\u0103tre Alexandru, Regele Poloniei l-a rugat pe Luca Arbore s\u0103-i transmit\u0103, totu\u0219i, lui \u0218tefan c\u0103 el nu este gata s\u0103 accepte cedarea Pocu\u021biei.<\/p>\n Mai trecuser\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd afar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 \u00eenghe\u021be. Era un \u00eenceput de iarn\u0103, dar \u0218tefan era \u00eenc\u0103 \u00een tab\u0103ra sa militar\u0103 de sub Halici, din Pocu\u021bia.<\/p>\n El mai trebuia s\u0103 a\u0219tepte \u00eenc\u0103 pu\u021bin, pe loc p\u00e2n\u0103 va da \u00eenghe\u021bul \u0219i doar atunci, va putea porni spre Suceava, fiindc\u0103 drumurile erau \u00eenfundate de noroi.<\/p>\n Tocmai \u00een acel timp, a sosit la \u0218tefan, \u00een tab\u0103ra militar\u0103 de sub Halici, solul Hanului din Crimeea, Asancea Hafiz.<\/p>\n T\u00e2n\u0103rul sol t\u0103tar s-a salutat dup\u0103 obicei, cu \u0218tefan, dup\u0103 care, i-a \u00eenm\u00e2nat scrisoarea din partea Hanului Mengli Ghirai.<\/p>\n \u00cen scrisoare, era scris c\u0103 \u0219tirile cum c\u0103 nepotul s\u0103u este \u00eendep\u0103rtat de la conducerea Cnezatului Moscovit de c\u0103tre Ivan Vasilievici, sunt ni\u0219te zvonuri mincinoase, c\u0103rora nu trebuie s\u0103 le dea crezare, fiindc\u0103 el personal, Hanul, a verificat acest caz.<\/p>\n De asemenea, Hanul \u00eel ruga pe \u0218tefan s\u0103 elibereze de sub r\u0103spunderea lui personal\u0103, solia moscovit\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de me\u0219terii italieni, ca s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Moscova, oblig\u00e2ndu-se ca \u00een locul lui Ivan Vasilievici, s\u0103-i achite lui \u0218tefan toate pierderile b\u0103ne\u0219ti suportate de el pe tot timpul c\u00e2t solia \u0219i me\u0219terii s-au aflat \u00een Moldova.<\/p>\n \u0218tefan chiar s-a bucurat de aceast\u0103 noutate \u0219i era gata s\u0103-i elibereze pe solii moscovi\u021bi \u00eempreun\u0103 cu me\u0219terii italieni, c\u00e2nd, peste c\u00e2teva zile, a sosit la el un sol de la Regele Poloniei, Alexandru, cu o alt\u0103 scrisoare.<\/p>\n \u201eFratele meu, scria Alexandru, \u00een timp ce tu n\u0103v\u0103le\u0219ti pe p\u0103m\u00e2nturile mele cu oastea ta, Marele Cneaz Ivan Vasilievici l-a \u00eenl\u0103turat de la tron pe nepotul t\u0103u \u0219i l-a \u00eenchis \u00eempreun\u0103 cu fiica ta \u00een temni\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n Auzind despre asta, \u0218tefan l-a chemat urgent la el pe Maxim Ian de la Tighina \u0219i l-a trimis cu o scrisoare la Hanul t\u0103tarilor din Crimeea.<\/p>\n \u00cen scrisoarea adresat\u0103 Hanului Mengli Ghirai, \u0218tefan scria:<\/p>\n \u201eBunul meu prieten, \u00eel trimit pe omul meu bun la tine cu aceast\u0103 scrisoare: cerceteaz\u0103, te rog, aceast\u0103 informa\u021bie venit\u0103 de la Alexandru, Regele Poloniei, dac\u0103 este dreapt\u0103 sau nu, fiindc\u0103 la tine, se afl\u0103 un sol moscovit. Dac\u0103 Regele a min\u021bit, eu tot atunci \u00eei voi l\u0103sa la tine pe solii Marelui Cneaz, ba \u00eenc\u0103 \u0219i pe solul meu la Marele Cneaz la Moscova, \u00eel voi l\u0103sa cu d\u00e2n\u0219ii\u201d.<\/p>\n Odat\u0103 ce a citit scrisoarea lui \u0218tefan, Hanul Mengli Ghirai l-a invitat iar pe solul moscovit, Alexei Zabolo\u021bki, care era \u00een Crimeea, \u0219i l-a interogat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe acest caz, dar de aceast\u0103 dat\u0103, \u00een prezen\u021ba solului moldovean Maxim.<\/p>\n Solul moscovit, Alexei Zabolo\u021bki, \u00eens\u0103, nu putea s\u0103 ias\u0103 din cuvintele Marelui Cneaz, Ivan Vasilievici, \u0219i s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul. De aceea, el a min\u021bit \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 prigonirea Elenei \u0219i a lui Dumitru sunt ni\u0219te b\u00e2rfe inventate de Regele Poloniei, pentru a-l certa pe \u0218tefan cu Ivan Vasilievici.<\/p>\n Dar Hanul Mengli Ghirai parc\u0103 sim\u021bea c\u0103 ceva nu e curat \u00een aceast\u0103 afacere. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, el \u00ee\u0219i punea la b\u0103taie, \u00een aceast\u0103 mediere, onoarea \u0219i cinstea sa de suveran. De aceea, voia s\u0103 afle adev\u0103rul. El sim\u021bea c\u0103 viclenia fariseic\u0103 ce venea de la Moscova, persista \u00een m\u0103rturiile solului; de aceea, i-a cerut lui Alexei Zabolo\u021bki s\u0103 jure cu m\u00e2na pe cruce c\u0103 el spune adev\u0103rul.<\/p>\n Dar ce-i mai r\u0103m\u0103sese lui Zabolo\u021bki de f\u0103cut? Alt\u0103 ie\u0219ire nu avea, a pus m\u00e2na pe cruce \u0219i a jurat \u00een fa\u021ba Hanului, ca \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, c\u0103 spune doar adev\u0103rul. \u0218i a f\u0103cut-o cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-l mustre con\u0219tiin\u021ba, deoarece era convins c\u0103 p\u0103catul f\u0103cut de el va sta la socoteala lui Ivan Vasilievici, care i-a ordonat s\u0103 mint\u0103.<\/p>\n Chiar imediat dup\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul dat de Zabolo\u021bki, Hanul Mengli Ghirai i-a scris o scrisoare lui \u0218tefan, pe care i-a \u00eenm\u00e2nat-o solului moldovean, Maxim, s\u0103 o duc\u0103 \u00een Moldova.<\/p>\n * * *<\/p>\n \u00cen acest timp, la Moscova, tocmai a \u00eenceput s\u0103 se surpe cu mare grab\u0103, puterea Marelui Cneaz.<\/p>\n Pentru a relua puterea \u00een Cnezat, Gavriil, \u00eempreun\u0103 cu mama sa, Sofia, puneau la cale diverse vicle\u0219uguri, lupt\u00e2ndu-se s\u0103 supun\u0103 sau s\u0103 atrag\u0103 de partea lor, c\u00e2t mai mul\u021bi dreg\u0103tori ai Marelui Cneaz.<\/p>\n Acum, nu mai r\u0103m\u0103sese nimeni \u00een Cnezat, care s\u0103 poat\u0103 spune m\u0103car un cuv\u00e2nt \u00een ap\u0103rarea Elenei \u0219i a lui Dumitru. To\u021bi aveau fric\u0103 de Sofia. Chiar \u0219i Ivan Vasilievici, sim\u021bindu-\u0219i b\u0103tr\u00e2ne\u021bea \u0219i v\u0103z\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp, puterea cresc\u00e2nd\u0103 \u0219i pofta de st\u0103p\u00e2nire a Sofiei \u0219i a fiului s\u0103u Gavriil, a \u00eenceput s\u0103-\u0219i plece capul la voin\u021bele lor.<\/p>\n Dar Sofia avea \u0219i ea, \u00eendeajuns, du\u0219mani \u00een Cnezat, care c\u0103utau doar un prilej potrivit de a se r\u0103fui cu ea.<\/p>\n A\u0219adar, \u00een martie 1503, otrava, care era c\u00e2ndva cu at\u00e2ta iscusin\u021b\u0103 folosit\u0103 de Sofia pentru a-\u0219i \u00eenl\u0103tura potrivnicii, a atacat-o pe nea\u0219teptate \u0219i pe ea.<\/p>\n Afl\u00e2ndu-se pe patul de moarte, dar \u00eenc\u0103 av\u00e2nd mintea limpede, ea i-a poruncit lui Gavril s\u0103 \u00eenceap\u0103 grabnic preluarea tronului de la Ivan Vasilievici.<\/p>\n Gavriil \u00een\u021belegea c\u0103, dac\u0103 \u00eei moare mama, el \u00eel va pierde pe cel mai aprig sus\u021bin\u0103tor al s\u0103u. De aceea, a \u00eenceput imediat, ac\u021biunile de preluare a puterii.<\/p>\n Pentru aceasta, el \u0219i-a schimbat numele din Gavriil, \u00een Vasilii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u201erege\u201d \u00een limba greac\u0103, \u0219i a \u00eenceput \u00een tain\u0103, s\u0103 cear\u0103 de la slujitorii tat\u0103lui s\u0103u s\u0103 \u00eengenuncheze \u0219i s\u0103-i jure credin\u021b\u0103 \u0219i supunere ca unui rege.<\/p>\n \u0218i ei \u00eengenuncheau jur\u00e2ndu-i credin\u021b\u0103 \u0219i supunere.<\/p>\n Dar nici Ivan Vasilievici nu dormea. Faptele fiului au ajuns repede la urechile sale.