{"id":3252,"date":"2020-05-22T10:21:43","date_gmt":"2020-05-22T10:21:43","guid":{"rendered":"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/?p=3252"},"modified":"2025-11-21T15:54:02","modified_gmt":"2025-11-21T15:54:02","slug":"eminescu-si-marea-unire-un-vis-implinit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/?p=3252","title":{"rendered":"EMINESCU \u0218I MAREA UNIRE – UN VIS \u00ceMPLINIT"},"content":{"rendered":"

\"\"MOTTO: \u201eS\u0103rb\u0103torirea Centenarului Marii Uniri din Decembrie 1918 continu\u0103 \u2013 firesc, trebuie s\u0103 continue \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1920, c\u00e2nd prin semnarea de c\u0103tre 16 state europene a Tratatului de pace de la Trianon-Fran\u021ba, imperiul Austro-Ungaria dezintegr\u00e2ndu-se au ap\u0103rut noile state independente \u0219i au fost re\u00eentregite cele deja existente, precum Rom\u00e2nia. Atunci Transilvania a revenit la patria-mam\u0103 \u0219i s-a oficializat recunoa\u0219terea universal\u0103 a Rom\u00e2niei Mari\u201d (George Coand\u0103)<\/strong><\/p>\n

Prof.Univ.Dr.\u00a0Dumitru COPILU-COPILLIN,\u00a0<\/strong>
\nreputat eminescolog<\/p>\n

(Textul rev\u0103zut al comunic\u0103rii prezentate la Congresul Mondial al Eminescologilor, Chi\u0219in\u0103u, 1-2 septembrie 2018)<\/em><\/p>\n

Capitolul I<\/strong><\/h3>\n

Idealul pentru care a militat Mihai Eminescu \u00eentreaga sa via\u021b\u0103 activ\u0103 p\u00e2n\u0103 la sacrificiul de martiriu a fost Cauza na\u021bional\u0103<\/strong>, reper fundamental, atunci c\u00e2nd vorbim despre limb\u0103, istorie, credin\u021b\u0103, tradi\u021bie, neam, unire, cultur\u0103, valori care ne pot reprezenta \u00een lume ca popor. Pentru Eminescu aceasta presupunea \u00eenainte de toate demersuri \u0219i ac\u021biuni concrete de ap\u0103rare a<\/strong> identit\u0103\u021bii \u0219i<\/strong> unit\u0103\u021bii na\u021bionale<\/strong> \u00a0pe \u00eentreg teritoriul mo\u0219tenit de la str\u0103buni, prin: a<\/strong>. Reunirea provinciilor istorice rom\u00e2ne\u0219ti, <\/strong>conform dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului ca popoarele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor,\u00a0<\/strong> obiectiv pentru care a militat poetul, \u00a0dup\u0103 el preluat de genera\u021bia care a \u00eenf\u0103ptuit Marea Unire din 1918<\/strong>; b.<\/strong> P\u0103strarea, consolidarea \u0219i promovarea limbii \u0219i culturii na\u021bionale<\/strong> prin ceea ce, mai bine dec\u00e2t noi, \u00een urm\u0103 cu cel pu\u021bin 130 de ani – \u00een timpul vie\u021bii poetului – au sus\u021binut notoriet\u0103\u021bi ale vremii, rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i str\u0103ine.<\/p>\n

\u00cen ultimul deceniu de via\u021b\u0103 a poetului autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti de regul\u0103 refuzau s\u0103 ofere str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii informa\u021bii despre via\u021ba \u0219i activitatea lui, deoarece \u201e\u00een \u021bara sa \u00eenc\u0103 nu i se admite dreptul la recunoa\u015ftere\u201d. <\/strong>Am citat din \u201eIstoria literaturii universale\u201d. <\/strong>ap\u0103rut\u0103 la Sankt Petersburg-Moscova \u00een 1881, autorul c\u0103reia\u00a0 Vladimir Zotov pentru a-l prezenta \u00een cartea sa pe poetul rom\u00e2n Mihai Eminescu a solicitat o carte de istorie literar\u0103, publicat\u0103 anterior \u00een Rom\u00e2nia, \u201eConspect asupra literaturii rom\u00e2ne \u0219i litera\u021bilor ei de la \u00eenceput \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00een ordine cronologic\u0103\u201d de Vasile Gr. Popu, care precum Maiorescu vedea \u00een Eminescu un \u00a0poet de valoare na\u021bional\u0103. Oficialit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti au refuzat solicitarea, motiv\u00e2nd scurt: \u201eAceast\u0103 carte este interzis\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n

