![\"\"](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/104872096_151238726494498_8908189108495844484_n-300x300.jpg\")
CAPITOLUL X<\/p>\nCAPITOLUL X<\/p>\n
SATUL \u0218I SPIRITUALITATEA LUI<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din vechime, plugarul satului a fost un om \u00eenzestrat cu multe calit\u0103\u0163i morale. Aprecia nu numai munca fzic\u0103, ci \u015fi laturile spirituale ale vie\u0163ii. Ca orice \u0163\u0103ran basarabean, trecea u\u015for de la necaz la glum\u0103, iubea frumosul \u015fi numai necazurile ab\u0103tute asupra lui l-au \u00eempiedicat s\u0103-\u015fi arate \u00eentreaga sa dimensiune spiritual\u0103. Munca \u015fi grijile zilnice \u00eel faceau s\u0103 par\u0103 posomor\u00e2t. \u021a\u0103ranul de aici a fost un om vrednic, plin de via\u0163\u0103, omenos, \u00een\u021beleg\u0103tor, bun de petrecere, iar \u00een jocurile populare el \u00ee\u015fi dovedea vigoarea \u015fi dragostea de via\u0163\u0103.<\/p>\n
De asemenea, era r\u0103bd\u0103tor \u015fi rezistent \u00een fa\u0163a \u00eencerc\u0103rilor, obi\u0219nuindu-se cu necazurile \u015fi cu bucuriile vie\u021bii. Necazurile \u015fi nedrept\u0103\u0163ile suferite din partea bol\u0219evicilor l-au \u00eenzestrat cu mai mult\u0103 d\u00e2rzenie \u0219i demnitate. A preferat s\u0103 ia calea Siberiei, \u00eens\u0103 s\u0103 spun\u0103 cu t\u0103rie c\u0103 el e rom\u00e2n basarabean.<\/p>\n
Rare sunt satele din jur, unde oamenii s\u0103 fi f\u0103cut at\u00e2tea lucruri de folos ob\u015ftesc ca \u00een satul S\u0103r\u0103teni, deoarece \u021b\u0103ranul de aici \u015fi-a deschis \u015fi inima, \u015fi punga, c\u00e2nd s-a convins cu adev\u0103rat c\u0103 ceea ce se face este pentru binele satului. \u00cei erau dragi copiii \u015fi familia, \u015fi \u00ee\u015fi respecta so\u0163ia. Credea \u00een munc\u0103 \u0219i munca \u00eel \u00eennobila. Iubea vitele, deoarece erau m\u00e2na lui dreapt\u0103 la munc\u0103 \u015fi la bun\u0103starea casei. La fel \u015fi femeile erau extrem de muncitoare \u015fi harnice. \u00cencepeau s\u0103 munceasc\u0103 \u00eenc\u0103 find copile \u015fi p\u00e2n\u0103 nu le mai ajutau puterile fzice. De aceea femeile de aici \u00eemb\u0103tr\u00e2neau prea devreme. Femeia muncea la c\u00e2mp, \u0163esea, cre\u015ftea copiii, avea grij\u0103 de vite, \u0163inea coarnele plugului, secera stuful \u0219i gr\u00e2ul sau m\u00e2na vitele din holde. La numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 na\u0219tere, ea pleca la c\u00e2mp, a\u0219a \u00eenc\u00e2t toat\u0103 via\u0163a ei a fost o munc\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103, uneori chiar peste puterile ei, de femeie. Cu toate acestea, nu \u00ee\u015fi pierdea voia bun\u0103 \u015fi trecea cu mult peste \u00eendatoririle sale. Ca orice alt\u0103 femeie a satului, prin puterea ei de munc\u0103, prin energia ei \u015fi prin dragostea ei de frumos, a\u015f putea s\u0103 spun c\u0103 ea nu \u00ee\u015fi are egal \u00een lume.<\/p>\n
\u00cen acela\u015fi timp, ea este sufetul \u015fi inima familiei ca \u015fi a neamului nostru p\u0103str\u00e2nd graiul dulce al limbii rom\u00e2ne\u015fti, frumuse\u0163ea tradi\u0163iilor \u015fi \u00een\u0163elepciunea str\u0103mo\u015feasc\u0103. \u00cei dator\u0103m graiul \u015fi con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 prin datinile \u015fi bunul-sim\u0163 \u00een care \u00ee\u015fi cre\u015ftea copiii. Munca ei, dragostea de copii, r\u0103bdarea \u015fi dragostea de frumos sunt daruri care \u00eei faceau mare cinste.<\/p>\n