<\/p>\n V\u0103z\u00e2nd c\u0103 este lipsit cu for\u021ba, de tron \u0219i av\u00e2nd frica de a fi omor\u00e2t de propriul s\u0103u fiu, Ivan Vasilievici porunce\u0219te eliberarea lui Dumitru din temni\u021b\u0103, cu scopul de a-l numi din nou, mo\u0219tenitor al tronului.<\/p>\n Dar slujitorii s\u0103i, c\u00e2ndva supu\u0219i \u0219i credincio\u0219i lui, priveau acum \u00een ochii Marelui Cneaz, oarecum ciudat: \u00eei promiteau \u00eendeplinirea ordinului, dar \u00een cele din urm\u0103 nu f\u0103ceau nimic.<\/p>\n Acum, ordinele Marelui Cneaz erau ignorate \u00een mod tacit, de slujitorii s\u0103i, iar Dumitru \u0219i Elena continuau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n Strig\u0103tele \u0219i amenin\u021b\u0103rile cu moartea din partea Marelui Cneaz, pentru tr\u0103dare \u0219i neglijarea ordinelor sale nu au schimbat cu nimic situa\u021bia, dimpotriv\u0103, i-a \u00eendep\u0103rtat \u0219i mai mult pe slujitori de el.<\/p>\n Acum, ei aveau fric\u0103 s\u0103 se apropie de u\u0219a Marelui Cneaz, l\u0103s\u00e2ndu-l tot mai des \u00een singur\u0103tate, dar \u00een acela\u0219i timp, se \u00eenghesuiau sub u\u0219a lui Vasilii, c\u0103ut\u00e2nd de la el, sprijin \u0219i ap\u0103rare.<\/p>\n Dar, perecum cum se zice, un necaz nu vine niciodat\u0103 singur.<\/p>\n Drept urmare, \u00een acest timp greu pentru Ivan Vasilievici, a murit \u0219i Sofia.<\/p>\n Aceast\u0103 nenorocire l-a f\u0103cut s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u0219i mai mult \u00een sine.<\/p>\n El ie\u0219ea tot mai rar din Palat, iar de treburile Cnezatului, se ocupa tot mai mult Vasilii.<\/p>\n Dup\u0103 c\u00e2teva luni de la moartea Sofiei, Ivan Vasilievici s-a \u00eemboln\u0103vit subit.<\/p>\n Ini\u021bial, avea ame\u021beli, dureri de cap, apoi, pierduse vederea la un ochi \u0219i i se paralizase o m\u00e2n\u0103 \u0219i un picior.<\/p>\n Acum, Marele Cneaz fiind \u021bintuit la pat de boal\u0103, nu mai avea influien\u021b\u0103 asupra Cnezatului, de aceea, treburile statului trecuser\u0103 \u00een m\u00e2inile fiuului s\u0103u, Vasilii.<\/p>\n Z\u0103c\u00e2nd la pat, Ivan Vasilievici, era vizitat doar de medici \u0219i fe\u021be biserice\u0219ti apropiate.<\/p>\n Dac\u0103 doftorii ridicau din umeri atunci c\u00e2nd vorbeau de vindecare, atunci slujitorii lui Dumnezeu spuneau c\u0103 acest necaz vine de la Dumnezeu pentru gre\u0219elile f\u0103cute \u0219i ar putea fi \u0219i un blestem venit de la cei prigoni\u021bi pe nedrept. Dar, pentru a se t\u0103m\u0103dui, Ivan Vasilievici ar trebui mai mult s\u0103 se roage lui Dumnezeu ca s\u0103-i ierte p\u0103catele f\u0103cute.<\/p>\n \u0218i Ivan Vasilievici a \u00eenceput s\u0103 se roage. Acum, el, st\u00e2nd la pat, \u00ee\u0219i dep\u0103na \u00een g\u00e2nd, firul vie\u021bii trecute, amintindu-\u0219i de toate p\u0103catele f\u0103cute, \u0219i se ruga Lui Dumnezeu s\u0103-l ierte \u0219i s\u0103-i dea s\u0103n\u0103tate pe viitor.<\/p>\n Ce crede\u021bi, dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de rug\u0103 intens\u0103, starea de s\u0103n\u0103tate a lui Ivan Vasilievici s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit un pic \u0219i el a \u00eenceput a face c\u0103l\u0103torii pe la biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri, continu\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 slav\u0103 Domnului.<\/p>\n * * *<\/p>\n Era sf\u00e2r\u0219itul lunii mai a anului 1503, c\u00e2nd \u0218tefan a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 elibereze solia moscovit\u0103.<\/p>\n \u201eSe pare c\u0103 e drept ceea ce-mi scrie prietenul meu, Mengli Ghirai, g\u00e2ndea \u0218tefan, de aceea, povestea c\u0103 fiica \u0219i nepotul \u00eemi sunt \u00eentemni\u021ba\u021bi la Moscova este mai degrab\u0103 o minciun\u0103 a Regelui Poloniei pentru a m\u0103 certa cu cuscrul meu, Ivan Vasilievici. \u00cei voi elibera solia, dar ca s\u0103 fiu mai convins \u00een asta, \u00eel voi trimite cu ei, la Moscova, \u0219i pe Luca Arbore, ca s\u0103 cerceteze cazul pe loc.\u201d<\/p>\n Zis \u0219i f\u0103cut. L-a chemat pe Luca Arbore \u0219i i-a poruncit s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 solia moscovit\u0103 pentru plecarea la Moscova.<\/p>\n Peste dou\u0103 zile, Luca Arbore s-a apropiat de \u0218tefan \u0219i i-a raportat c\u0103 solia moscovit\u0103 este gata de drum. Doar c\u0103 dintre cei aproape 60 de me\u0219teri italieni, au dorit s\u0103 plece la Moscova, numai patru, restul dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Moldova la lucru. \u201eDac\u0103 nu doresc s\u0103 plece, a spus \u0218tefan, nu-i putem sili \u2013 avem \u00een Moldova, lucru \u00eendeajuns pentru ei\u201d.<\/p>\n A doua zi, \u0218tefan i-a condus, personal, \u00een fruntea oastei sale, pe Luca Arbore, Dimitrie Rally, Mitrofan Karaciarov \u0219i pe cei patru me\u0219teri italieni p\u00e2n\u0103 la hotarul \u021b\u0103rii, de unde i-a predat pe to\u021bi, osta\u0219ilor lui Mengli Ghirai, care erau condu\u0219i de ulanul Alabat.<\/p>\n La desp\u0103r\u021bire, \u0218tefan l-a chemat pe Luca Arbore \u0219i i-a spus:<\/p>\n \u2014 \u00cen ce prive\u0219te situa\u021bia fiicei \u0219i a nepotului, rogu-te s\u0103 nu crezi pe nimeni de la Moscova, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd singur nu vei gr\u0103i cu d\u00e2n\u0219ii. \u0218i \u00eenc\u0103 at\u00e2ta: s\u0103n\u0103tatea mea, \u00een ultimul timp, m\u0103 sl\u0103be\u0219te, iar Domnul m\u0103 poate lua la D\u00e2nsul \u00een orice clip\u0103. S\u00e2rguie\u0219te-te s\u0103 te \u00eentorci c\u00e2t mai grabnic \u00eenapoi la Suceava, c\u0103 f\u0103r\u0103 sus\u021binerea \u0219i cuv\u00e2ntul t\u0103u greu ne va fi. Tu doar \u0219tii c\u0103 turcii a\u0219teapt\u0103 moartea mea \u0219i voiesc s\u0103 pun\u0103 \u00een locul meu omul lor, dar tronul \u021b\u0103rii \u00eei apar\u021bine fiului meu, Bogdan, \u0219i nim\u0103nui altuia.<\/p>\n * * *<\/p>\n S\u0103n\u0103tatea lui \u0218tefan sl\u0103bea tot mai mult din zi \u00een zi.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 podagra, care \u00eel chinuia de mul\u021bi ani, i se mai deschisese acum, \u0219i rana de la picior, c\u0103p\u0103tat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een urm\u0103 cu 41 de ani, la asedierea Cet\u0103\u021bii Chilia.<\/p>\n Chiar \u0219i doctorul Matteo Muriano, trimis de Signoria Vene\u021biei pentru a-l lecui pe \u0218tefan, era neputincios \u00een fa\u021ba acestei boli. \u0218tefan z\u0103cea la pat, av\u00e2nd dureri cumplite la picioare \u0219i la m\u00e2ini, \u0219i nimeni nu-l putea ajuta cu ceva.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, la sfatul lui Matteo Muriano, vene\u021bianul Dimitrie Purcivi, este trimis din Moldova la Vene\u021bia s\u0103 aduc\u0103 leacuri alese, pentru a-i vindeca rana lui \u0218tefan.<\/p>\n Dar cur\u00e2nd, \u00eensu\u0219i Matteo Muriano s-a \u00eemboln\u0103vit \u0219i a murit, iar vindecarea s-a oprit.<\/p>\n V\u0103z\u00e2nd asta, \u0218tefan \u00eel trimite pe postelnicul Teodor la Vene\u021bia s\u0103 aduc\u0103 un alt doctor.<\/p>\n Dar nici medicul Ieronim de Cesena, sosit \u00een grab\u0103 din Vene\u021bia, nu-l putea ajuta cu nimic pe \u0218tefan.<\/p>\n Vestea c\u0103 \u0218tefan este grav bolnav s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een grab\u0103 la toate cur\u021bile Domnitorilor din Europa \u0219i fiecare dorea s\u0103-l ajute cu ce putea pe \u0218tefan.