Se \u0219tie c\u0103 mediul academic \u0219i universitar rusesc prin tradi\u021bie conservator \u0219i re\u021binut fa\u021b\u0103 de noile valori ap\u0103rute \u00een alte \u021b\u0103ri, dovad\u0103 c\u0103 Eminescu, atunci deja tradus \u0219i comentat \u00een multe \u021b\u0103ri europene, \u00een Rusia \u00eenc\u0103 nu era tradus. Totu\u0219i, profesori de la Universitatea din Sankt Petersburg au prezentat sintetic \u00een cursurile lor \u00een principal ceea ce \u201ea intrat recent \u00een circuitul marilor valori europene\u201d, <\/strong>printre ele \u0219i\u00a0 \u201epoetul de vaz\u0103 al Rom\u00e2niei, Mihai Eminescu\u201d. <\/strong>\u00cen acest \u00een\u021beles a \u0219i fost consacrat \u00een enciclopedia germano-rus\u0103 de atunci, \u201eBrockhaus – Efron\u201d ca \u201evelikii poet\u201d <\/strong>(\u201emare poet al contemporaneit\u0103\u0163ii\u201d).<\/p>\n

Trebuie s\u0103 preciz\u0103m acum \u0219i aici faptul c\u0103 aceast\u0103 apreciere nu era una gratuit\u0103, ea s-a adeverit \u00eenc\u0103 \u00een timpul vie\u021bii<\/strong> poetului prin traducerea \u0219i \u00eendeosebi ecoul fulminant al poeziilor sale \u00een 6 limbi europene din 11 \u021b\u0103ri<\/strong> (re\u021binem un singur exemplu:<\/strong> debutul editorial<\/strong> r\u0103sun\u0103tor\u00a0 mai \u00eent\u00e2i \u00een Germania, care includea 29 de poezii \u00een antologia \u201eRumanische Dichtungen\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00eentre 1881-1889 la Leipzig \u0219i Bonn \u00een 4 edi\u021bii, dup\u0103 care au urmat traduceri \u0219i ecouri \u00een Italia, Fran\u021ba, Rusia, Austria, Cehia, Elve\u021bia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u0219i, aten\u021bie, Anglia. Aici, la Londra \u00een 1887 apare volumul \u201eMonarchs I Have Met\u201d,\u00a0 care includea trei texte eminesciene (\u00een limba englez\u0103, german\u0103, rom\u00e2n\u0103) \u0219i comentarii (doar \u00a0\u00een limba englez\u0103 despre Eminescu), autorul Kingston \u00eel editeaz\u0103 \u0219i \u00een SUA, la New York, surprinz\u0103tor, \u00een 8 edi\u021bii.<\/p>\n

