{"id":2496,"date":"2020-04-13T13:57:16","date_gmt":"2020-04-13T13:57:16","guid":{"rendered":"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/?page_id=2496"},"modified":"2020-04-13T17:23:36","modified_gmt":"2020-04-13T17:23:36","slug":"antropologie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/?page_id=2496","title":{"rendered":"Antropologie"},"content":{"rendered":"

prof.univ.dr. \u015etefan Lucian MURE\u015eANU, membru al Uniunii Scriitorilor de Limba Rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/em><\/h3>\n

 <\/h2>\n

METATITEMIA[1]<\/a> CUV\u00c2NTULUI \u00ceN ARTA INTERPRET\u0102RII TEXTULUI BIBLIC LA BARTOLOMEU ANANIA[2]<\/a><\/strong><\/h2>\n

(studii de antropologie atitudinal\u0103 asupra volumului I al Bibliei cu ilustra\u021bii)<\/strong><\/h3>\n

Motto: \u201eC\u00e2nd  te g\u0103se\u0219ti \u00een fundul pr\u0103pastiei, s\u0103 nu disperi, iar dac\u0103 ai ajuns \u00een v\u00e2rful muntelui, s\u0103 nu ame\u021be\u0219ti. \u0218i s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 aceast\u0103 a doua primejdie este mai mare dec\u00e2t cea dint\u00e2i. Pentru c\u0103 \u00een fundul pr\u0103pastiei apelezi la rug\u0103ciune ca izvor de putere. C\u00e2nd ai ajuns \u00een v\u00e2rful muntelui, ui\u021bi de ea.\u201d (Bartolomeu Anania)<\/p><\/blockquote>\n

\"\"<\/p>\n

Introducere \u00een studiul interpret\u0103rii textului biblic ananian<\/strong><\/h3>\n

           \"\" O literatur\u0103 st\u0103p\u00e2nit\u0103 de o mare r\u0103spundere, fidel principiului c\u0103 un text fundamental, precum cel scripturistic, trebuie minu\u0163ios explicat, \u00eentr-un limbaj adecvat literaturii biblice, a des\u0103v\u00e2r\u015fit, unul dintre marii no\u015ftri erudi\u0163i, Bartolomeu Valeriu Anania, \u00een cele opt volume ale c\u0103r\u0163ii sale, Biblia cu ilustra\u0163ii<\/em>, \u00eentr-o versiune diortosit\u0103<\/em> (\u00eendreptat\u0103) dup\u0103 Septuaginta<\/em>. Crea\u0163ia sa se al\u0103tur\u0103 bogatei tradi\u0163ii biblice rom\u00e2ne\u015fti, \u00eenceput\u0103 \u00een anul 1648, odat\u0103 cu Noul Testament <\/em>de la Alba Iulia, continuat\u0103 cu Biblia <\/em>de la Bucure\u015fti din anul 1688, apoi edi\u0163ia sinodal\u0103 din anul 1914 p\u00e2n\u0103 la cea a marilor no\u015ftri c\u0103rturari, Gala Galaction \u015fi Vasile Radu, din anul 1938, activitate monastic\u0103 aureolat\u0103 de capodopera eruditului arhiepiscop \u015fi mitropolit al Clujului, Bartolomeu Valeriu Anania (1921-2011). Un nume m\u0103re\u0163, ce a f\u0103cut, ca prin imensa cultur\u0103 pe care o de\u0163inea, s\u0103 se \u00eenal\u0163e, \u00een lumea c\u0103r\u0163ilor, m\u0103re\u0163ia cuv\u00e2ntului deusian \u00een graiul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

            Activitatea marelui exeget rom\u00e2n, aplecat \u00een totalitatea fiindului s\u0103u, \u00een grandioasa tradi\u0163ie biblic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a dat curs cuv\u00e2ntului simplu s\u0103 curg\u0103 bogat \u00een \u00een\u0163elesuri explicate \u00een subsolul fiec\u0103rei pagini, \u00eenlesnind cititorului \u00eemb\u0103ierea \u00een fluviul sacru al povestirilor evenimentelor materializate \u00een imagini ale istoriei, exprimate \u00een cele dou\u0103 testamente ale unei lumi, care a fost, care fiin\u0163eaz\u0103 \u015fi care va fi s\u0103 fie.<\/p>\n