<\/p>\n Regele Ungariei, Vladislav, l-a trimis de la Buda, pe doctorul vene\u021bian, Leonard de Massari, Hanul Mengli Ghirai a trimis un medic evreu, iar de la Nurnberg, a sosit germanul Ioan Klingersporn. Cu to\u021bii, doreau s\u0103-l pun\u0103 c\u00e2t mai repede pe picioare pe \u0218tefan.<\/p>\n Dup\u0103 cercet\u0103ri am\u0103nun\u021bite, medicii s-au sf\u0103tuit \u0219i au constatat c\u0103 via\u021ba lui \u0218tefan se afl\u0103 \u00een primejdie nu din cauza podagrei, ci a r\u0103nii deschise de la picior.<\/p>\n De aceea, doctorul german Ioan Klingersporn decide s\u0103-i ard\u0103 rana de la picior cu fierul ro\u0219u.<\/p>\n Aceast\u0103 metod\u0103 \u00eengrozitoare a fost un chin pentru \u0218tefan, deoarece, la doar dou\u0103 zile dup\u0103 acest calvar, Domnitorul Moldovei se stinge din via\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen acest timp, pe drum din Vene\u021bia spre Suceava, venea gr\u0103bit un alt doctor vene\u021bian, dar pentru \u0218tefan, acest ajutor era deja prea t\u00e2rziu.<\/p>\n * * *<\/p>\n Calea soliei moscovite spre Moscova a fost permanent plin\u0103 de primejdii. Chiar dac\u0103 \u021binuturile aveau un c\u00e2rmuitor cu armat\u0103 \u0219i putere, totu\u0219i nimeni \u00een acel timp, nu-i putea garanta nim\u0103nui siguran\u021b\u0103 \u0219i paz\u0103 pe drumurile \u021b\u0103rii.<\/p>\n Pretutindeni, mi\u0219unau grupuri de rebeli, preschimba\u021bi \u00een r\u0103zboinici, care tr\u0103iau doar din jafuri \u0219i t\u00e2lh\u0103rii.<\/p>\n A\u0219adar, pe c\u00e2nd f\u0103cea un popas la un vad de pe r\u00e2ul Nipru, solia moscovit\u0103 cu me\u0219terii a fost atacat\u0103 pe neprins de veste \u0219i jefuit\u0103 de cazacii kieveni \u0219i cerkaskieni.<\/p>\n Atacul cazacilor fusese at\u00e2t de rapid \u0219i scurt, \u00eenc\u00e2t ulanul Alabat, care r\u0103spundea pentru paza soliei \u0219i era chiar al\u0103turi, nici nu reu\u0219ise s\u0103-\u0219i ridice o\u0219tenii pentru ajutor.<\/p>\n Luca Arbore avuse noroc, c\u0103ci \u00een acel timp, c\u00e2nd au fost ataca\u021bi de cazaci, tocmai aduna vreascuri pentru foc de pe malul r\u00e2ului. Auzind zarva, el s-a dosit repede dup\u0103 tufari, a\u0219tept\u00e2nd acolo p\u00e2n\u0103 la plecarea cazacilor.<\/p>\n Speriat\u0103, dezbr\u0103cat\u0103, pr\u0103dat\u0103 de bani \u0219i de obiecte scumpe, solia moscovit\u0103 a ajuns cu greu peste vreo cinci zile, la Salacik, cetatea de scaun a Hanului Crimeii.<\/p>\n La Salacik, aceasta urma s\u0103 se odihneasc\u0103, s\u0103 se aprovizioneze cu tot necesarul pentru drum \u0219i ulterior, s\u0103 porneasc\u0103 la Moscova.<\/p>\n Ceea ce nu nu s-a \u00eent\u00e2mplat, deoarece Hanul Mengli Ghirai avea \u0219i el, socoteala lui cu Ivan Vasilievici.<\/p>\n Fiind aliat cu Cneazul moscovit, Hanul T\u0103tarilor din Crimeea avea obliga\u021biuni considerate sfinte pentru el \u0219i pe care le \u00eendeplinea transparent, cu cinste \u0219i fidelitate, ajut\u00e2ndu-\u0219i prin lupte, aliatul, chiar de \u00ee\u0219i punea \u00een pericol \u0219i propria via\u021b\u0103.<\/p>\n Purt\u00e2nd lupte cr\u00e2ncene cu du\u0219manii, el de multe ori, a salvat Cnezatul Moscovit de la pieire. Fire\u0219te c\u0103 pentru aceast\u0103 protec\u021bie, Cnezatul Moscovit se supunea \u0219i \u00eei pl\u0103tea tribut Hanului Crimeii.<\/p>\n Chiar acum, proasp\u0103t fiind atacat de Ahmed, \u0218eicul Marii Hoarde, care era \u0219i du\u0219manul de moarte al Cnezatului Moscovit, el a cerut de la Ivan Vasilievici s\u0103-i trimit\u0103 urgent \u00een ajutor 10.000 de solda\u021bi \u00eenarma\u021bi, dar Ivan Vasilievici a refuzat. El avea fric\u0103 de Marea Hoard\u0103. Chiar se zvonea c\u0103 Ivan Vasilievici purta tratative ascunse cu Ahmed \u0219i era acum gata s\u0103 refuze la Hanatul Crimeii \u0219i s\u0103 revin\u0103 la plata tributului c\u0103tre Marea Hoard\u0103.<\/p>\n Fiind tr\u0103dat de Ivan Vasilievici \u0219i purt\u00e2nd lupte cr\u00e2ncene, Hanul Mengli Ghirai l-a zdrobit \u00een cele din urm\u0103, pe Ahmed, \u0218eicul Marii Hoarde, pun\u00e2nd cap\u0103t existen\u021bei acestui imperiu.<\/p>\n L-a zdrobit singur, f\u0103r\u0103 ajutorul lui Ivan Vasilievici, chiar dac\u0103 acesta era dator s\u0103-l ajute.<\/p>\n Acum, Mengli Ghirai a \u00een\u021beles c\u0103 \u0219i \u0218tefan, la fel ca el, a fost tr\u0103dat de Ivan Vasilievici \u0219i nu \u00eenzadar, Domnitorul Moldovei i-a re\u021binut solia cu me\u0219terii la Suceava.<\/p>\n Dar ceea ce i-a jurat pe Cruce Alexei Zabolo\u021bki, nu sunt dec\u00e2t ni\u0219te minciuni, puse la cale tot de Ivan Vasilievici, chibzuia hanul.<\/p>\n El, Mengli Ghirai, acum \u00eel crede mai mult pe solul s\u0103u Arvan. Acesta nu-l putea min\u021bi. Deci informa\u021bia adus\u0103 de Arvan este adev\u0103rat\u0103, fiica \u0219i nepotul lui \u0218tefan sunt \u00eentemni\u021ba\u021bi la Moscova \u0219i el, Hanul Crimeii, va fi acum de partea drept\u0103\u021bii, de partea lui \u0218tefan.<\/p>\n \u00cendat\u0103 ajun\u0219i la Salacik, Mengli Ghirai a poruncit s\u0103 fie opri\u021bi Dimitrie Rally \u0219i Mitrofan Karaciatov p\u00e2n\u0103 se vor clarifica toate aspectele rela\u021biilor cu Ivan Vasilievici.<\/p>\n Dar pe cei patru me\u0219teri italieni, i-a l\u0103sat liberi, permi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 lucreze la construc\u021bii la el \u00een hanat, a\u0219a cum au lucrat \u00een Moldova.<\/p>\n Apoi, Mengli Ghirai i-a scris lui Ivan Vasilievici o scrisoare, \u00eenvinuindu-l de tr\u0103dare \u0219i cer\u00e2ndu-i explica\u021bii.<\/p>\n \u201eMult ajutor \u021bi-am dat, b\u0103t\u00e2ndu-m\u0103 cu vr\u0103jma\u0219ii t\u0103i. Am ars Lituania, Marea Hoard\u0103 am nimicit-o, nu l-am ascultat nici pe Regele Cazimir, nici pe Regele Alexandru. Am luptat pentru tine \u0219i cu ce m-ai pl\u0103tit tu? Tu m-ai v\u00e2ndut \u0219i te-ai \u00eenfr\u0103\u021bit cu vr\u0103jma\u0219ii no\u0219tri.\u201d<\/p>\n Peste vreo dou\u0103 luni de zile, \u00eempreun\u0103 cu un tribut abundent, a venit \u0219i r\u0103spunsul de la Moscova.<\/p>\n \u00cen el Ivan Vasilievici scria:<\/p>\n \u201e\u0218tii, prietene, rogu-te, iart\u0103-m\u0103, dar iarna a fost grea \u0219i nu am fost \u00een stare s\u0103 le fac pe toate.\u201d<\/p>\n * * *<\/p>\n Trecuse deja un an, de c\u00e2nd Luca Arbore se afla la Salacik, de unde a\u0219tepta s\u0103 porneasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu solia moscovit\u0103, dar plecarea se am\u00e2na \u0219i el r\u0103m\u00e2nea \u00een continuare, \u00een Crimeea.<\/p>\n A \u00eencercat s\u0103 afle motivul re\u021binerii soliei, dar cu to\u021bi ridicau doar din umeri.<\/p>\n Necunosc\u00e2nd situa\u021bia \u0219i rela\u021biile dintre marele Han, Mengli Ghirai, \u0219i Marele Cneaz, Ivan Vasilievici, mul\u021bi b\u0103nuiau c\u0103 motivul \u00eent\u00e2rzierii ar fi fost drumul anevoios spre Moscova.<\/p>\n \u0218i mul\u021bi credeau acela\u0219i lucru.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, pe la mijlocul lui iulie 1504, a sosit la Salacik, un trimis din Moldova, care l-a \u00een\u0219tiin\u021bat pe Luca Arbore c\u0103 \u0218tefan a murit \u0219i c\u0103 el trebuie s\u0103 revin\u0103 grabnic \u00een Moldova.<\/p>\n Amintindu-\u0219i despre ultima dorin\u021b\u0103 a Domnitorului s\u0103u drag \u0219i \u0219tiind despre comploturile care pot fi urzite acum de turci \u00eempotriva Moldovei, Luca Arbore las\u0103 balt\u0103 toate treburile \u0219i porne\u0219te iute la Suceava.