\u00cen timp ce Europa \u0219i America literar\u0103 recuno\u0219teau \u00een Eminescu o mare valoare na\u021bional\u0103 \u0219i european\u0103, \u00een \u021bara sa atunci era interzis din cauza convingerilor \u0219i ac\u021biunilor sale politice (privind eliberarea Transilvaniei vasal\u0103 Austro-Ungariei \u0219i integrarea ei \u00een Patria mam\u0103), <\/strong>de aceea arestat<\/strong> \u00een 28 iunie 1883, <\/strong>condamnat \u0219i izolat ilegal \u00eentr-un ospiciu privat,<\/strong> deci eliminat din via\u021ba public\u0103. Acest adev\u0103r a fost deconspirat nu dup\u0103 un veac, a\u0219a cum vedem c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu at\u00e2ta rezisten\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ci dup\u0103 numai exact trei luni, la 27 septembrie 1883, <\/strong>apreciat f\u0103r\u0103 nici o re\u021binere un caz<\/strong> \u201eflagrant\u201d<\/strong> de \u201epersecu\u021bie politic\u0103\u201d <\/strong>de c\u0103tre o instan\u0163\u0103 mondial\u0103 at\u00e2t de \u00eenalt\u0103, pentru acele vremuri reprezent\u00e2nd un fel de \u201eCEDO\u201d sau \u201eAmnesty International\u201d in nuce, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Victor Hugo pentru protejarea mi\u015fc\u0103rii literare din diverse \u0163\u0103ri ale lumii. Avem \u00een vedere cel de al VI-lea Congres al \u201eAsocia\u021biei Interna\u021bionale a Scriitorilor\u201d,<\/strong> organizat de data aceasta \u00een Olanda la Amsterdam. <\/strong>La acest congres, reprezentan\u021bii Rom\u00e2niei, at\u00e2t raportorul oficial, diplomatul T. G. Dgiuvara, c\u00e2t\u00a0 \u0219i savantul B. P. Ha\u0219deu<\/strong> au prezentat \u201ecazul Eminescu\u201d, \u00een acela\u0219i timp au protestat \u00eempotriva \u201eizol\u0103rii \u00eentr-un ospiciu\u201d a poetului rom\u00e2n \u0219i eliminarea lui din via\u021ba public\u0103, prin aceasta \u00eenc\u0103lc\u00e2ndu-i-se drepturile civile.<\/p>\n

Se apreciaz\u0103 c\u0103 sub presiune mediatic\u0103 interna\u021bional\u0103, declan\u0219at\u0103 de acest Congres, la care s-a ad\u0103ugat raportul general \u0219i rezolu\u021bia cu prezentarea cazului \u201eflagrant\u201d de \u201epersecu\u021bie politic\u0103\u201d a ziaristului rom\u00e2n\u00a0 Eminescu, publicate\u00a0 \u00een nr. 21 al Buletinului Congresului, oficial transmis c\u0103tre toate statele europene – cu toat\u0103 opozi\u021bia adversarilor politici din Rom\u00e2nia\u00a0 – Eminescu a fost transferat de la ospiciul privat din Bucure\u0219ti la o vestit\u0103 clinic\u0103 din Ober-D\u00f6bling de l\u00e2ng\u0103 Viena. Aici s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u0219it grabnic, doar prin \u201edezintoxicarea\u201d de mercurul – ucig\u0103tor, atunci interzis \u00een Europa \u2013 dar administrat \u00a0la ospiciul privat bucure\u0219tean al dr. Soutzo.<\/p>\n

Ulterior, \u00een preajma momentului voit tragic al mor\u021bii poetului, relu\u00e2nd ideea militantismului eminescian pentru valorile \u0219i destinul neamului rom\u00e2nesc, savantul rom\u00e2n B. P. Ha\u0219deu a pledat \u2013 \u00een premier\u0103 – pentru a i se recunoa\u0219te \u201emeritul lui cel mai cov\u00e2r\u0219itor [care] este acela de a fi voit s\u0103 introduc\u0103 \u0219i de a fi introdus \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 adev\u0103rata cugetare ca fond \u0219i adev\u0103rata art\u0103 ca form\u0103,<\/strong> \u00een locul acelei u\u0219oare ciripiri\u201d din vremea sa (\u201eRevista nou\u0103\u201d, 15 iunie 1889).<\/p>\n

