![\"F\u0103r\u0103](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/F\u0103r\u0103-titlu-onuws21y2un1lhxphyj4eimsi9ccjnasglgqpkjioc.jpg\" "\\"F\u0103r\u0103")
<\/p>\n<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/29786_102205096493246_2373789_n-199x300-1.jpg\")
<\/p>\n
poet\u0103, jurnalist\u0103 tele-radio-online <\/em> Orice drum de crea\u0163ie \u00eencepe altfel dec\u00eet cele precedente, pentru c\u0103 na\u015fte o noua sensibilitate, o alt\u0103 for\u0163\u0103 magic\u0103 apare pe cerul infinit al Universului. O nou\u0103 entitate energetic\u0103 \u00ee\u015fi preg\u0103te\u015fte deschiderea spre lumea literaturii \u015fi experien\u0163ele ei, re\u00eennoirea tradi\u0163iei \u015fi reechilibrarea axiologic\u0103 cu literatura anterioar\u0103. Originalitatea unui om de crea\u0163ie porne\u015fte de la lipsa fricii de absolut \u015fi a golului abisal care \u00eel cl\u0103de\u015fte cunoa\u015fterea, c\u0103ci \u201elimita unei dureri este o durere \u0219i mai mare\u201d (1), cum spunea filosoful rom\u00e2n, Emil Cioran.<\/p>\n Drumul literar care a ales-o pe poeta Galina Furdui, n\u0103scut\u0103 pe data de 21 iunie, 1946, la V\u0103r\u0103nc\u0103u, Soroca, este diametral diferit de altele, din cadrul arealului nostru cultural autohon, fapt semnalat de critica literar\u0103, \u00eenc\u0103 la debut. Opiniile criticilor literari, a oamenilor de art\u0103, a scriitorilor, confirm\u0103 seriozitatea conceptului creator (ce s-ar preta, teoretic, celui al genera\u0163iei \u201eochiul al treilea\u201d), c\u00eet \u0219i motivele tratate \u00een reluare, de fiecare dat\u0103 \u00een alte perspective ideatice.\u201d Nu \u0219tim dac\u0103 Galina Furdui este o ini\u0163iat\u0103 \u00een materie de \u0219tiin\u0163e deosebite, \u00eenalt vibra\u0163ionale, dar materia liric\u0103 pe care o denot\u0103 inspiratele sale rondeluri ca suflu v\u0103dit atemporal \u0219i aproape nep\u0103m\u00eentesc vorbe\u0219te-n cauza ei ca la nimeni dintre poe\u0163ii no\u0219tri contemporani\u201d (2), afirm\u0103 criticul literar, Ion Vornicu. O alt\u0103 p\u0103rere pune profetic accent pe ineditul din crea\u0163ia poetei: \u201eVersurile Galinei Furdui posed\u0103, din interior, o for\u0163\u0103 modern\u0103, modernist\u0103 chiar, venind a comasa \u00een mod artistic diverse discipline, printre care matematica, astronomia, filosofia, psihologia, etica, etc. E formula care cere nu doar \u00eenc\u00eentare, ci \u0219i logic\u0103, rezolvare, disecare atent\u0103. Prin aceasta, cred, se \u0219i deosebe\u0219te scrisul autoarei de cel al tuturor poe\u0163ilor de la noi, ba chiar \u0219i din \u021aar\u0103\u201d(3), spune scriitorul, Mina Lozanu.<\/p>\n Aceste motive \u0219i-au cerut dreptul la existen\u0163\u0103 \u00een primele cicluri de versuri publicate \u00een presa periodic\u0103 a anilor 1970 \u2013 1980, cicluri de versuri despre care cunoscutul scriitor postbelic Andrei Lupan spunea: \u201eGlasul Galinei Furdui r\u0103m\u00eene distinct, cu intona\u0163ii proprii, chiar \u0219i unele ticuri de manier\u0103 stilistic\u0103 tr\u0103deaz\u0103 nu at\u00eet ucenicia, c\u00eet accidentala alunecare de specific\u0103 personal\u0103\u201d.