<\/p>\n Acum, Patria lui era \u00een pericol \u0219i nici o alt\u0103 sarcin\u0103 nu era pentru el mai presus dec\u00e2t datoria de a-\u0219i ap\u0103ra \u021bara. Bogdan, fiul lui \u0218tefan, trebuia s\u0103 devin\u0103 Domn al Moldovei, \u0219i el va deveni, chiar dac\u0103 va trebui s\u0103 poarte r\u0103zboi cu otomanii.<\/p>\n * * *<\/p>\n La M\u0103n\u0103stirea de maici \u201eNa\u0219terea Domnului\u201d de la Moscova, tocmai trecuse s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului. Maicile, obosite de lucru \u0219i rug\u0103ciuni ne\u00eentrerupte pe timpul s\u0103rb\u0103torii, erau ascunse acum, prin chilii, ocup\u00e2ndu-se de treburile lor. Numai din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, stare\u021ba m\u0103n\u0103stirii le mai b\u0103tea pe la u\u0219i, amintindu-le de obliga\u021biile pe care le aveau.<\/p>\n Doar o chilie r\u0103m\u00e2nea uitat\u0103 \u0219i neglijat\u0103 de to\u021bi; aceasta era cea a Elenei Volo\u0219anca.<\/p>\n \u00cencuiat\u0103 pe dinafar\u0103 \u0219i cu o straj\u0103 permanent\u0103 la u\u0219\u0103, aceast\u0103 chilie era de fapt ca o camer\u0103 din temni\u021b\u0103, iar Elena nu era altceva dec\u00e2t o de\u021binut\u0103 ascuns\u0103 de ochii tuturor, la m\u0103n\u0103stire. \u00centre cei patru pere\u021bi, parc\u0103 se oprise timpul. Pentru ea, nu mai existau s\u0103rb\u0103tori, anotimpuri, nu existau nici zile \u0219i nici nop\u021bi. \u00cen\u0103untru, era \u00eentuneric, rece \u0219i umed. Singurul loc, prin care trecea lumina, era o mic\u0103 gaur\u0103 \u00een perete, la o \u00een\u0103l\u021bime de vreo trei metri, care era deschis\u0103 mai tot timpul anului. Doar iarna, \u00een zilele geroase \u0219i pline de z\u0103pad\u0103, gaura era astupat\u0103 cu paie pe dinafar\u0103 pentru a nu intra r\u0103ceala \u0219i z\u0103pada. At\u00e2rnat de perete, ardea zi \u0219i noapte, un opai\u021b f\u0103cut din lut, umplut cu seu de vac\u0103 \u0219i care scotea un fum negru, de la care pere\u021bii \u0219i podul chiliei erau plini de funingine. Pe perete, al\u0103turi de opai\u021b, era o iconi\u021b\u0103. Podeaua chiliei era pietruit\u0103 \u0219i pres\u0103rat\u0103 cu paie \u0219i f\u00e2n. La perete, era o mas\u0103, un scaun \u0219i un pat, pe care se afla o saltea umplut\u0103 cu paie. Aerul era \u00eemb\u00e2csit cu un miros greu \u0219i insuportabil. Frigul din chilie \u00eempreun\u0103 cu umezeala, o str\u0103pungeau pe Elena p\u00e2n\u0103 la oase. Din cauza frigului \u0219i a tusei, ea nu putea dormi nici noaptea \u0219i nici ziua \u0219i ca s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103, era nevoit\u0103 s\u0103 se mi\u0219te tot timpul. De fapt, chilia avea \u0219i o sob\u0103, gura c\u0103reia ducea \u00een coridor \u0219i unde se f\u0103cea focul cu lemne odat\u0103 \u00een zi, diminea\u021ba. Dar acest foc era at\u00e2t de slab, c\u0103 aproape nici nu putea dezmor\u021bi de frig pere\u021bii gro\u0219i din piatr\u0103, ai chiliei. Deodat\u0103, Elena se opri \u0219i \u00eencepu a tu\u0219i. Era o tuse uscat\u0103 cu s\u00e2nge, \u00eenso\u021bit\u0103 de dureri \u00een g\u00e2t \u0219i \u00een piept. \u0218i cu c\u00e2t tu\u0219ea mai mult, cu at\u00e2t mai greu \u00eei era s\u0103 se opreasc\u0103. De la tuse, a \u00eenceput s\u0103-\u0219i piard\u0103 puterile \u0219i s\u0103 ame\u021beasc\u0103. Sim\u021bind sl\u0103biciunea, Elena cu greu, se apropie de pat \u0219i c\u0103zu pe salteaua din paie. Aceast\u0103 tuse o nec\u0103je\u0219te de vreo dou\u0103 luni, dar acum, \u00een ultimul timp, ea s-a \u00eente\u021bit p\u00e2n\u0103 la a o l\u0103sa f\u0103r\u0103 puteri, dobor\u00e2nd-o la p\u0103m\u00e2nt. Dup\u0103 vreo jum\u0103tate de or\u0103, Elena \u0219i-a revenit un pic, s-a ridicat cu greu, din pat, s-a apropiat de peretele unde era at\u00e2rnat\u0103 iconi\u021ba, a c\u0103zut \u00een genunchi \u00een fa\u021ba ei \u0219i a \u00eenceput a se ruga pl\u00e2ng\u00e2nd.<\/p>\n \u2014 Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu \u0219i al tuturor, Tu, care ai nem\u0103rginit\u0103 mil\u0103 \u0219i iubire fa\u021b\u0103 de tot ce se mi\u0219c\u0103 \u00een fa\u021ba Ta, iart\u0103-mi gre\u0219elile ce le-am f\u0103cut, ai grij\u0103 \u0219i de mine \u0219i nu m\u0103 l\u0103sa s\u0103 m\u0103 chinuiesc. Maica Domnului Preabun\u0103 \u0219i iubit\u0103, tu, care vindeci necazurile tuturor, arunc\u0103-\u021bi privirea \u0219i asupra mea \u0219i izb\u0103ve\u0219te-m\u0103 de acest necaz. Doamne, prea mare e povara ce o \u00eendur. E at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t nu sunt \u00een stare a o duce. Nu-i de ajuns c\u0103 vr\u0103jma\u0219ii mi-au luat so\u021bul iubit, dar acum, m-au desp\u0103r\u021bit \u0219i de fiu-meu drag \u0219i m-au \u00eenchis aici, \u00een aceast\u0103 ghe\u021b\u0103rie. Unde mi-i fiul iubit? Doamne, cu ce am gre\u0219it eu \u00eenaintea Ta \u0219i de ce sunt pedepsit\u0103 at\u00e2t de aspru? Ajut\u0103-m\u0103, Doamne, Dumnezeul meu, \u0219i scap\u0103-m\u0103 de acest chin.<\/p>\n Dup\u0103 vreo jum\u0103tate de or\u0103, epuizat\u0103 complet de puteri dup\u0103 at\u00e2ta pl\u00e2ns, Elena s-a ridicat cu greu, de la podea \u0219i s-a culcat \u00een pat. Ea \u00een\u021belegea foarte bine ce se \u00eent\u00e2mpla cu d\u00e2nsa \u0219i \u00eei cuno\u0219tea pe nume pe to\u021bi du\u0219manii \u0219i prietenii s\u0103i. Dar, din p\u0103cate, doar du\u0219manii au r\u0103mas \u00een jurul ei \u00een ultimul timp.<\/p>\n \u0218i cum ar putea cineva s-o ajute, c\u00e2nd ace\u0219ti du\u0219manii i-au \u00eempietrit inima Marelui Cneaz \u0219i el a \u00eenchis-o \u00een aceast\u0103 temni\u021b\u0103?<\/p>\n Doar \u00een \u00eendep\u0103rtata Valahie, i-a mai r\u0103mas omul care ar putea-o salva, \u0219i acesta este tat\u0103l ei drag. Numai pentru tat\u0103l ei, mai are respect Marele Cneaz. Dar de unde s\u0103 \u0219tie tat\u0103l despre necazurile fiicei?<\/p>\n Iat\u0103, luna trecut\u0103, \u00eencercase s\u0103-i scrie tat\u0103lui, o scrisoare, dar a\u0219a \u0219i n-a terminat-o de scris. Dar oare mai are rost s-o scrii, c\u00e2nd nu ai posibilitatea s-o trimi\u021bi?<\/p>\n \u0218i a\u0219a, st\u00e2nd culcat\u0103 \u00een pat, Elena a \u00eenceput din nou s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Era un pl\u00e2ns cu suspin, plin de disperare \u0219i durere. \u0218i deodat\u0103, instinctiv, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, ea a strigat: Dar de unde s\u0103 \u0219tie ea, s\u0103rmana, c\u0103 m\u0103re\u021bul \u0219i eroicul ei tat\u0103 nu mai era \u00een via\u021b\u0103 de \u0219ase luni?<\/p>\n * * *<\/p>\n A doua zi, c\u00e2nd o maic\u0103 a intrat \u00een chilie s\u0103-i aduc\u0103 m\u00e2ncare, a g\u0103sit-o moart\u0103 A fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 peste dou\u0103 zile la M\u0103n\u0103stirea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii de la Moscova, m\u0103n\u0103stire, pe care, Elena Volo\u0219anca o primise \u00een dar atunci c\u00e2nd s-a logodit cu so\u021bul ei, Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n La \u00eenmorm\u00e2ntarea ei, nu au fost nici Marele Cneaz Ivan Vasilievici \u0219i nici viitorul mo\u0219tenitor al tronului Moscovei, \u021bareviciul Vasilii. \u0218i fiul ei, Dimitrie, a lipsit de la procesiune. \u00cen acel timp, el se afla \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n Dar, \u00een pofida tuturor relelor, o mul\u021bime de oameni simpli au venit la \u00eenmorm\u00e2ntare. Erau at\u00e2t de numero\u0219i, \u00eenc\u00e2t curtea m\u0103n\u0103stirii \u0219i drumurile ce duceau spre aceasta, erau pline de lume.