Cu notorietatea de care se bucura \u00een epoc\u0103,<\/strong> Titu Maiorescu – \u00een pofida demersurilor sale \u00eempotriva omului politic Eminescu – atunci s<\/strong>tr\u0103fulgerat de con\u0219tiin\u021ba sa de mentor, promotor \u0219i prevestitor al destinului profetic al poetului neamului rom\u00e2nesc ne-a l\u0103sat unice \u0219i providen\u021biale judec\u0103\u021bi de valoare istorico-literar\u0103, \u00een articolul \u201eEminescu \u0219i poeziile lui\u201d, publicat \u00een primul num\u0103r al bilunarul \u201eConvorbiri literare\u201d, ap\u0103rut \u00een iunie 1889:\u00a0 \u201e<\/strong>Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individual\u0103 st\u0103 la nivelul culturei europene de ast\u0103zi\u201d. iar<\/strong> dup\u0103 o \u00eendelungat\u0103 \u0219i responsabil\u0103 \u201elupt\u0103 dreapt\u0103\u201d<\/strong> a turnat \u201elimba veche \u00een form\u0103 nou\u0103<\/strong>\u201d, prin care \u201eel tr\u0103ie\u015fte de acum \u00eenainte \u00een via\u0163a poporului s\u0103u\u201d<\/strong>. Acest crez a fost sintetizat mai sugestiv \u00een cunoscuta predic\u021bie de la finalul articolului: <\/strong>„Pe c\u00e2t se poate omene\u0219te prevedea, literatura poetic\u0103 rom\u00e2n\u0103 va \u00eencepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, \u0219i FORMA LIMBEI NA\u021aIONALE, <\/strong>care \u0219i-a g\u0103sit \u00een poetul Eminescu cea mai frumoas\u0103 \u00eenf\u0103ptuire p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, va fi punctul de plecare pentru toat\u0103 dezvoltarea viitoare a vestm\u00e2ntului cuget\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti” <\/strong>(evident e vorba aici de limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103 modern\u0103 etalon, \u00een care \u0219i-a scris opera, devenit\u0103 limb\u0103 na\u021bional\u0103)<\/p>\n

Capitolul II<\/strong><\/h3>\n

Aceste adev\u0103ruri au putut fi transpuse \u00een valoare mai ales dup\u0103 actul Marii Uniri din 1918. Din num\u0103rul mare de publica\u021bii \u0219i evenimente consacrate \u00eemplinirii visului eminescian de Unire a provinciilor istorice rom\u00e2ne\u0219ti, vom evoca un singur moment, de o semnifica\u021bie aparte pentru istoriografia eminescian\u0103, dar \u0219i ca eveniment socio-cultural care a polarizat cei mai importan\u021bi factori na\u021bionali, de la Academie p\u00e2n\u0103 la ample manifest\u0103ri de mas\u0103.<\/p>\n

Astfel, dup\u0103 actul istoric al Unirii din 1 Decembrie 1918, \u00een toiul organiz\u0103rii administrative \u0219i juridice a \u021b\u0103ri, \u00een 1921, ministrul Cultelor \u0219i Artelor de atunci poetul Octavian Goga lansa un apel c\u0103tre rom\u00e2nii de pretutindeni pentru ob\u021binerea unor subscrip\u021bii de interes public na\u021bional \u00een vederea ridic\u0103rii unui monument cu bustul lui Mihai Eminescu, \u00eensemn simbolic al \u00eemplinirii visului pentru care a militat poetul, – revenirea la Patria mam\u0103 a teritoriilor mo\u0219tenite de la str\u0103buni.<\/p>\n