\u00cen anii de r\u0103zboi, multe femei au r\u0103mas singure \u015fi cu \u00eentreaga responsabilitate pentru gospod\u0103rie \u015fi muncile agricole. \u00centotdeauna m-a uimit r\u0103bdarea, puterea lor de munc\u0103, destoinicia \u015fi vrednicia ar\u0103tate \u00een acei ani grei ai r\u0103zboiului. Binecuv\u00e2nta?te de Dumnezeu s\u0103 fe femeile satului basarabean!<\/p>\n
Oamenii de aici au \u015fi defecte, a\u0219a cum e \u0219i fresc. Dup\u0103 cum arat\u0103 domnul Simion Boescu, \u00een prima scriere monografic\u0103 a satului din anul 1942, \u201eunora dintre oameni le lipse\u0219te personalitatea \u0219i orientarea politic\u0103\u201d, poate \u015fi pentru c\u0103 o f\u0103ceau \u0219i din anumite ra\u0163iuni personale, \u015fi uneori, slug\u0103rnicia a fost rodul robiei lor de veacuri. Poate c\u0103 de aici, e \u015fi zicala: \u201eF\u0103-te fate cu dracul, p\u00e2n\u0103 treci puntea\u201d. \u021a\u0103ranii satului nu au ar\u0103tat \u00eencredere niciodat\u0103 bol\u0219evicilor, pentru c\u0103 au \u015ftiut c\u0103 tot ceea ce au dob\u00e2ndit ei prin munca lor cinstit\u0103 \u201eli s-a r\u0103pit sub tot felul de motive\u201d \u015fi deseori, au l\u0103sat timpul s\u0103 treac\u0103 peste ei, f\u0103r\u0103 a mai spera la o via\u0163\u0103 pe m\u0103sura vredniciei lor.<\/p>\n
\u00cenainte ca r\u0103zboiul mondial s\u0103 aduc\u0103 triste\u021be \u0219i \u00eengrijorare pe chipurile oamenilor, \u00een zilele de duminic\u0103 \u0219i de s\u0103rb\u0103tori, dup\u0103 ce s\u0103tenii luau parte la slujba religioas\u0103 de la biserica parohial\u0103, se \u00eent\u00e2lneau \u00een dup\u0103-amiezi, la diferite petreceri, cu c\u00e2ntece \u015fi jocuri populare. Tinerii se adunau la joc \u00een centrul satului, sub privirile celor v\u00e2rstnici. Horele, la care fetele mergeau \u00eentotdeauna \u00eenso\u0163ite, erau una dintre modalit\u0103\u0163ile tradi\u021bionale de a petrece timpul liber.<\/p>\n
Despre tradi\u021bia \u0219i folclorul de alt\u0103dat\u0103.<\/em><\/strong>\u201eSe duc b\u0103tr\u00e2nii no\u0219tri, se duc \u0219i c\u00e2ntecele, dansurile, credin\u021bele noastre str\u0103mo\u0219e\u0219ti, se duc \u00een morm\u00e2nt odat\u0103 ei. \u0218i \u00een locul dansurilor noastre rom\u00e2ne\u0219ti: \u00abFata Popei\u00bb, \u00abAlunelu\u00bb, \u00abChiriacu\u00bb, vin ame\u021bitor de iute \u0219i le iau locul, dansurile s\u0103lbaticilor, care sunt la mod\u0103. \u00cen locul vechilor obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti, care \u00eel f\u0103ceau pe rom\u00e2nul basarabean s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mul\u021bumit, vin azi, altele noi, care \u00eel aduc pe bietul om, care se ia dup\u0103 mod\u0103, la sap\u0103 de lemn. Tot ce-i al nostru, tot ce-i specific rom\u00e2nesc se duce \u0219i dac\u0103 nu putem s\u0103 oprim ceea ce se duce, de frumos, a\u015f putea s\u0103 spun c\u0103 ea nu \u00ee\u015fi are egal \u00een lume. Tot ce-i al nostru, tot ce-i specific rom\u00e2nesc, se duce, \u0219i dac\u0103 nu putem s\u0103 oprim ceea ce se duce, dac\u0103 nu putem face \u00abs\u0103 fie prezent\u00bb, putem face s\u0103 se zic\u0103 c\u0103 a fost. Deci s\u0103 facem cunoscut folclorul nostru Orheian\u2026 n-avem noi proverb, cimilituri, colinzi\u2026am fi oi cel mai s\u0103rac jude\u021b \u00een folclor\u2026 pe bun\u0103 dreptate c\u0103 nu\u2026\u201d <\/em>(Fragment dintr-un articol scris \u00een anul 1938 de P. Dorule\u021b, binecunoscut folclorist al jude\u021bului Orhei, care \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i-a dedicat toat\u0103 activitatea colect\u0103rii de materiale folcloristice de la b\u0103tr\u00e2nii satelor din jude\u021b. Aceste materiale sub form\u0103 de manuscrise etnografce se p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een arhiva de folclor a Academiei Rom\u00e2ne (n.a.).