<\/p>\n Majoritatea lor st\u0103teau lini\u0219ti\u021bi, cu ochii \u00eenl\u0103crima\u021bi, mistuind \u00een g\u00e2nd, ceva dureros \u0219i r\u0103m\u00e2n\u00e2nd indiferen\u021bi la parastasul citit de preo\u021bi. Doar uneori, c\u00e2nd \u00ee\u0219i f\u0103ceau semnul crucii, ei mai \u00eent\u00e2i, c\u0103utau cu privirea \u00een l\u0103turi, dup\u0103 care \u0219opteau ceva nedeslu\u0219it, de parc\u0103 ar fi dorit s\u0103 \u00eendep\u0103rteze de la sine, o nenorocire ce \u00eei amenin\u021ba.<\/p>\n Se vede c\u0103 \u0219tiau ace\u0219ti oameni ceva, despre ce era periculos s\u0103 se vorbeasc\u0103 \u00een glas.<\/p>\n Dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare, lumea a \u00eenceput a se aduna \u00een grupuri \u0219i a se \u00eentoarce acas\u0103 \u0219u\u0219otindu-se.<\/p>\n Un grup din trei femei s-a oprit dup\u0103 ce a ie\u0219it de pe por\u021bile m\u0103n\u0103stirii \u0219i a \u00eenceput a discuta mai mult \u00een \u0219oapt\u0103.<\/p>\n \u2014 A\u021bi v\u0103zut, fa?, spunea una dintre ele. Cea din sicriu nu era Cneaghina Elena, fiindc\u0103 cneaghina Elena nu ar\u0103ta a\u0219a. Ea era mai t\u00e2n\u0103r\u0103, dar cea din sicriu era o bab\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103.<\/p>\n \u2014 Chiar drept gr\u0103ie\u0219ti, Agafie, se uni a doua femeie. Eu tot am v\u0103zut asta. Baba din sicriu nu sem\u0103na nicicum cu Cneaghina Elena. Cneaghina Elena era t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i frumoas\u0103, tare frumoas\u0103, dar asta…<\/p>\n \u2014 Dar s\u0103 \u0219ti\u021bi, a spus \u00eenceti\u0219or a treia femeie, privind ini\u021bial prin p\u0103r\u021bi. Eu am fost la \u00eenmorm\u00e2ntarea \u021bareviciului Ivan cel T\u00e2n\u0103r \u0219i s\u0103 \u0219ti\u021bi, \u00een sicriu tot era alt b\u0103rbat, care ar\u0103ta cu totul altfel dec\u00e2t ar\u0103ta Ivan cel T\u00e2n\u0103r. \u0218i dup\u0103 o scurt\u0103 pauz\u0103, continu\u0103: Ar fi ei am\u00e2ndoi vii, dar au fugit \u0219i s-au ascuns pe undeva de urgie. Uita\u021bi-v\u0103 c\u00e2\u021bi boieri fug din \u021bar\u0103!<\/p>\n \u2014 Doamne-Dumnezeule, ce groz\u0103vie! a excalat prima femeie, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i semnul crucii. Numai ce nu se petrece \u00een lumea asta! Vorbi\u021bi mai \u00eencet, s\u0103 nu ne aud\u0103 cineva!<\/p>\n * * *<\/p>\n Mai trecuse aproape un an.<\/p>\n La Moscova, era un sf\u00e2r\u0219it de toamn\u0103 cu zile ce\u021boase \u0219i \u00eentunecate. Gerul polar cu ninsorile lui cumplite se apropia \u00eencet-\u00eencet, de \u021binuturile Cnezatului Moscovit.<\/p>\n Frigul \u0219i incertitudinea puneau st\u0103p\u00e2nire pe tot ceea ce era \u00een jur.<\/p>\n Nop\u021bile deveneau tot mai lungi \u0219i mai reci.<\/p>\n Oamenii, sim\u021bindu-se neputincio\u0219i \u00een fa\u021ba naturii, s-au smerit cu r\u0103cirea timpului \u0219i acum, a\u0219teptau venirea iernii, retr\u0103g\u00e2ndu-se pe la locuri mai ad\u0103postite.<\/p>\n Doar pentru Marele Cneaz \u0219i pentru slujitorii lui nu exista vreme bun\u0103 sau rea, c\u0103ci lucrul se derula \u00eencontinuu.<\/p>\n Se lumina de ziu\u0103, c\u00e2nd de la Palatul Marelui Cneaz moscovit, a ie\u0219it o tr\u0103sur\u0103 mare, cu patru cai. \u00cen fa\u021ba \u0219i spatele acesteia, c\u0103lare pe cai, mergeau c\u00e2te patru osta\u0219i \u00eenarma\u021bi, care o conduceau \u0219i o supravegheau.<\/p>\n Peste pu\u021bin timp, tr\u0103sura s-a oprit la poarta M\u0103n\u0103stirii de b\u0103rba\u021bi Sretensky.<\/p>\n Aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire, chiar de fusese proasp\u0103t construit\u0103 din piatr\u0103, avea un lung parcurs istoric.<\/p>\n Anterior, terenul pe care fusese edificat loca\u0219ul, apar\u021binuse boierului Stepan Kuciko. Pe acest loc de p\u0103m\u00e2nt, avuse loc prima execu\u021bie public\u0103 din Cnezat. \u00cen august 1379, fusese decapitat boierul Ivan Veliaminov.<\/p>\n Cnejilor Moscovi\u021bi le-a pl\u0103cut modul \u00een care a decurs aceast\u0103 execu\u021bie, de aceea, acest loc de p\u0103m\u00e2nt a fost rezervat pentru eventuale execu\u021bii publice ale du\u0219manilor \u021b\u0103rii. Cu timpul, aici a fost construit\u0103 o biseric\u0103 din lemn, care pe timpul lui Ivan Vasilievici, a fost demolat\u0103 pentru a fi ridicat\u0103 M\u0103n\u0103stirea de b\u0103rba\u021bi Sretensky.<\/p>\n Dar dac\u0103 e s\u0103 ne apropiem de timpurile noastre, acest loc se nume\u0219te, acum, \u201eLiubianka\u201d, nume care este asociat cu serviciile secrete sovietice \u0219i ruse\u0219ti.<\/p>\n \u00centre timp, un osta\u0219 a cobor\u00e2t de pe cal \u0219i a b\u0103tut ferm, cu putere, la poarta m\u0103n\u0103stirii. La pu\u021bin timp, aceasta s-a deschis \u0219i din\u0103untru, a ap\u0103rut un c\u0103lug\u0103r speriat.<\/p>\n \u2014 Condu-ne p\u00e2n\u0103 la Dimitrie, nepotul Marelui Cneaz, a spus osta\u0219ul.<\/p>\n \u2014 Bun, merge\u021bi atunci dup\u0103 mine, a r\u0103spuns supus, c\u0103lug\u0103rul.<\/p>\n \u00cen acest timp, slugile scoteau cu greu, un b\u0103rbat din tr\u0103sur\u0103. Era un om b\u0103tr\u00e2n, de o statur\u0103 mijlocie, usc\u0103\u021biv \u0219i \u00eencovoiat, cu capul gol, cu o barb\u0103 sur\u0103, rar\u0103 \u0219i lung\u0103 \u0219i care purta un caftan \u00eentunecat \u0219i legat cu o curea la br\u00e2u.<\/p>\n Dup\u0103 ce l-au scos din tr\u0103sur\u0103, slugile s-au oprit, l-au \u021binut pu\u021bin \u00een picioare, de parc\u0103 ar fi dorit s\u0103 se odihneasc\u0103; pe urm\u0103 l-au luat de sub\u021biori \u0219i au pornit cu el \u00eencet, \u00een urma c\u0103lug\u0103rului.<\/p>\n Acesta era Marele Cneaz Ivan Vasilievici.<\/p>\n Chinuit de boala grea \u0219i sim\u021bind c\u0103 \u00eel p\u0103r\u0103sesc puterile, Ivan Vasilievici a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 urmeze sfaturile date de clericii moscovi\u021bi \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eendrepte gre\u0219elile f\u0103cute fa\u021b\u0103 de cei pe care i-a prigonit pe nedrept. Acum, venind la nepotul Dimitrie, el dorea s\u0103 repare cea mai josnic\u0103 f\u0103r\u0103delege, f\u0103cut\u0103 de el c\u00e2ndva. El se sim\u021bea vinovat \u0219i aceast\u0103 povar\u0103 a vinov\u0103\u021biei \u00eei ap\u0103sa acum con\u0219tiin\u021ba, \u021bin\u00e2ndu-l \u00eentr-o nelini\u0219te continu\u0103 \u0219i cauz\u00e2ndu-i mari suferin\u021be suflete\u0219ti, care p\u0103reau c\u0103 nu mai aveau sf\u00e2r\u0219it. Dar cele mai chinuitoare \u0219i crunte, erau nop\u021bile petrecute f\u0103r\u0103 somn, care p\u0103reau c\u0103 nu mai aveau sf\u00e2r\u0219it. \u0218i dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla c\u0103 a\u021bipea c\u00e2teva clipe, atunci vedea co\u0219maruri cumplite, auzea strig\u0103tele de groaz\u0103, pline de disperare ale celor prigoni\u021bi de el.<\/p>\n Acum, el trebuia s\u0103-i cear\u0103 iertare lui Dimitrie \u0219i astfel, s\u0103-\u0219i scoat\u0103 de pe suflet acea greutate colosal\u0103, care \u00eei ap\u0103sa con\u0219tiin\u021ba.<\/p>\n \u0218i el era convins c\u0103 Dimitrie \u00eel va ierta. Dar dac\u0103 Dimitrie \u00eel va ierta, atunci \u0219i Cel-de-Sus va fi milostiv cu el.