Printre primii care au r\u0103spuns apelului de a subscrie au fost locuitorii din 40 de comune b\u0103n\u0103\u021bene, \u00eendemna\u021bi de profesorii \u0219colilor din S\u00e2nnicolau Mare, la ini\u021biativa directorului \u0219colii gimnaziale, Teodor Bucurescu, atunci \u0219i deputat \u00een primul parlament al Rom\u00e2niei Mari. Originar din Comlo\u0219u Mare, acesta a r\u0103sp\u00e2ndit \u0219tirea c\u0103 Eminescu a ajuns \u0219i \u00een acea localitate cu o trup\u0103 de teatru, alt\u0103dat\u0103 vizit\u00e2nd capitala de jude\u021b Timi\u0219oara, fapte cu care se m\u00e2ndreau<\/strong> numeroase asocia\u021bii de elevi, studen\u021bi, profesori, arti\u0219ti populari, \u021b\u0103rani, care organizau<\/strong> ample programe cultural \u0219tiin\u021bifice \u0219i sportive de mas\u0103, ac\u021biuni dedicate lui Eminescu. Nu exista cas\u0103 care s\u0103 nu fi donat o sum\u0103, fie ea c\u00e2t de mic\u0103. Numele donatorilor \u0219i sumele de bani de regul\u0103 erau publicate \u00een gazata \u201ePrim\u0103vara\u201d din S\u00e2nnicolau Mare, astfel timp de patru ani s-a colectat aproape \u00eentreaga sum\u0103 necesar\u0103 pentru unui bust al\u00a0 poetului, realizat \u00een m\u0103rime natural\u0103 \u0219i a\u0219ezat pe un soclu de granit negru \u00eenalt de 4 metri.<\/p>\n

Festivitatea dezvelirii monumentului s-a desf\u0103\u0219urat \u00eentr-o atmosfer\u0103 de s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103. Au fost de fa\u021b\u0103 peste 5000 de\u00a0 participan\u021bi veni\u021bi din Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, Cern\u0103u\u021bi, Cluj, Oradea etc. Dup\u0103 serbare, la grandioasa mas\u0103 comun\u0103, \u00eemp\u0103nat\u0103 cu discursuri, poezii \u0219i roman\u021be pe versurile lui Eminescu, prelungit\u0103 p\u00e2n\u0103 a doua zi \u00een zori, contribuind cu cele necesare locuitorii comunelor din zon\u0103. Direc\u021biunea CFR a pus la dispozi\u021bie mii de bilete cu reducere de 75%. Participan\u021bilor le-au fost \u00eenm\u00e2nate insigne \u0219i ilustrate cu chipul lui Eminescu, de asemenea s-a organizat o tombol\u0103 cu 500 de volume cuprinz\u00e2nd poeziile poetului s\u0103rb\u0103torit.<\/strong><\/p>\n

Pe soclu, sub numele poetului \u0219i data na\u0219terii \u0219i mor\u021bii a fost gravat\u0103 o strof\u0103 din poezia \u201cCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie\u201d. <\/strong>Acest \u00eensemn simbolic ne aminte\u0219te de acelea\u0219i versuri, care sunt \u00eenscrise, nu se \u0219tie anume c\u00e2nd \u0219i de cine, dar se pot vedea \u00een zilele noastre sub o hart\u0103 a Rom\u00e2niei, pictat\u0103 pe o mare ni\u0219e rom\u00e2neasc\u0103 din Ierusalim, nu departe de morm\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului Iisus. Grani\u021bele \u021b\u0103rii pe hart\u0103 sunt marcate cu tricolorul rom\u00e2nesc, \u00een mijloc afl\u00e2ndu-se Maica Domnului cu pruncul \u00een bra\u021be, ambii purt\u00e2nd \u00een m\u00e2na liber\u0103 o panglic\u0103 tricolor, iar sub hart\u0103 sunt reproduse dou\u0103 strofe din dou\u0103 poezii ale lui Mihai Eminescu: \u00een partea st\u00e2ng\u0103 versurile din poezia \u201eCe-\u021bi doresc eu, dulce Rom\u00e2nie\u201d, iar \u00een dreapta versurile din poezia \u201eRug\u0103ciune\u201d pentru Maica Domnului. Cu prilejul vizitei sale ecumenice de trei zile \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 1999, Papa de la Roma, Sf\u00e2ntul Ioan-Paul al II-lea, \u00een toate discursurile sale rostite \u00eentr-o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 pe care o cuno\u0219tea bine \u2013 s\u0103rut\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc – a denumit Rom\u00e2nia \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d. De asemenea, la Vatican, \u00eenainte de a pleca spre Rom\u00e2nia -\u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d, Sf\u00e2ntul Ioan-Paul al II-lea (n\u0103scut Karol J\u00f3zef Wojty\u0142a, care se recomanda uneori cu numele real, \u201eVoitil\u0103\u201d), a recitat de la balconul Bazilicii din Pia\u0163a Sf\u00e2ntului Petru din Roma, tot \u00een limba rom\u00e2n\u0103, poezia Rug\u0103ciune<\/strong> pentru Maica Domnului de Mihai Eminescu.<\/p>\n