           Orator prin excelen\u0163\u0103, eruditul prelat nuan\u0163eaz\u0103 cuv\u00e2ntul, pe care \u00eel consider\u0103, cu bun\u0103 dreptate, sacru, explic\u00e2ndu-l cu sublinieri din c\u0103r\u0163ile vechi, lipsite de variante. Rareori apeleaz\u0103 la documente, care nu au un puternic argument \u00een sus\u0163inerea evenimentului descris \u00een c\u0103r\u0163ile sacre. Cunosc\u0103tor al vechilor limbi: aramaica, ebraica, egipteana veche, sanscrita, greaca veche, latina, germana, autorul marii biblii rom\u00e2ne\u015fti avea s\u0103 noteze \u00een Cuv\u00e2ntul l\u0103muritor asupra Sfintei Scripturi<\/em>, un fapt l\u0103muritor asupra \u00eentregii sale munci:<\/p>\n

\u201eDac\u0103, pentru nevoia de a \u00een\u0163elege, o vei cerceta a doua \u015fi a treia oar\u0103, mai cu de-am\u0103nuntul, cu`ncetineli \u015fi reveniri, dac\u0103-\u0163i vei pune g\u00e2ndul pe textul din fa\u0163\u0103 \u015fi pe cele paralele, \u00eensemnate al\u0103turi, atunci cugetul t\u0103u va fi \u00een stare s\u0103 pip\u0103ie \u00een\u0163elesurile din spatele cuvintelor, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een lumini\u015furile alegorice ale \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, s\u0103 deslu\u015feasc\u0103 de ce jertfa lui Avraam, de pild\u0103, s`a petrecut ca fapt istoric la vremea ei, dar \u015fi`n prefigurare pentru vremile din urm\u0103\u201d. <\/em><\/p><\/blockquote>\n

              C\u0103ut\u00e2nd s\u0103 deslu\u015fim \u00een\u0163elesul tainic al cuvintelor din vechile scrieri biblice, ajungem, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103 cunoa\u015ftem c\u0103, \u00een \u00eentregime, Cartea se \u00eendreapt\u0103 spre o singur\u0103  fiin\u0163\u0103, <\/em>cititorul, o carte asupra c\u0103reia autorul a meditat, a c\u00e2nt\u0103rit informa\u0163iile \u015fi le-a a\u015fezat \u00een pagina sacr\u0103 a celor opt volume de supliciu intelectual, z\u0103mislind \u00een\u0163elepciune \u015fi vast\u0103 cultur\u0103 \u00een descifrarea cuvintelor din cuvinte, teoretiz\u00e2nd \u00een\u0163elesul sacrului semn cu ceea ce avea s\u0103 semnifice ideea materializat\u0103.<\/p>\n

             P\u0103trundem \u00een con\u0163inutul crea\u0163iilor populare ale acestei grandioase lucr\u0103ri, care \u00eensumeaz\u0103 povestirile relatate, \u00eentr-un limbaj, \u00een care lumea nefiindului coreleaz\u0103 cu fiin\u0163a creat\u0103, fermec\u00e2ndu-ne lecturarea acestora \u015fi apropiindu-ne, cu respira\u021bia \u00eentret\u00eeiat\u0103, de un con\u0163inut cu taine, precum \u0219i cu m\u0103rturisiri, la care neputin\u0163a entit\u0103\u0163ii profane a omului nu o poate \u00een\u0163elege: <\/p>\n

\u201eOmul se identific\u0103 ca proces indivizibil, unic, formativ \u015fi individualist, oscilant \u00een decizii, aparent integru \u015fi m\u0103surabil dup\u0103 interese. Identitatea social\u0103 \u00eel particularizeaz\u0103 pe om \u015fi \u00eel define\u015fte \u00een societate. El are aceea\u015fi fire ca aceluia care a tr\u0103it \u00een epoca feudal\u0103, \u00een antichitate sau, de ce nu, \u00een neolitic sau mezolitic. Diferen\u0163a dintre ei este evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnicii\u201d (Mure\u0219anu, 2016:4).<\/p><\/blockquote>\n