<\/p>\n Cu greu, ajun\u0219i \u00een subsolul m\u0103n\u0103stirii, ei s-au oprit la u\u0219a unei chilii separate, de la marginea coridorului.<\/p>\n \u00cen grab\u0103, un alt c\u0103lug\u0103r, aflat \u00een preajm\u0103, a descuiat u\u0219a chiliei \u0219i \u00een fa\u021ba u\u0219ii, a ap\u0103rut Dimitrie.<\/p>\n Era un t\u00e2n\u0103r de 22 de ani, de o statur\u0103 medie, zvelt la \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, cu p\u0103rul lung de o culoare deschis\u0103. Barba deas\u0103, ne\u00eengrijit\u0103 \u0219i lung\u0103 \u00eei acoperea aproape toat\u0103 fa\u021ba \u0219i \u00eel f\u0103cea s\u0103 arate mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t de v\u00e2rsta pe care o avea. Ochii lui, de culoare albastr\u0103-verzuie, erau plini de o triste\u021be constant\u0103 \u0219i vorbeau de o descurajare \u0219i o disperare absolut\u0103.<\/p>\n V\u0103z\u00e2ndu-l pe Ivan Vasilievici adus de sub\u021biori la el \u00een chilie, Dimitrie a \u00eencremenit. Apari\u021bia Marelui Cneaz \u00eei provoca acum, \u00eengrijorare \u0219i nelini\u0219te.<\/p>\n Ce aduce cu sine, Marele Cneaz \u0219i ce va fi cu el mai departe?<\/p>\n V\u0103z\u00e2ndu-l pe Dimitrie, Marele Cneaz a c\u0103zut \u00een pl\u00e2ns, s-a repezit cu corpul \u00eenainte, de parc\u0103 ar fi dorit s\u0103-l cuprind\u0103. Dar era c\u00e2t pe ce s\u0103 cad\u0103 \u2013 a avut noroc de slujitorii, care \u00eel \u021bineau \u00een picioare.<\/p>\n \u2014 Fiul meu, a spus cu o voce r\u0103gu\u0219it\u0103, Marele Cneaz, nu mai pot vie\u021bui mai departe cu p\u0103catele ce le-am s\u0103v\u00e2r\u0219it. Am f\u0103cut mare p\u0103cat \u00eenaintea lui Dumnezeu \u0219i \u00eenaintea ta, \u00eenchiz\u00e2ndu-te \u00een temni\u021b\u0103 \u0219i lipsindu-te de mo\u0219tenire. M\u0103 c\u0103iesc \u0219i regret pentru necazurile ce \u021bi le-am adus. Domnul de Sus m\u0103 vede \u0219i m\u0103 aude c\u00e2t de mult m\u0103 poc\u0103iesc \u0219i sunt gata s\u0103 repar r\u0103ul ce \u021bi l-am f\u0103cut. Rogu-te, iart\u0103-m\u0103, nu m\u0103 l\u0103sa s\u0103 m\u0103 chinuiesc!<\/p>\n Dar la vorbele spuse de Marele Cneaz, Dimitrie a r\u0103mas t\u0103cut \u0219i nemi\u0219cat. El se uita acum la el \u0219i nu \u00een\u021belegea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Marele Cneaz, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u. Dup\u0103 \u00een\u0219el\u0103ciunile \u0219i chinurile suportate, pl\u00e2nsul \u0219i cuvintele de jale ale Marelui Cneaz nu mai aveau, acum, asupra lui vreun un efect. El nu mai credea \u00een nimeni, \u00een afar\u0103 de mama sa.<\/p>\n \u2014 Unde este maica?, a \u00eentrebat, \u00een sf\u00e2r\u0219it, parc\u0103 involuntar, Dimitrie.<\/p>\n \u2014 Volo\u0219anca? Maica ta este la Palat. Te a\u0219teapt\u0103 la ea, a spus Ivan Vasilievici, min\u021bind, pesemne, cu scopul de a-\u0219i ar\u0103ta bl\u00e2nde\u021bea \u0219i bun\u0103voin\u021ba, pentru a c\u0103p\u0103ta de la Dimitrie, iertarea p\u0103catelor. De unde s\u0103 fi \u0219tiut s\u0103rmanul Dimitrie c\u0103 mama lui e moart\u0103 de aproape un an de zile?<\/p>\n Au mai trecut c\u00e2teva clipe de t\u0103cere, dup\u0103 care Marele Cneaz a strigat:<\/p>\n \u2014 Straj\u0103, ce sta\u021bi, elibera\u021bi-mi fiul, scoate\u021bi-l din temni\u021b\u0103.<\/p>\n Dar la porunca Marelui Cneaz, to\u021bi cei din jur au r\u0103mas reci \u0219i indiferen\u021bi. Ei priveau molcom unul la altul, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mi\u0219te, de parc\u0103 nu \u00een\u021belegeau despre ce era vorba.<\/p>\n \u2014 Afanasii, de ce nu \u00eendepline\u0219ti ordinul?, se r\u0103sti Marele Cneaz la str\u0103jerul principal. Elibereaz\u0103-l pe cneazul Dimitrie \u0219i \u00eenchide-i pe to\u021bi tr\u0103d\u0103torii \u00een temni\u021b\u0103!<\/p>\n Str\u0103jerul principal, Afanasii, sim\u021bind falsul \u0219i mimarea adev\u0103rului de c\u0103tre Marele Cneaz, volens-nolens, a intrat \u00een rolul impus de el \u0219i, vorba ceea, a \u00eenceput a \u201ejuca dup\u0103 cum \u00eei c\u00e2nta\u201d.<\/p>\n \u2014 Elibera\u021bi-l urgent pe cneazul Dimitrie din temni\u021b\u0103, a ordonat el str\u0103jerilor s\u0103i.<\/p>\n C\u00e2t ai clipi din ochi, str\u0103jerii l-au scos pe Dimitrie din chilia \u00eentunecat\u0103 \u0219i l-au condus afar\u0103.<\/p>\n \u00cen sf\u00e2r\u0219it, acum, dup\u0103 mai mult de trei ani de \u00eentuneric, Dimitrie a v\u0103zut lumina zilei. Chiar dac\u0103 afar\u0103 nu era soare, lumina zilei \u00eei ataca vederile provoc\u00e2ndu-i l\u0103crimi.<\/p>\n Ajuns afar\u0103, Dimitrie s-a uitat lung la Marele Cneaz \u0219i a spus:<\/p>\n \u2014 Mul\u021b\u0103mesc M\u0103riei Voastre pentru binele ce mi-l face\u021bi \u0219i mila ce o ave\u021bi c\u0103tre mine. M\u00e2na Celui de Sus s\u0103 fie pururea deasupra M\u0103riei Voastre. C\u00e2t despre mine, eu sunt robul M\u0103riei Voastre \u0219i n-am de ce m\u0103 pl\u00e2nge de soart\u0103. Toate ce le-am p\u0103timit au fost din voia Lui Dumnezeu. M\u0103ria Voastr\u0103, eu v\u0103 iert de toate \u0219i Domnul s\u0103 v\u0103 ierte \u0219i s\u0103 v\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103.<\/p>\n Cuvintele spuse de Dimitrie l-au lini\u0219tit pe Marele Cneaz. Acum, dup\u0103 ce Dimitrie l-a iertat, Ivan Vasilievici nu mai avea nici o preten\u021bie la el, acum i-a r\u0103mas s\u0103 a\u0219tepte doar mila Celui de Sus.<\/p>\n \u0218i deodat\u0103, Ivan Vasilievici a sim\u021bit o oboseal\u0103 enorm\u0103, el a \u00eenchis ochii \u0219i \u0219i-a l\u0103sat neputincios capul pe um\u0103r, pierz\u00e2ndu-\u0219i cuno\u0219tin\u021ba.<\/p>\n \u2014 Duce\u021bi-l urgent \u00een tr\u0103sur\u0103, le-a ordonat speriat, Afanasii, slugilor. \u00cen \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219eal\u0103 ap\u0103rut\u0103, tr\u0103sura \u0219i \u00eenso\u021bitorii erau c\u00e2t pe ce s\u0103 plece, c\u00e2nd deodat\u0103, Afanasii a ridicat m\u00e2na, ca semn s\u0103 se opreasc\u0103, s-a dat jos de pe cal, s-a apropiat de stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii, \u0219i, ar\u0103t\u00e2nd cu ochii spre Dimitrie, i-a spus:<\/p>\n \u2014 \u00cel la\u0219i liber, dar ia seama s\u0103 nu ias\u0103 de pe teritoriul m\u0103n\u0103stirii \u0219i r\u0103spunzi personal cu capul, de el. Vei primi \u00een cur\u00e2nd ordin ce s\u0103 faci mai departe. Ai \u00een\u021beles?<\/p>\n \u2014 Am \u00een\u021beles, a r\u0103spuns speriat, stare\u021bul.<\/p>\n Apoi, Afanasii \u0219i-a \u00eenc\u0103lecat \u00een grab\u0103, calul \u0219i au pornit cu to\u021bii \u00een goan\u0103 spre palat.<\/p>\n Dar ajuns la palat, Ivan Vasilievici a\u0219a \u0219i nu \u0219i-a revenit.<\/p>\n Culcat pe un pat, el r\u0103sufla din greu \u0219i p\u0103rea c\u0103 se afla \u00eentr-un somn ad\u00e2nc.<\/p>\n L-au udat ini\u021bial, cu ap\u0103, apoi, au \u00eenceput s\u0103-l zg\u00e2l\u021b\u00e2ie, s\u0103 strige la el ca s\u0103-l fac\u0103 s\u0103-\u0219i vin\u0103 \u00een fire, dar Ivan Vasilievici nu reac\u021biona la nimic.<\/p>\n Au venit mai t\u00e2rziu, tot felul de doctori, preo\u021bi, ba chiar \u0219i vr\u0103jitori, dar cu to\u021bii d\u0103deau neputincio\u0219i din m\u00e2ini.<\/p>\n * * *<\/p>\n Ivan Vasilievici a murit \u00een aceea\u0219i noapte, dar spre diminea\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i revin\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 mai scoat\u0103 vreun cuv\u00e2nt.