(4)<\/p>\n Am amintit despre motivele cheie ale crea\u0163iei poetei, unul ar fi cel al corela\u0163iei terestru \u2013 sideral, care alc\u0103tuie\u0219te axa \u00eentregii opere de p\u00een\u0103 acum, semnat\u0103 de autoare. \u00cen titlul primei sale c\u0103r\u0163i \u201eOmul c\u0103tre om\u201d (Chi\u0219in\u0103u, 1987), poeta se \u00eentreab\u0103 \u0219i ne \u00eentreab\u0103 ce este un om pentru cel\u0103lalt om, din aproapele \u0219i departele s\u0103u. Tr\u0103irile interioare p\u00een\u0103 la paroxism ne redau spectacolul unei lumi suspendate \u00een vid, o lume care (\u00ee\u0219i) demonstreaz\u0103 o lupt\u0103 activ\u0103 \u00eentre oameni, purtat\u0103 la diferite nivele \u0219i pe diveste planuri. Anume aceast\u0103 dram\u0103 profund existen\u0163ialist\u0103 se revars\u0103 ca un fluviu adiacent \u00een oceanul care \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 tainele la mari ad\u00eencimi \u00een acest\u0103 carte de debut a autoarei. \u201eOmul c\u0103tre om\u201d define\u0219te stilul \u0219i esen\u0163a mesajului artistic care va traversa mai apoi \u00eentreaga crea\u0163ie a poetei. Galina Furdui este un scriitor care izbucne\u0219te matur, dintr-o dat\u0103, \u00eenc\u0103 de la prima carte, cu multe resurse interioare, cu un mesaj artistic clar, bine \u00eenchegat \u0219i profund filosofic.<\/p>\n Modul de exprimare anun\u0163\u0103 un stil viguros, dramatic, concis, aforistic, lucru atestat \u0219i de critica literar\u0103. Regretatul critic literar, doctor habilitat \u00een filologie, Mihail Dolgan, autorul volumului \u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103\u201d, a avut intui\u0163ia s\u0103 pretuiasc\u0103 chiar de la \u00eenceput harul artistic al poetei, talentul c\u0103reia urma s\u0103 cucereasc\u0103 lumea nu \u00eentotdeauna perfect\u0103 a scrisului. Lucru care s-a \u0219i \u00eent\u00eemplat \u00een continuare. \u00cen recenzia sa, cel mai prolific \u0219i laborios critic literar basarabean, Mihail Dolgan, nota pe atunci: \u201eE salutabil faptul c\u0103 Galina Furdui, \u00een tentativa ei persistent\u0103 de a evita cli\u0219eul din g\u00eendire \u0219i expresie, caut\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eennoiasc\u0103 viziunile \u0219i formula liric\u0103, pun\u00eendu-le \u00een concordan\u0163\u0103 cu sensibilitatea omului contemporan. \u00cen vederea acestui scop, ea intuie\u0219te raporturi neb\u0103nuite \u00eentre microcosmos \u0219i macrocosm, pl\u0103smuie\u0219te metafore \u0219i simboluri pe baza unor asocia\u0163ii surprinz\u0103toare. Impresioneaz\u0103 atitudinea autoarei de a trata pe nou temele \u0219i motivele cele mai frecvente din poezia contemporan\u0103 \u2013 de a trata prin optici proprii, prin imagini sugestive, prin paradoxuri \u0219i poante revelatoare\u201d.(5)<\/p>\n Astfel, poeta Galina Furdui \u00ee\u0219i propune s\u0103 ating\u0103 sferele \u00eenalte ale incogniscibilului prin crea\u0163ie: \u201er\u0103m\u00een\u00eend mereu \u00eenfiorat\u0103 de o nelini\u0219te matern\u0103 \u00een preajma a tot ce contravine firii\u201d.(6) Deci, a tot ce nu corespunde standardelor adev\u0103rurilor adev\u0103rate venite dintr-o cunoa\u0219tere interioar\u0103 a lumii, din \u0219tiin\u0163a resorturilor pe care se sprijin\u0103 aceasta. \u0218i acest enorm \u0219i permanent pilon al omenirii este la poeta Galina Furdui, credin\u0163a.