            \u015etiin\u0163a se las\u0103 cople\u015fit\u0103 de informa\u0163ii, d\u00e2nd vina pe neputin\u0163a de a scoate la lumin\u0103 urmele istoriei ad\u00e2nc \u00eentip\u0103rite \u00een solul Terrei. Istoria lumii zace sub straturile de p\u0103m\u00e2nt, care s-au a\u015fezat unul peste cel\u0103lalt, \u00eentocmai secolelor \u015fi mileniilor \u00een timp. Autorul \u015fi-a dorit ca din r\u00e2ndurile paginilor c\u0103r\u0163ii sale, s\u0103 se ridice lumina spre cei ini\u0163ia\u0163i, iar slova sa s\u0103 se lase \u00een\u0163eleas\u0103, decodificat\u0103, p\u0103trunz\u00e2nd ad\u00e2nc \u00een misterele fractalului entit\u0103\u0163ii-om \u015fi existen\u0163a deusian\u0103. Sacralitatea textului reiese din \u00eensu\u015fi registrul oral folosit, ceea ce face ca aceast\u0103 lucrare a marelui exeget rom\u00e2n s\u0103 aib\u0103 o descenden\u0163\u0103 riguroas\u0103, controlat\u0103 de sentimentul \u015fi certitudinea c\u0103 lucrarea apar\u0163ine eruditului prelat ca scriere \u015fi diortosire, \u00eens\u0103 nara\u0163iunile sunt cele preumblate din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, cu o acurate\u0163e uimitoare tocmai pentru a se demonstra puritatea acelor istorisiri. <\/p>\n

           Acurate\u0163ea acestor scrieri, venite din surse pe cale oral\u0103, din vremurile \u00eentunecate ale istoriei lumii, ce apar\u0163in celor dou\u0103 testamente biblice, se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een cele opt volume ale g\u00e2nditorului Bartolomeu Anania, dovedind prin aceasta, sacra fidelitate a prela\u0163ilor ortodoc\u015fi fa\u0163\u0103 de documentele deusiene. Vom observa c\u0103 oralitatea va viza dou\u0103 straturi stilistice, \u00eentre care unul primar, specific literaturii populare, remarcat \u00een con\u0163inutul operei autorului, \u015fi un strat derivat, specific structurilor dialogale sesizabil \u00een crea\u0163iile literare ale marilor povestitori a c\u0103ror structur\u0103 simuleaz\u0103 circumstan\u0163ele comunic\u0103rii orale.<\/p>\n

           Ca particularit\u0103\u0163i, constat\u0103m comunicarea direct\u0103 divinitate-narator, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 nu s-a cunoscut cui i s-a adresat Dumnezeu la \u00eenceputurile facerii:<\/p>\n

 \u201eS\u0103 fie lumin\u0103!\u201d. <\/p><\/blockquote>\n

Se poate ca aceast\u0103 adresare s\u0103 se fi f\u0103cut at\u00e2t \u00eengerilor, c\u00e2t \u015fi acelor \u201dfii ai lui Dumnezeu\u201d, despre care Anania vorbe\u015fte \u00een con\u0163inutul primei c\u0103r\u0163i a lui Moise. Prima parte a lucr\u0103rii sale are titlul Facerea, \u00cent\u00e2ia Carte a lui Moise<\/em>, iar Capitolul I este denumit Facerea lumii \u015fi a omului.<\/em> Sugestiv, titlul Facerea <\/em>subliniaz\u0103 una dintre cele mai importante activit\u0103\u0163i deusiene, \u00eemplinirea \u015fi ordonarea planului crea\u0163iei, culmin\u00e2nd cu f\u0103urirea entit\u0103\u0163ii-om, spun\u00e2nd: <\/p>\n

\u201dS\u0103 facem om dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea noastr\u0103 ca s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103\u2026\u201d; <\/p><\/blockquote>\n

conceperea omului apare \u00eentr-o formulare de plural a acestei ac\u0163iuni, pe care o sesiz\u0103m \u00een expresia: \u201es\u0103 facem\u201d.<\/em> Este cert, exprim\u00e2nd aceast\u0103 form\u0103 de adresare c\u0103 Marele Creator, \u00een timpul minunat programat facerii omului, nu era singur. \u015ei totu\u015fi, ca oameni, s\u0103 nu mai spun ca cercet\u0103tor al slovei biblice, ne punem \u00eentrebarea: cine mai era de fa\u0163\u0103, c\u00e2nd Dumnezeu a conceput, dup\u0103 asem\u0103narea lui, deci \u015fi dup\u0103 aspectul fizic al celor prezen\u0163i, nobila entitate a P\u0103m\u00e2ntului, omul?<\/p>\n