<\/p>\n Moartea lui i-a deschis drumul spre tron fiului Vasilii. Chiar dac\u0103 tat\u0103l era \u00eenc\u0103 \u00een sicriu \u0219i trebuia \u00eenmorm\u00e2ntat, pe Vasilii nu-l mai interesa acest lucru \u2013 acum, pentru el, era timpul pentru a-\u0219i consolida \u0219i \u00eent\u0103ri puterea personal\u0103 \u00een cnezat.<\/p>\n \u2014 G\u0103si\u021bi-l urgent pe Dimitrie, \u00eenc\u0103tu\u0219a\u021bi-l \u00een lan\u021buri \u0219i arunca\u021bi-l \u00een temni\u021ba palatului, aici, mai aproape de mine, le-a poruncit el slugilor sale.<\/p>\n \u0218i ordinul Marelui Cneaz, Vasilii Ivanovici, a fost urgent \u00eendeplinit de c\u0103tre slugi. Dimitrie a fost \u00eenc\u0103tu\u0219at \u00een lan\u021buri \u0219i aruncat \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n Dimitrie a murit peste patru ani dup\u0103 multe chinuri \u0219i st\u00e2nd \u00een lan\u021buri. A fost otr\u0103vit cu gaz de cahl\u0103 sau, cum i se mai spune, monoxid de carbon, la ordinul Marelui Cneaz, Vasilii.<\/p>\n A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Catedrala \u201eArhanghelul Mihail\u201d de la Kremlin, al\u0103turi de tat\u0103l s\u0103u, Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n Pe sarcofagul lui Dimitrie a fost scris: \u201eCe bucurie \u00een via\u021b\u0103 nu este amestecat\u0103 cu triste\u021be? Ce glorie d\u0103inuie neclintit\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt?\u201d.<\/p>\n Dar aceasta, nu a fost singura lupt\u0103 a lui Vasilii pentru a-\u0219i men\u021bine puterea.<\/p>\n Fiind cel mai mare fiu al Marelui Cneaz, Ivan Vasilievici, el mai avea \u00eenc\u0103 patru fra\u021bi mai mici, Iurii, Dmitrii, Semion \u0219i Andrei, de care o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, a avut fric\u0103 s\u0103 nu-l \u00eenl\u0103ture de la putere.<\/p>\n De aceea chiar dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea tat\u0103lui s\u0103u, Vasilii a ordonat slugilor sale s\u0103-i expulzeze pe to\u021bi cei patru fra\u021bi din Moscova \u0219i s\u0103-i \u021bin\u0103 sub supraveghere.<\/p>\n Pe Iurii, l-a trimis la Dmitrovo, pe Dmitrii \u2013 la Uglici, pe Semion \u2013 la Kaluga, iar pe Andrei \u2013 la Volokalamsk. I-a \u00eempr\u0103\u0219tiat pe to\u021bi astfel, \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 nu se poat\u0103 \u00eent\u00e2lni.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp Vasilii le-a interzis tuturor celor patru fra\u021bi s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Aceasta, pentru ca \u00een absen\u021ba copiilor legitimi, toate propriet\u0103\u021bile fra\u021bilor s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 lui.<\/p>\n Pentru a supraveghea cu exactitate \u00eendeplinirea ordinelor sale, Vasilii i-a \u00eenconjurat pe to\u021bi patru fra\u021bi cu spioni, care \u00eei urm\u0103reau zi \u0219i noapte \u0219i \u00eel informau despre toate mi\u0219c\u0103rile fra\u021bilor.<\/p>\n Deplas\u00e2ndu-ne \u00eenainte pe sc\u0103rile istoriei, putem spune c\u0103 pe viitor, pe to\u021bi cei patru fra\u021bi a lui Vasile \u00eei a\u0219tepta o soart\u0103 aproape asem\u0103n\u0103toare celei a lui Dumitru, fiul Volo\u0219ancei \u0219i nepotul lui \u0218tefan cel Mare.<\/p>\n Iurii a\u0219a \u0219i nu s-a \u00eensurat. A murit de frig \u0219i foame \u00eenchis \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n Dmitrii a murit la v\u00e2rsta de 40 de ani trec\u00e2nd prin multe scandaluri \u0219i nevoi, nec\u0103s\u0103torit \u0219i el.<\/p>\n Pe Simion, Vasilii l-a otr\u0103vit ca s\u0103 scape de el.<\/p>\n Cel mai tragic destin, l-a avut Andrei, mezinul, c\u0103ruia, Vasilii i-a permis mai t\u00e2rziu, s\u0103 se \u00eensoare. Dar fericirea lui Andrei nu a durat. Dup\u0103 moartea lui Vasilii, la porunca v\u0103duvei acestuia, Marea Cneaghin\u0103, Elena Glinskaia, Andrei a fost \u00eentemni\u021bat \u00eempreun\u0103 cu singurul s\u0103u fiu, Vladimir. Fiind chinui\u021bi \u0219i \u021binu\u021bi \u00een condi\u021bii \u00eengrozitoare, ambii au decedat mai t\u00e2rziu \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n Dar pedeapsa o va ajunge \u00een cur\u00e2nd \u0219i pe Marea Cneaghin\u0103, Elena Glinskaia.<\/p>\n La v\u00e2rsta de numai 30 de ani, a decedat \u0219i ea, fiind otr\u0103vit\u0103 cu mercur, de boierii din Familia \u0218uischii, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 conduc\u0103 \u00een urma sa, Cnezatul Moscovit, pe fiul s\u0103u, Ivan, care mai t\u00e2rziu a intrat \u00een istorie ca Ivan cel Groaznic.<\/p>\n Epilog<\/p>\n A mai trecut ceva timp de la moartea Elenei Volo\u0219anca \u0219i afirma\u021biile ap\u0103rute, cum c\u0103 ea \u0219i Ivan cel T\u00e2n\u0103r sunt vii, s-au r\u0103sp\u00e2ndit fulger\u0103tor peste tot Cnezatul Moscovit.<\/p>\n Unii oameni, d\u00e2ndu-\u0219i cu p\u0103rerea, mai ad\u0103ugau de la ei \u0219i alte istorii la cele auzite.<\/p>\n Erau \u0219i dintre cei, care afirmau c\u0103 i-au v\u0103zut, iar al\u021bii \u2013 c\u0103 chiar s-au \u00eent\u00e2lnit \u0219i au vorbit cu Elena Volo\u0219anca \u0219i cu Ivan cel T\u00e2n\u0103r.<\/p>\n \u00cen istoriile relatate de ei, Elena Volo\u0219anca era numit\u0103 \u201eElena Preafrumoas\u0103\u201d \u0219i \u201eElena cea \u00cen\u021beleapt\u0103\u201d.<\/p>\n Ea era simbolul frumuse\u021bii, ging\u0103\u0219iei, bun\u0103t\u0103\u021bii \u0219i drept\u0103\u021bii, iar el \u2013 simbolul unui conduc\u0103tor perfect \u0219i al unui aprig ocrotitor \u0219i ap\u0103r\u0103tor al \u021b\u0103rii \u0219i al poporului.<\/p>\n Pe to\u021bi ace\u0219ti oameni, care r\u0103sp\u00e2ndeau asemenea istorii, \u00eei unea un vis curat \u0219i sacru la o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 \u0219i liber\u0103.<\/p>\n E cunoscut faptul c\u0103 poporul este nu numai \u00een\u021belept, ci \u0219i un urm\u0103ritor atent \u0219i un cercet\u0103tor minu\u021bios al evenimentelor din via\u021b\u0103. De ochiul acestuia, nu scap\u0103 niciun caz important f\u0103r\u0103 a fi discutat \u0219i apreciat.<\/p>\n Iat\u0103 ce ce, faptele de bine, ale Elenei Volo\u0219anca \u0219i ale lui Ivan cel T\u00e2n\u0103r au r\u0103mas ca un vis luminos \u00een memoria poporului, redat \u00een pove\u0219ti, basme \u0219i legende.<\/p>\n Au r\u0103mas \u00een visuri ne\u00eemplinite.<\/p>\n Cine \u0219tie, poate c\u0103 Elena Volo\u0219anca \u0219i Ivan cel T\u00e2n\u0103r chiar au r\u0103mas vii. \u0218i dac\u0103 e a\u0219a, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentr-o zi, ei vor reveni.<\/p>\n Da, ei vor reveni, vor reveni negre\u0219it \u0219i vor face dreptate.<\/p>\n Doar c\u0103 ei se las\u0103 a\u0219tepta\u021bi un pic.<\/p>\n Hamburg, 07 iulie 2025<\/p>\n Nicolae Grejdieru<\/b> (n. 19 noiembrie 1957, S\u00e2ngerei, Basarabia) este un prozator contemporan a c\u0103rui oper\u0103 este profund marcat\u0103 de o carier\u0103 de excep\u021bie \u00een domeniul juridic \u0219i al ordinii publice. Licen\u021biat \u00een Drept \u0219i absolvent al \u0218colii Superioare a Ministerului de Interne, autorul aduce \u00een literatur\u0103 precizia unui fin observator al psihologiei umane.<\/p>\n Este c\u0103s\u0103torit cu Lilia Grejdieru<\/b>, o cunoscut\u0103 pictori\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 av\u00e2nd trei fii adul\u021bi: Sergiu, Vasile \u0219i \u0218tefan. Aceast\u0103 funda\u021bie familial\u0103 solid\u0103 \u0219i pasiunile sale pentru politic\u0103 \u0219i sport \u00eei completeaz\u0103 profilul dincolo de rigoarea legii.