<\/p>\n Cartea pe care v-o propun este un microstudiu, \u00eendemn spre lectur\u0103 pentru iubitorii de poezie, de rondel, \u00een special. Este bazat\u0103 \u0219i inspirat\u0103 din crea\u0163ia unuia dintre cei mai mari autori de rondeluri din spa\u0163iul rom\u00e2nesc, Galina Furdui. Volumul scoate \u00een eviden\u0163\u0103 virtu\u0163ile poeziei cu form\u0103 fix\u0103 \u0219i anexeaz\u0103 odat\u0103 cu aceasta, opiniile unor cercet\u0103tori \u00een domeniu.<\/p>\n Primul capitol (trei de toate) a\u0219a \u0219i se intituleaz\u0103: \u201eVirtu\u0163ile estetice ale poeziei cu form\u0103 fix\u0103\u201d, \u0219i con\u0163ine o scurt\u0103 istorie despre evolu\u0163ia acestui gen de poezie \u00een literatura universal\u0103. Rondelul perecliteaz\u0103 cu forma lui fix\u0103 la dezvoltarea \u00een profunzime a unui con\u0163inut etic, moral, filosofic \u0219i disciplineaz\u0103 g\u00eendurile prin structur\u0103 \u0219i expresie constant\u0103. Cel de-al II-lea capitol, \u201eMotivul sacrului \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103. Sentimentul religiozit\u0103\u0163ii \u00een rondelurile Galinei Furdui\u201d cuprinde sinteze \u0219i modeste investiga\u0163ii literare (care au atras spre sine, mai multe surse moderene \u00een domeniu), cu privire la crea\u0163ia Galinei Furdui. Al III-lea compartiment al acestei c\u0103r\u0163i intitulat \u201eTransubstan\u0163ierea artistic\u0103 a motivelor biblice \u00een rondelurile Galinei Furdui\u201d, \u00ee\u0219i propune s\u0103 extrag\u0103 \u201ereminiscen\u0163e\u201d din ortodoxie cu elemente \u0219i simboluri biblice ce au contribuit la formarea unui mod particular \u0219i original de participare la actul creator. <\/p>\n Autoare a mai multor roman\u0163e de succes, scriitoarea se identific\u0103 \u00een tabloul literar basarabean, cu forma de poezie fix\u0103 \u2013 rondelul. A practicat acest gen de poezie mai mul\u0163i ani la r\u00eend, reu\u0219ind s\u0103-i surprind\u0103 din interior, cele mai ne\u00eensemnate detalii tehnice, s\u0103-l re\u00eenvioreze \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, d\u00eendu-i valoare etic\u0103 \u0219i filosofic\u0103.<\/p>\n Filosoful german, Nietzsche afirma cu senin\u0103tate c\u0103 trebuie s\u0103 scriem pentru cei mai de\u0219tep\u0163i oameni ai timpului care vine. Fiecare creator \u00ee\u0219i are replica sa \u00een Univers. \u00cendemnurile sunt infinite, competi\u0163iile \u2013 spectaculoase, finalul \u2013 c\u0103r\u0163ile bune care au \u0219ansa de a trece testul timpului. Or, eu cred cu toat\u0103 t\u0103ria c\u0103 opera Galinei Furdui este creat\u0103 pentru genera\u0163iile viitoare, pentru \u201eoameni de\u0219tep\u0163i ai timpului care vine\u201d. (8)<\/p>\n Dedic aceast\u0103 carte memoriei regretatului profesor universitar, doctor habilitat \u00een filologie, Mihail Dolgan, unul dintre cei mai valoro\u0219i critici literari din Basarabia postbelic\u0103, cel care a citit cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 manuscrisul preg\u0103tit pentru aceast\u0103 apari\u0163ie editorial\u0103.