<\/p>\n Datorit\u0103 dragostei ne\u021b\u0103rmuite a folclori\u0219tilor din jude\u021bul Orhei, colaboratori de baz\u0103 ai arhivei de folclor a Academiei Rom\u00e2ne, ast\u0103zi se p\u0103streaz\u0103 \u00een fondurile acestei arhive, zeci de manuscrise cuprinz\u00e2nd tradi\u021biile uitate ale horelor din sate?le interbelice ale jude\u021bului Orhei. Nu mi-a fost \u00eeng\u0103duit a publica fragmente din aceste manuscrise etnografce, dar n\u0103d\u0103jduim ca urmare a demersurilor \u00eenaintea academiei, s\u0103 putem face acest lucru \u00een edi\u021bia urm\u0103toare a monografiei noastre.<\/p>\n Caracterul face puterea moral\u0103 a omului.<\/em><\/p>\n Ast\u0103zi, satul \u00eenseamn\u0103 un paradis pierdut. Obiceiuri, tradi\u021bii \u0219i o lume \u00eentrea?g\u0103 s-a pierdut defnitiv \u00een multe sate ale jude\u021bului interbelic Orhei, reg\u0103sindu-se m\u0103rturii doar \u00een unele scrieri monografce, \u00een care se face referire \u0219i la normele morale respectate \u00een vechime la sat. Mo\u0219tenirea avea legile ei, proprietatea nu se dob\u00e2ndea oricum, confictele ap\u0103rute se rezolvau a\u0219a cum prevedea \u201eobiceiul p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Fiecare om al satului \u00ee\u0219i \u0219tia locul, iar o f\u0103r\u0103delege \u00eenf\u0103ptuit\u0103 st\u00e2rnea \u201evorb\u0103 mult\u0103 peste 9 sate\u201d. B\u0103tr\u00e2nii nu aveau pensie, dar \u00ee\u0219i aveau bine stabilit lo?cul \u00een ierarhia familiei \u0219i a satului, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, preotul \u0219i primarul comunei erau oameni c\u0103rora nu le treceai pe dinainte. B\u0103tr\u00e2nii satului se bucurau \u00een vechime, de mult respect. Respectul fa\u021b\u0103 de b\u0103tr\u00e2ni era o norm\u0103 moral\u0103 freasc\u0103 ce se res?pecta at\u00e2t \u00een familie, c\u00e2t \u0219i \u00een sat. Cei b\u0103tr\u00e2ni f\u0103ceau parte din sfatul b\u0103tr\u00e2nilor \u00een consiliul parohial. C\u00e2nd treceau pe drum, \u00een semn de respect, femeile se ridicau de pe scaunele de lemn de pe la por\u021bi. Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpla \u0219i c\u00e2nd trecea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, preotul sau primarul. \u00cen familie, b\u0103tr\u00e2nul se a\u0219eza primul la mas\u0103, era servit primul, iar \u00een camera de dormit, el \u00ee\u0219i avea locul mai aproape de sob\u0103, aceas?ta pentru c\u0103 micile case \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti ad\u0103posteau \u00een dou\u0103 sau cel mult trei camere, mai multe genera\u021bii. Tot b\u0103tr\u00e2nii erau invita\u021bii de seam\u0103 la \u0219ez\u0103torile satului, \u00eei<\/p>\n \u00eenv\u0103\u021bau pe tineri s\u0103 c\u00e2nte la fuier \u0219i \u00ee\u0219i cre\u0219teau nepo\u021bii. Femeia saluta prima pe drum, iar copilul mic saluta pe toat\u0103 lumea. Fetele de m\u0103ritat se \u00eembr\u0103cau mo?dest, erau harnice \u0219i respectau pe cei din jur \u0219i