Revenind la evenimentul dezvelirii monumentului Eminescu, directorul de atunci al conservatorului din Timi\u0219oara, compozitorul Sabin Dr\u0103goi a compus pentru acest eveniment muzica pe versurile\u00a0 poeziei \u201eDoina\u201d de Mihai Eminescu, pentru a fi c\u00e2ntat\u0103 de vestitul cor mixt din S\u00e2nnicolau Mare, la care s-au al\u0103turat corurile din alte 5 sate b\u0103n\u0103\u021bene, \u00eentrunind peste 500 de cori\u0219ti, care \u00een fa\u021ba monumentului au c\u00e2ntat melodia pe versurile lui Eminescu, zguduind inimile miilor de participan\u021bi.<\/p>\n

Evenimentul dezvelirii monumentului a fost considerat de presa vremii din toate provinciile rom\u00e2ne\u0219ti \u201eO adev\u0103rat\u0103 minune\u201d: \u201cCe n-au putut face Bucure\u0219tii Rom\u00e2niei \u00eentregite, ce n-a putut \u00eenc\u0103 face Clujul rom\u00e2nesc, a f\u0103cut, f\u0103r\u0103 g\u0103l\u0103gie, comuna b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 S\u00e2nnicolau Mare,\u201d avea s\u0103 declare poetul Aron Cotru\u0219 la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103.<\/p>\n

De atunci p\u00e2n\u0103 la \u201eCongresul Mondial al Eminescologilor\u201d din 2018 au trecut peste nou\u0103 decenii, c\u00e2nd – \u00een 11 octombrie 1925 \u2013 \u00a0la S\u00e2nnicolau Mare, \u00een fa\u0163a Gimnaziului (ast\u0103zi, sediul prim\u0103riei) a fost dezvelit primul monument ridicat ca omagiu adus f\u0103uritorilor Marii Uniri, \u00een fruntea c\u0103rora acum str\u0103juie\u0219te poetul militant pentru re\u00eentregirea teritoriilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Patria mam\u0103.<\/p>\n

Bustul poetului \u00een m\u0103rime natural\u0103 a fost sculptat \u00een Bucure\u0219ti \u0219i a\u015fezat pe un soclu \u00eenalt de marmur\u0103 neagr\u0103, \u00eemprejmuit cu patru st\u00e2lpi de marmur\u0103 alb\u0103, lega\u0163i \u00eentre ei cu lan\u0163uri. Dup\u0103 dezvelirea monumentului acoperit cu o ampl\u0103 p\u00e2nz\u0103 tricolor, festivitatea a fost deschis\u0103 de directorul \u0219colii, urmat\u0103 de un Te Deum\u00a0 \u0219i sfin\u021bit cu ap\u0103 adus\u0103 din R\u00e2ul Iordan, pe fondul muzical al \u201eDoinei\u201d eminesciene c\u00e2ntat\u0103 de grandiosul corp al celor \u0219ase coruri reunite. Dintre cuv\u00e2nt\u0103ri s-a remarcat cea a poetului Ion Minulescu, ministrul Culturii \u0219i cultelor. \u00cen final, reprezentantul Academiei Rom\u00e2ne, \u00een persoana poetului academician Octavian Goga, un \u00eemp\u0103timit de Eminescu \u0219i militant pentru Marea Unire din 1918, a \u021binut un discurs impresionant. Tocmai de aceea din amplul text rostit cu patos patriotic vom re\u021bine c\u00e2teva pasaje care sintetizeaz\u0103 cel mai bine semnifica\u021bia acestei s\u0103rb\u0103tori na\u021bionale, <\/strong>organizat\u0103 la S\u00e2nnicolau Mare, considerat o born\u0103 de hotar la grani\u021ba dintre fosta <\/strong>Austro-Ungarie \u0219i actuala Rom\u00e2nie Mare,<\/strong> ac\u021biunea fiind pus\u0103 sub egida unui cunoscut dicton:<\/strong><\/p>\n