            Versiunea Bibliei<\/em> Anania<\/em> a fost conceput\u0103 prin metoda comparatist\u0103, munc\u0103 intelectual\u0103 sus\u0163inut\u0103, confruntat\u0103 cu treisprezece versiuni reprezentative at\u00e2t rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi str\u0103ine, precum \u015fi cu studiul aprofundat al textelor originale. Munca exegetului rom\u00e2n, \u00een marea sa dorin\u0163\u0103, a fost de a restaura, pentru Vechiul Testament<\/em>, prezen\u0163a \u015fi autoritatea Septuagintei<\/em> \u00een tradi\u0163ia biblic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eens\u0103 versiunea ebraic\u0103, accesibil\u0103 adiacent prin cele mai bune traduceri occidentale, s-a aflat \u00een continu\u0103 \u015fi am\u0103nun\u0163it\u0103 al\u0103turare cu versiunea greac\u0103. Cercetarea acestei versiuni a fost reprezentat\u0103 at\u00e2t de t\u0103lm\u0103cirile rom\u00e2ne\u015fti, tip\u0103rite \u00eentre anii 1688-1914, c\u00e2t \u015fi de textul edi\u0163iei critice a filosofului \u015fi teologului protestant german, Alfred Rahlfs (1865-1935).<\/p>\n

            Tot ceea ce s-a considerat ca diferen\u0163e semnificative, dintre versiunea greac\u0103 \u015fi cea ebraic\u0103, au fost semnalate \u015fi comentate \u00een notele infrapaginale.<\/p>\n

            Parcurg\u00e2nd paginile celor opt volume ale Bibliei  <\/em>marelui nostru c\u0103rturar, vom constata dorin\u0163a acut\u0103 a acestuia de a r\u0103m\u00e2ne tot mai fidel lucr\u0103rii religioase Septuaginta<\/em>, considerat\u0103 sursa cea mai apropiat\u0103 de relatare a adev\u0103rului deusian. Vom observa \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een con\u0163inutul lucr\u0103rii, numele proprii, de persoane \u015fi localit\u0103\u0163i, sunt redate dup\u0103 versiunea ebraic\u0103. Actuala lor grafiere \u0163in\u00e2nd seama de extrac\u0163ia lor lingvistic\u0103, precum \u015fi de actualul lor statut lexical, cunosc\u00e2ndu-se c\u0103 ele au intrat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 prin filiera greac\u0103 \u015fi c\u0103 nu toate \u015fi-au restaurat pronun\u0163ia original\u0103 \u00een evolu\u0163ia limbii vorbite. <\/p>\n

Canonul biblic, autoritate normativ\u0103 \u00een materie de credin\u021b\u0103<\/strong><\/h3>\n

\"\"              Credin\u021ba are un sens anume \u00een evolu\u021bia fiec\u0103ruia dintre noi, des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 prin educa\u021bie \u0219i cultur\u0103. Exegetul teolog Bartolomeu Anania \u0219i-a \u00eencredin\u021bat studiului canonului biblic, \u00eentreaga c\u0103dere moral\u0103, toat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura c\u0103r\u021bilor biblice scrise \u00een limbile lumii, care au apus \u00een timpul evolu\u021biei spirituale a omului. A parcurs toate cele cinci c\u0103r\u021bi ale Pentateuhului<\/em>  \u00een toate limbile uitate prin pierderea \u00een timp, a vorbitorilor \u0219i a des\u0103v\u00e2r\u0219it cunoa\u0219terea ca element probatoriu al tuturor \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor acestor c\u0103r\u021bi ca fiind originale concep\u021biei de organizare \u0219i consemnare a celui care a fost dorit de divinitate s\u0103 fie scrise, Moise. <\/p>\n

              \u00cen Noul Testament<\/em>, cuvintele M\u00e2ntuitorului \u00eent\u0103resc cele consemnate, legifer\u00e2nd \u0219i pentru naivi, autoritatea celui care a fost autor al Legii, spun\u00e2nd. <\/p>\n

\n

\u201eOare nu Moise v-a dat Legea?\u201d(In 7, 19). <\/p>\n<\/blockquote>\n

            Mitropolotul Anania compar\u0103 \u0219i extrage expresii din lucr\u0103rile: <\/p>\n