pe b\u0103tr\u00e2ni. La hor\u0103, se vedea cu adevarat condi\u021bia social\u0103, fetele mai bogate purtau cojoace, salbe de m\u0103rgele \u0219i alte podoabe, \u00een timp ce fetele mai s\u0103r\u0103cu\u021be se limitau numai la costume cusute<\/p>\n simplu. Fetele s\u0103race nu aveau voie s\u0103 se prind\u0103 \u00een hor\u0103 l\u00e2ng\u0103 un b\u0103iat \u00eenst\u0103rit. Femeia mergea dup\u0103 c\u0103s\u0103torie la casa socrilor, pe care trebuia s\u0103-i respecte \u0219i s\u0103-i asculte. De atunci nu mai purta capul descoperit, iar la hor\u0103, putea s\u0103 joace numai l\u00e2ng\u0103 b\u0103rbatul ei sau lng\u0103 o rud\u0103 apropiat\u0103.<\/p>\n Oamenii din sat aveau \u0219i purt\u0103ri alese, nu obi\u015fnuiau s\u0103 spun\u0103 vorbe ur\u00e2te \u0219i nu \u00eenjurau. Erau omeno\u015fi, s\u0103ritori la nevoie, respectau b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u015fi \u0163ineau cont de opinia public\u0103 a satului. De aceea, viciile sociale nu erau at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite. Du?minica \u015fi de s\u0103rb\u0103toare, oamenii ie\u0219eau \u00een centrul satului sau la hor\u0103 \u00eembr\u0103ca\u0163i frumos. Oamenii se salutau \u00eentre ei cu \u201eziua bun\u0103\u201d, \u201esara bun\u0103\u201d \u015fi r\u0103spundeau cu<\/p>\n \u201emul\u0163umim dumitale\u201d.<\/p>\n A\u0219a a existat \u0219i a\u0219a a fost lumea interbelic\u0103 a satului peste care s-a l\u0103sat cortina vremii.<\/p>\n \u201e\u2026cu aten\u021bie m\u0103rit\u0103, orice fat\u0103 se m\u0103rit\u0103\u201d<\/em><\/p>\n \u00a0<\/em>Familia din satul tradi\u021bional al Basarabiei \u021binea de leg\u0103turile nemijlocite din?tre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, dintre oameni \u0219i cas\u0103, dintre locuin\u021b\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n Dup\u0103 tradi\u021bia locului, fl\u0103c\u0103ul care voia s\u0103 se \u00eensoare cu o fat\u0103, \u00eei trimitea r\u0103s?puns, adic\u0103 \u00eentreba printr-un str\u0103in, numit staroste, dac\u0103 familia fetei sau chiar fata prime\u0219te s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu el. \u00cen cazul \u00een care primea un r\u0103spuns afrma?tiv, f\u0103c\u0103ul de \u00eensur\u0103toare se ducea cu p\u0103rin\u021bii lui la casa miresei \u0219i vorbeau despre zestre, iar dac\u0103 se \u00een\u021belegeau, atunci f\u0103ceau bun\u0103 \u00een\u021belegere, d\u00e2nd m\u00e2na unii cu al\u021bii. Apoi, se f\u0103cea logodna, dup\u0103 care fata era mireas\u0103, iar f\u0103c\u0103ul \u2013 mire.<\/p>\n Se obi\u0219nuia ca cununia civil\u0103 s\u0103 se fac\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara sau duminic\u0103 dimi?nea\u021ba, iar cea religioas\u0103 \u2013 duminic\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, cu mare alai. Exista obiceiul ca atunci c\u00e2nd tinerii se duceau la biseric\u0103 pentru cununia lor religioas\u0103, mirele \u0219i mireasa nu trebuiau s\u0103 priveasc\u0103 \u00eenapoi, pentru ca s\u0103 nu se certe \u00een via\u021b\u0103, iar c\u00e2nd se \u00eentorceau, li se ie\u0219ea \u00eenainte cu p\u00e2ine \u0219i sare, semn de bel\u0219ug; iar c\u00e2nd se a\u0219ezau la mas\u0103, m\u00e2ncau din aceea\u0219i farfurie ca s\u0103 fe uni\u021bi pe via\u021b\u0103.