<\/p>\n <\/strong><\/p>\n Vitalitatea poeziei cu form\u0103 fix\u0103 decurge din uimitoarea ei mobilitate spiritual\u0103 materializat\u0103 \u00een capacitatea de a reformula cele mai diverse teme \u00een cadrul unor structuri asem\u0103n\u0103toare \u0219i bine geometrizate. Astfel, sonetul a fost practicat de mai mul\u0163i scriitori rom\u00e2ni: Gh. Asachi, I. Heliade R\u0103dulescu, M. Eminescu, V. Voiculescu, M. Codreanu \u0219.a. Poezie cu form\u0103 fix\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 catrene \u0219i dou\u0103 ter\u0163ete, numele sonetului indic\u0103 la \u00eenceput un \u201epiccolo suono\u201d (7) sau c\u00eentec. Cele dou\u0103 rime din catrene alternau (abab\/abab), dar puteau fi \u0219i \u00eembr\u0103\u0163i\u0219ate (abba\/abba), a\u0219a cum se \u00eent\u00eelneau la Petrarca, iar mai t\u00eerziu, la Ronsard. Cu vremea, poe\u0163ii au g\u0103sit \u0219i alte combina\u0163ii fericite, printre care \u0219i tipul abba\/baab, specifice sonetului rom\u00e2nesc, dar utilizat \u0219i de scriitorul francez Charles Baudelaire.<\/p>\n Versul sonetului este endecosilabul, dar metrul variaz\u0103 \u0219i el \u00een func\u0163ie de literaturile care l-au adoptat. \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 este men\u0163inut, dup\u0103 modelul italian, endecosilabul, dar versul sonetului este alexandrinul \u00een literatura francez\u0103 \u0219i decasilabul \u00een cea englez\u0103.<\/p>\n \u00cen mod obi\u0219nuit, sonetul clasic are, sub aspect compozi\u0163ional, trei p\u0103r\u0163i distincte: ideea din catrene nu se repet\u0103 \u00een ter\u0163ete, iar versul final este cel mai adesea \u0219i concluzia \u00eentregii poezii, put\u00eend exprima o idee moral\u0103 sau o sentin\u0163\u0103 general-uman\u0103. Originea sonetului, de\u0219i \u00eendep\u0103rtat\u0103, este \u00een mod cert de provenien\u0163\u0103 italian\u0103. La \u00eenceput, denumirea de sonetto indica \u0219i acompaniamentul muzical al poeziei \u2013 ca \u00een lamento dell \u2013 amante del crociato (\u00een traducere din italian\u0103: jeluirea iubirii cruciatului), compus de Rinaldo d\u2019 Aquino, sonet al c\u0103rui final con\u0163ine versurile: <\/p>\n \u201eDe aceea, te rog, Rinaldo d\u2019 Aquino este unul dintre principalii exponen\u0163i ai \u0218colii Siciliene din prima jum\u0103tate a secolului al XII-lea, ca \u0219i notarul Jacopo da Lentini, considerat p\u0103rintele sonetului. De\u0219i Dante \u00een \u201eDe vulgari elocnentia\u201d, scris\u0103 \u00een primii ani ai exilului (1303 \u2013 1304), plaseaz\u0103 sonetul dup\u0103 can\u0163on\u0103 \u0219i balad\u0103, el are cuvinte de admira\u0163ie pentru Iacopo da Lentini, care va fi considerat mai t\u00eerziu autorul unei \u201emaniere false \u0219i afectate.\u201d (9)<\/p>\n Ini\u0163ial la baza sonetului au stat dou\u0103 \u201estrambotti\u201d siciliene, av\u00eend rimele \u00eencruci\u0219ate. Dar dac\u0103 forma de \u201estrambotto\u201d a fost p\u0103strat\u0103 pentru catrene (schema abab a devenit abba), ter\u0163inele au ap\u0103rut ca urmare a trunchierii unui \u201estrombatto\u201d, rimele fiind cdc\/dcd. S-a sus\u0163inut, de asemenea, c\u0103 \u201eschema sonetului corespunde cu cea a can\u0163onei, prin contrapunerea a dou\u0103 p\u0103r\u0163i cu rime diferite, respectiv catrenele \u0219i ter\u0163etele\u201d. (10) <\/p>\n Destinat ini\u0163ial \u201es\u0103 cuprind\u0103 \u00eentr-o form\u0103 scurt\u0103 un g\u00eend amabil de iubire\u201d,(11) sonetul nu s-a limitat doar la tematica erotic\u0103. Sonetul moral \u2013 cum este scris de regele Enzo (\u0219i el reprezentant al \u0218colii Siciliene), apare tot \u00een secolul al XII-lea. Caracteristic pentru aceast\u0103 perioad\u0103 de timp \u201ea fost schimbul de sonete\u201d. (12) Procedeul schimbului exista deja, \u00een poezia provansal\u0103 fiind \u00een vog\u0103 disputele, adesea sub forma a doua \u201ecanzone\u201d, dintre doi parteneri (iubit \u2013 iubit\u0103) sau reprezentan\u0163ii unor clase sociale opuse (st\u0103p\u00een \u2013 slug\u0103). Disputele pe teme erotice (Jacopo de Mastacci, Pier della Vigna, Jacopo da Lentini) au fost urmate de altele, pe teme politice \u0219i literare.