<\/p>\n Parcursul s\u0103u profesional este unul impresionant, parcurg\u00e2nd toate etapele ierarhice \u00een cadrul structurilor de stat din Republica Moldova:<\/p>\n Veteran al R\u0103zboiului de pe Nistru (1992):<\/b> A servit \u00een calitate de comandant de grup\u0103.<\/p>\n<\/li>\n Conducere \u0219i Anticorup\u021bie:<\/b> A de\u021binut func\u021bii cheie, inclusiv cea de \u0218ef al Poli\u021biei Municipale a Jude\u021bului B\u0103l\u021bi (2001\u20132002) \u0219i \u0218ef al Direc\u021biei Generale B\u0103l\u021bi a Centrului Anticorup\u021bie (2002).<\/p>\n<\/li>\n Expert \u00een MAI:<\/b> O carier\u0103 de peste dou\u0103 decenii (1980\u20132001) \u00een func\u021bii de Inspector, \u0218ef al Poli\u021biei Criminale \u0219i Comisar.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Stabilit \u00een Hamburg din 2006, Nicolae Grejdieru s-a remarcat prin proiecte de integrare social\u0103 \u0219i securitate, fiind onorat cu distinc\u021bii de prestigiu:<\/p>\n Premiul \u00cent\u00e2i (2024):<\/b> Decernat de Consiliul de Securitate al ora\u0219ului Hamburg pentru activitatea remarcabil\u0103 \u00een sfera securit\u0103\u021bii urbane.<\/p>\n<\/li>\n Nominalizarea \u201eEroul Nordului\u201d (2012):<\/b> \u00cenaintat de conducerea ora\u0219ului Hamburg pentru rolul s\u0103u esen\u021bial \u00een coeziunea social\u0103 a districtului Harburg.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n\n\n Dac\u0103 v-a captivat nuvela istoric\u0103 \u201eVolo\u0219anca\u201d, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 explora\u021bi universul divers al autorului prin aceste titluri:<\/p>\n \ud83d\udc6e\u200d\u2642\ufe0f Nuvela \u201ePoli\u021bistul \u0219i fluierul\u201d<\/a><\/b>\u2013 O incursiune plin\u0103 de realism \u00een experien\u021ba profesional\u0103 a autorului.<\/p>\n<\/li>\n \ud83d\udd0d Omorul din zorii zilei<\/a><\/strong>\u00a0\u2013 O nuvel\u0103 poli\u021bist\u0103 tensionat\u0103 care pune la \u00eencercare perspicacitatea cititorului.<\/p>\n<\/li>\n \ud83e\udd40 ANICA \ud83d\udc94\u2696\ufe0f <\/a><\/b>\ud83d\udc94 \u2013 O poveste tulbur\u0103toare despre \u00eencerc\u0103rile \u0219i rezilien\u021ba sufletului omenesc.<\/p>\n<\/li>\n \ud83d\udc02\ud83d\udcd6 NUVEL\u0102: \u201eHo\u021bii de vite\u201d <\/strong><\/a>\u2013 O lec\u021bie despre dreptate \u0219i perspicacitate predat\u0103 de un ofi\u021ber.<\/p>\n<\/li>\n \ud83c\udfe1 Vecinele<\/strong> <\/a>\u2013 O nuvel\u0103 ce surprinde nuan\u021bele vie\u021bii cotidiene la sat.<\/p>\n<\/li>\n Nuvela \ud83d\udc13\u201eG\u0103inarul\u201d<\/strong> <\/a>\u2013 O povestire marcat\u0103 de realism \u0219i observa\u021bie fin\u0103.<\/p>\n<\/li>\n \ud83d\udd75\ufe0f\u200d\u2642\ufe0f \u201e\u0218antajistul\u201d<\/strong> <\/a>\u00a0 \u2013 O incursiune \u00een zonele gri ale moralit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n<\/li>\n \u00a0\ud83d\udd6f\ufe0f Nuvela umoristic\u0103 \u201eZile de doliu\u201d <\/strong><\/a>\u2013 O nuvel\u0103 umoristic\u0103 ce trateaz\u0103 teme profunde prin prisma absurdului.<\/p>\n<\/li>\n \ud83d\udca7 F\u00e2nt\u00e2narul<\/strong> <\/a>\u00a0\u2013 O poveste despre me\u0219te\u0219ug, tradi\u021bie \u0219i r\u0103d\u0103cini.<\/p>\n<\/li>\n \ud83c\udffa Nuvela \u201eOlarul\u201d<\/a><\/strong>\u2013 O proz\u0103 despre art\u0103 \u0219i truda de a modela destinul.<\/p>\n<\/li>\n \u2696\ufe0f Ho\u021bul \u00een lege<\/a><\/b> \u2013 O nuvel\u0103 despre destin, lege \u0219i alegerile care ne definesc \u201ec\u0103rarea\u201d \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n<\/li>\n \ud83c\udfc3\u200d\u2642\ufe0f Nuvela \u201eMinorul fugar\u201d<\/strong> <\/a>\u2013 O dram\u0103 social\u0103 despre alegerile dificile ale tinerilor.<\/p>\n<\/li>\n![\"\"](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Cetatea-Neamt.jpg\")
\u2014 Ce po\u021bi face, neam\u021bule, \u0219i cu ce ai putea s\u0103 ne fii de folos \u00een acest r\u0103zboi?, l-a \u00eentrebat Arbore pe neam\u021b.<\/p>\n
Peste c\u00e2teva clipe, neam\u021bul st\u0103tea \u00een fa\u021ba lui Arbore.<\/p>\n
\u0218i tocmai \u00een acest moment de disperare pentru armata polon\u0103, apare \u0219i \u0218tefan cu armata sa de elit\u0103.<\/p>\n
Aici, \u00een Codrii Cosminului, a fost dat\u0103 lupta principal\u0103.<\/p>\n<\/p>\n
La eveniment, se adunaser\u0103 mult\u0103 lume. Pia\u021ba din fa\u021ba Catedralei era plin\u0103 de rude, boieri de rang \u00eenalt \u0219i de oameni simpli.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Giulgiul.jpg\")
Primul a luat cuv\u00e2ntul Luca Arbore.<\/p>\n
\u2014 Bun, Portare, a r\u0103spuns \u0218tefan dup\u0103 ce Luca Arbore \u0219i-a \u00eencheiat vorba. Dar tu, Logofete T\u0103utul, ce sfat \u00eemi dai?
\u2014 M\u0103ria Ta, a spus Logof\u0103tul T\u0103utul, eu m\u0103 al\u0103tur celor spuse de Portarul Arbore. Acum, ne r\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 a\u0219tept\u0103m cum va r\u0103spunde Ivan Vasilievici la oprirea soliei moscovite. Dar eu sunt \u00eencredin\u021bat c\u0103 \u00een cur\u00e2nd, vor ap\u0103rea nout\u0103\u021bi. Eu \u0219tiu c\u0103 Ivan Vasilievici a\u0219teapt\u0103 cu ner\u0103bdare me\u0219terii din Italia pentru a construi Moscova. Vreau doar s\u0103 mai adaug, a continuat Logof\u0103tul T\u0103utul, c\u0103 noi am \u00eenceput tratativele cu Polonia pentru a \u00eentoarce \u00eenapoi Pocu\u021bia \u0219i nu \u0219tim ce ne a\u0219teapt\u0103 \u00eenainte, de aceea, acum, nu ar trebui s\u0103 ne risipim for\u021bele.
\u2014 Bun, a spus \u0218tefan la sf\u00e2r\u0219it, atunci a\u0219tept\u0103m s\u0103 vedem care va fi urm\u0103torul pas al Moscovei.<\/p>\n
\u201eDar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 \u0218tefan a aflat c\u0103 eu i-am \u00eentemni\u021bat fiica \u0219i nepotul \u0219i, din aceast\u0103 cauz\u0103, mi-a re\u021binut solii \u00eempreun\u0103 cu me\u0219terii?\u201d
Dup\u0103 aceste g\u00e2nduri, Ivan Vasilievici chiar nu \u0219tia ce s\u0103 mai fac\u0103.<\/p>\n
Dar implicarea lui Fiodor Kisiliov \u00een solu\u021bionarea acestui conflict nu a schimbat situa\u021bia.<\/p>\n
De aceast\u0103 dat\u0103, l-a trimis pe Alexei Zabolo\u021bki, un sol cu o experien\u021b\u0103 mai bogat\u0103 \u00een arta diploma\u021biei, care nu ie\u0219ea din cuv\u00e2ntul Marelui Cneaz.
Ajuns \u00een Crimeea, Alexei Zabolo\u021bki i-a scris urgent lui Ivan Vasilievici c\u0103 Dimitrie Rally \u0219i Mitrofan Karaciarov cu me\u0219terii sunt \u00eenc\u0103 \u00een Moldova, dar Hanul Mengli Ghirai \u0219tie de acum de la un sol din Moldova, pe nume Mikifor, despre oprirea soliei moscovite de \u0218tefan, de aceea eliberarea ei din Moldova, nu va fi deloc u\u0219oar\u0103.<\/p>\n
\u2014 Tat\u0103, nu mai pot, vino \u0219i m\u0103 scap\u0103, tat\u0103, nu m\u0103 l\u0103sa s\u0103 mor!<\/p>\n
pe Elena Volo\u0219anca.<\/p>\n
Slugile l-au luat repede pe Ivan Vasilievici \u00een bra\u021be \u0219i cu greu, l-au dus \u0219i l-au culcat jos \u00een tr\u0103sur\u0103.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/autor-1.jpg\")
Profil de Autor: Nicolae GREJDIERU<\/h1>\n\ud83d\udc68\u200d\ud83d\udc69\u200d\ud83d\udc66 Via\u021ba Personal\u0103<\/b><\/h4>\n
\ud83d\udee1\ufe0f O Carier\u0103 Dedicat\u0103 Legii \u0219i Integrit\u0103\u021bii<\/b><\/h4>\n
\n
\ud83c\udfc5 Recunoa\u0219tere Interna\u021bional\u0103 (Germania)<\/b><\/h4>\n
\n
\ud83d\udcda Alte scrieri de Nicolae GREJDIERU pe site-ul nostru:<\/h3>\n
\n
\n