<\/p>\n Toat\u0103 ziua \u0219i toat\u0103 noaptea dup\u0103 cununie, p\u00e2n\u0103 a doua sau a treia zi dup\u0103-amiaz\u0103, se petrecea \u0219i se juca la casa mirelui sau a miresei, acolo unde se f\u0103cea nunta. La masa mare, se f\u0103ceau ur\u0103ri tinerilor c\u0103s\u0103tori\u021bi \u0219i se spuneau multe glume cu haz. Mesenii erau servi\u021bi cu un pahar de vin sau rachiu, pentru care ei pl\u0103teau dup\u0103 a lor putere.<\/p>\n La v\u00e2rsta \u00eensur\u0103torii, b\u0103rbatul trebuia s\u0103 \u0219tie tot ce este nevoie pentru a-\u0219i construi o cas\u0103; fata trebuia s\u0103 \u0219tie s\u0103 o \u00eempodobeasc\u0103 \u0219i s\u0103 aduc\u0103 zestrea, adic\u0103 bunurile (haine, \u021bes\u0103turi de covoare, perne etc.) preg\u0103tite de dinainte de c\u0103s\u0103to?rie. Odat\u0103 nunti\u021bi \u0219i la casa lor, cei doi tineri erau gata s\u0103 devin\u0103 p\u0103rin\u021bi.<\/p>\n FOTO I – Moa\u0219a comunal\u0103 Elena Br\u00e2nz\u0103 de la Circumscrip\u021bia<\/p>\n Sanitar\u0103 S\u0103r\u0103teni, la aceea\u0219i petrecere de nunt\u0103.<\/p>\n FOTO II – Nunt\u0103 \u00een comuna S\u0103r\u0103teni, perioada interbelic\u0103, \u00een prim-plan: primarul comunei, \u0218tefan Vetril\u0103 \u0219i Ofciantul Sanitar, Nicolae Br\u00e2nz\u0103.<\/p>\n \u201ea fi mam\u0103 este cel mai important statut al femeii tradi\u021bionale.\u201d<\/em><\/p>\n \u00a0<\/em>\u201eFemeia din glia Basarabiei\u201d.<\/em><\/strong> Dorul fetei de c\u00e2ndva era m\u0103riti\u0219ul \u0219i, odat\u0103 c\u0103s\u0103torit\u0103, copiii. Dac\u0103 nu n\u0103\u0219tea copii, femeia se credea atins\u0103 de blestem \u0219i se str\u0103duia s\u0103 se \u201espele\u201d prin posturi \u0219i rug\u0103ciuni, dar \u0219i prin farmece \u0219i desc\u00e2ntece femeie\u0219ti, care s\u0103 o integreze unei for\u021be creatoare a feminit\u0103\u021bii.<\/p>\n A fi mam\u0103 este cel mai important statut al femeii tradi\u021bionale. Este de fapt ca \u00een toate culturile tradi\u021bionale despre accesul la puterea cea mare a feminit\u0103\u021bii, aceea de a da via\u021b\u0103, dar \u0219i de a o p\u0103stra. Acestea erau rostul \u0219i puterea femeilor. Ele primeau \u0219i chiverniseau ceea ce b\u0103rbatul aducea \u00een gospod\u0103rie. Ele preg\u0103teau, g\u0103teau \u0219i hr\u0103neau, asigurau at\u00e2t continuitatea, c\u00e2t \u0219i sporul gospod\u0103riei \u0219i familiei. Tot \u00een puterea lor, se cuprindeau \u0219i boala, suferin\u021ba, moartea \u0219i rela\u021bia cu cei mor\u021bi. Nu este nicio exagerare c\u0103 femeia avea rolul primordial \u00een familia tradi\u021bional\u0103.<\/p>\n Cu referire la tradi\u021bia de mo\u0219it, istoriografa interbelic\u0103 din jude\u021bul Orhei p\u0103streaz\u0103 c\u00e2teva manuscrise foarte valoroase, care descriu abunden\u021ba riturilor \u0219i a credin\u021belor referitoare la \u201estarea binecuv\u00e2ntat\u0103\u201d sau \u201estarea de dar\u201d sau \u201e\u00eengreunarea\u201d femeii, la na\u0219tere \u0219i la prima perioad\u0103 de \u00eengrijire a copiilor. Manuscrise care se g\u0103sesc depozitate la arhiva de folclor a Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n Uneori, \u00een familiile mai nevoia\u0219e, \u00een care femeia muncea la c\u00e2mp, na\u0219terea pruncilor se petrecea \u0219i \u00een \u021barin\u0103. Asistarea se f\u0103cea de c\u0103tre moa\u0219a satului, care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea mamei taine despre purtarea bun\u0103 a copilului \u00een p\u00e2ntece \u0219i despre na\u0219terea lui u\u0219oar\u0103. Moa\u0219a primea copilul \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u0219i \u00eel integra lumii de aici printr-un ritual specific tradi\u021bional \u2013 prima sc\u0103ldare a pruncului nou-n\u0103scut, foarte important\u0103 \u0219i totodat\u0103 complicat\u0103 pentru mamele de azi, obi\u0219nuite cu igiena \u0219i \u201econfortul\u201d unei na\u0219terii spitalice\u0219ti.