\u201eO grani\u0163\u0103 se ap\u0103r\u0103 cu un corp de armat\u0103 sau cu statuia unui poet al\u0103turi de inimile tuturora?\u201d.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u00centrebarea pus\u0103 atunci ca \u0219i acum \u0219i oric\u00e2nd ar fi:<\/strong> \u201eCare este cel mai tare? Cine ar trebui s\u0103 fie alesul?\u201d. V\u0103 propun s\u0103 asculta\u021bi r\u0103spunsul de atunci al poetului Octavian Goga. \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u201eEminescu<\/strong> este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne cea mai str\u0103lucit\u0103 incarna\u021bie a geniului rom\u00e2nesc.<\/strong> Vremea<\/strong> de ast\u0103zi cu toate izb\u00e2nzile ei \u00eei apar\u021bine.<\/strong> A<\/strong> biruit crezul lui. Tot viforul de d\u0103r\u00e2mare \u015fi tot av\u00e2ntul de recl\u0103dire \u021b\u00e2\u015fne\u015fte din fulgerele lui. Prin scrisul lui Eminescu a cerut cuv\u00e2nt ideea integralit\u0103\u021bii na\u021bionale cu toate atributele ei logice.\u201d <\/strong>[Dup\u0103 moartea \u201eprofesorului s\u0103u iubit\u201d Aron Pumnul, timp de peste 4 ani] \u201eElevul acestuia a<\/strong> pornit \u00een pribegie, a sim\u021bit chem\u0103rile \u00eentregului sol rom\u00e2nesc, prins atunci sub at\u00e2tea st\u0103p\u00e2niri vitregi\u2026A plecat s\u0103-1 cunoasc\u0103 \u015fi pretutindeni a pus urechea s\u0103-1 aud\u0103. Limba lui literar\u0103, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd gr\u0103m\u0103tici de tot soiul o dr\u0103muiau cu erezii savante, se adap\u0103 din mo\u015ftenirea \u00abveche \u015fi \u00een\u021beleapt\u0103\u00bb a str\u0103mo\u0219ilor. Un proverb din mun\u021bii Moldovei, o glum\u0103 de pe T\u00e2rnave, o fraz\u0103 euritmic\u0103 din Gorj, toate \u00ee\u015fi dau \u00eent\u00e2lnire \u00een atelierul lui Eminescu, ca s\u0103 \u00eenchege patrimoniul unit\u0103\u021bii. El a fixat mai \u00eent\u00e2i, \u015fi de un caracter definitiv, tablele legii \u00een graiul nostru. Nu e \u00eens\u0103 numai codificatorul limbii literare. Eminescu e mai mult, e p\u0103rintele ideologiei na\u021bionale moderne \u00een evolu\u021bia noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

E cel dint\u00e2i rom\u00e2n al c\u0103rui cre\u015ftet prime\u015fte binecuv\u00e2ntarea din cer, dar ale c\u0103rui picioare sunt \u00eenfipte\u2026\u00een p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc\u2026Mai mult ca oricare altul, el a crezut \u00een neam; l-a sim\u021bit \u00een ad\u00e2ncime, l-a \u00een\u021beles \u00een \u00a0misiunea lui istoric\u0103\u201d.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Octavian Goga [parc\u0103 justific\u00e2nd predic\u021bia lui\u00a0 Simion B\u0103rnu\u021biu privind apari\u021bia lui Eminescu \u00een contextul curm\u0103rii cu limbajul armelor a cauzei na\u021bionale, pentru care a militat \u0219i el ca lider \u0219i ideolog al Revolu\u021biei din 1848, – dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere lipsit de vreun orizont pentru izb\u00e2nd\u0103, \u00eens\u0103 cu speran\u021ba c\u0103 \u00een viitor din s\u00e2nul poporului \u00eenvrednicit SE VA IVI eroul care \u201ecrede \u00een steaua mereu incandescent\u0103 a neamului\u201d,<\/strong> aidoma unui \u201eLuceafer\u201d c\u0103l\u0103uzitor pentru destinul neamului rom\u00e2nesc \u0219i pentru \u201etinere\u021bea limbei sale\u201d] ca ecou al momentului istoric 1848, dup\u0103 70 de ani \u00een fa\u021ba monumentului omagial confirma previziunea\/<\/strong>predic\u021bia lui B\u0103rnu\u021biu: <\/strong><\/p>\n