<\/p>\n Copilul intra astfel, de la \u00eenceput, \u00een leg\u0103tur\u0103 nemijlocit\u0103 cu cea mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 dintre mamele satului care era moa\u0219a comunal\u0103, cu casa \u0219i cu p\u0103m\u00e2ntul pe care era a\u0219ezat\u0103 femeia care n\u0103\u0219tea pruncul.<\/p>\n Dup\u0103 na\u0219tere, el era p\u0103zit de moa\u0219\u0103 \u0219i de mama sa, cu mare luare-aminte, de bolile cele \u0219tiute \u0219i de duhurile nev\u0103zute, cu dragoste i se veghea somnul, i se d\u0103dea laptele, iar dac\u0103 mama pruncului nu avea lapte \u00eendeajuns pentru hran\u0103, se lua lapte de la alte mame, denumite \u00een tradi\u021bia vremii \u201edoici\u201d.<\/p>\n Na\u0219terea pruncilor era o manifestare a binecuv\u00e2nt\u0103rii lui Dumnezeu, a cre\u0219terii lumii, \u00eens\u0103 nu o decizie, a\u0219a cum a devenit \u00een secolul nostru.<\/p>\n Copiii erau crescu\u021bi \u00een neamul lor, \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i fra\u021bi, bunici \u0219i alte rudenii, \u00een ob\u0219tea satului \u0219i \u00eentre vecini. Lumea era deopotriv\u0103 a lor, ca \u0219i a adul\u021bilor, a\u0219a cum era \u00een acela\u0219i timp, a femeilor \u0219i a b\u0103rba\u021bilor, a oamenilor \u0219i a lui Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen lumea noastr\u0103 de azi, copil\u0103ria nu mai este tr\u0103it\u0103 aproape deloc. Primii care se tem de copii, sunt de obicei p\u0103rin\u021bii, mul\u021bi dintre care se feresc s\u0103-i nasc\u0103 sau s\u0103-i creasc\u0103.<\/p>\n Satul de alt\u0103dat\u0103 putea, voia \u0219i \u0219tia s\u0103-\u0219i p\u0103streze to\u021bi copiii, at\u00e2t pe cei bolnavi, c\u00e2t \u0219i pe cei orfani. Ace\u0219ti copii, de obicei, erau crescu\u021bi de ob\u0219tea satului. \u0218i, foarte important, de\u0219i greu de \u00een\u021beles azi pentru noi, ei: \u201eerau \u00een grija lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n Articolul, recuperat din arhiv\u0103, ofer\u0103 o incursiune valoroas\u0103 \u00een spiritualitatea, moralitatea \u0219i via\u021ba tradi\u021bional\u0103 a satului basarabean din perioada interbelic\u0103. Pune accentul pe demnitatea, h\u0103rnicia femeii \u0219i p\u0103strarea graiului rom\u00e2nesc, explor\u00e2nd totodat\u0103 obiceiurile de nunt\u0103 \u0219i regulile stricte de respect comunitar care au definit aceast\u0103 lume pierdut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4231,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-4218","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiinta"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4218"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4218\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4304,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4218\/revisions\/4304"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4231"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n
![\"\"](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/240150017_393703985524088_3342794130296065063_n.jpg\")
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"