\u201eVeacurile l-au strigat de departe, dincolo de \u00abscripturile b\u0103tr\u00e2ne\u00bb, i s-a m\u0103rturisit misterul traco-romanic al \u00eenceputului, i-a str\u0103lucit epopeea de la o mie patru sute, \u015fi l-au durut toate chinurile facerii de ast\u0103zi. Citi\u021bi \u201cDoina\u201d lui, c\u00e2ntecul n\u0103zuin\u021belor noastre eterne: e cea mai categoric\u0103 evanghelie politic\u0103 a rom\u00e2nismului.<\/strong><\/p>\n

Eminescu,<\/strong> poetul, e cel mai echilibrat creier politic al Rom\u00e2niei \u00een cre\u015ftere. Oric\u00e2t ar fi dispuse min\u021bile simpliste s\u0103 cread\u0103 c\u0103 jocul realit\u0103\u021bilor scap\u0103 artistului \u015fi c\u0103 \u00eenregistrarea cu preciziune a necesit\u0103\u021bilor na\u021bionale e numai apanajul politicienilor profesioni\u015fti, adev\u0103rul e altul. Citi\u021bi articolele lui \u015fi ve\u021bi vedea c\u0103 sta\u021bi \u00een fa\u021ba unor axiome de valoare permanent\u0103. Ele pot fi invocate la tot pasul ca un \u00eendreptar de pedagogie na\u021bional\u0103\u201d.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Dup\u0103 ce am ascultat \u00eempreun\u0103 parte din textul discursului rostit de Octavian Goga la dezvelirea monumentului de la S\u00e2nnicolau Mare din octombrie 1925, noi participan\u021bii la Congresul Mondial al Eminescologilor din septembrie 2018 de la Chi\u0219in\u0103u, pe tema \u201eEminescu \u0219i Marea Unire\u201d, la \u00eentrebarea: \u201e\u00centre un corp de armat\u0103 \u0219i poetul al\u0103turi de inimile noastre\u201d, noi cei de fa\u021b\u0103 pe cine am alege?<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een r\u0103spunsul Domniilor voastre alesul este Mihai Eminescu, atunci pentru ceea ce \u00eentreprindem acum noi aici, sigur, de acolo de sus din ve\u0219nicia sa v-ar mul\u021bumi \u00eensu\u0219i poetul, iar eu \u00eemi cer permisiunea s\u0103 v\u0103\u00a0 mul\u021bumesc anticipat pentru acest \u00a0r\u0103spuns.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articolul, recuperat din arhiv\u0103, arat\u0103 c\u0103 Mihai Eminescu a militat activ pentru Reunirea provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti, iar visul s\u0103u a fost \u00eemplinit prin Marea Unire din 1918. De\u0219i a fost persecutat politic \u00een \u021bar\u0103, recunoa\u0219terea sa european\u0103 timpurie a fost un prevestitor, iar primul monument dedicat lui dup\u0103 Unire, la S\u00e2nnicolau Mare \u00een 1925, a simbolizat victoria viziunii sale.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4405,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":true,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[14,9,17],"tags":[],"class_list":["post-3252","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-consideratii-critice","category-cultura","category-stiinta"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3252"}],"version-history":[{"count":24,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4413,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3252\/revisions\/4413"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4405"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}