<\/p>\n Experine\u0163ele pe care le-a cultivat \u00eensu\u0219i Dante, au dus la apari\u0163ia sonetului dublu sau \u00eentreit, care se caracteriza prin inser\u0163ia \u201eunui septenar dup\u0103 fiecare vers impar al catrenelor \u0219i dup\u0103 fiecare vers par al ter\u0163etelor\u201d.(13)<\/p>\n S-a l\u0103sat observat\u0103 de timpuriu marea capacitate a sonetului de a schimba cu u\u0219urin\u0163\u0103 registrele, trec\u00eend de la descriere la tabloul dramatic. Dar abia cu poeziile din \u201eCantonierul\u201d lui Francesco Petrarca (1304 \u2013 1374), sonetul italian avea s\u0103 capete str\u0103lucirea deplin\u0103. Ulterior, \u00een sonete au ap\u0103rut elemente baroce, ca urmare a frecven\u0163ei \u0219i insisten\u0163ei cu care erau tratate sentimentele \u0219i tr\u0103irile galante. Dac\u0103 primii romantici l-au ignorat, sonetul reintr\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, prin Giovani Prati, Giacomo Zanella \u0219i Gabriele D\u2019 Annunzio.<\/p>\n Sonetul p\u0103trunde \u00een lirica francez\u0103 \u00een 1563, prin Clement Marot, care utilizeaz\u0103 pentru una din poeziiile sale schema abba\/abba\/ccd\/eed. Aceast\u0103 \u201eform\u0103 primitiv\u0103 a sonetului\u201d(14) este specific\u0103 lui Du Bellay \u0219i Ronsard. \u00cen ceea ce prive\u0219te metrul, endecasilabul italian este \u00eenlocuit cu alexandrinul de 12 silabe, devenind specific sonetului francez. \u00cen veacul al XVIII-lea, schema rimelor din ter\u0163ete devine ede \u00een loc de eed, dar \u00een secolul urm\u0103tor sonetul cunoa\u0219te o eclips\u0103 aproape total\u0103. Romanticii au fa\u0163\u0103 de el o atitudine diferit\u0103. Dac\u0103 Alfred de Vigny \u00eel ignor\u0103, iar opera lui Hugo num\u0103r\u0103 doar trei sonete, Alfred de Musset \u00eel cultiv\u0103 sporadic. \u00cen schimb, parnasienii prin Thephile Gautier, Leconte de Lisle \u0219i Jose Maria de Heredia \u00eei acord\u0103 un interes deosebit. Ca \u0219i Baudelaire, de altfel, autorul \u201efalsului sonet\u201d, care folose\u0219te 32 de scheme, viz\u00eend \u201eun efort serios de re\u00eennoire formal\u0103\u201d.(15) Verlaine utilizeaz\u0103 schema: abab\/cdcd\/eff\/egg, dar tot el este \u0219i creatorul sonetului \u201ea rebours\u201d, av\u00eend schema: abb\/acc\/deed\/deed.<\/p>\n \u00cen Anglia, Shakespeare i-a dat str\u0103lucire, dar primii care lau cultivat \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 au fost Thomas Wyat \u0219i Earl Surrey. Ei men\u0163in, dup\u0103 modelul sonetului italian, num\u0103rul versurilor (14 la num\u0103r), dar nu \u0219i structura strofelor. \u00cen cele trei catrene \u0219i un distih, rimele sunt dispuse astfel: abab\/cdcd\/efef\/gg. Trecerea de la o metric\u0103 nou\u0103 \u00eempus\u0103 de folosirea decasilabelor \u0219i endecasibilabilor nu s-a f\u0103cut u\u0219or: \u201eShakspeare accept\u0103 aceast\u0103 formul\u0103, inova\u0163iile sale viz\u00eend fondul sunetului, acesta fiind utilizat \u0219i de Milton, nu numai \u00een poeziile sale erotice, ci \u0219i pentru a vorbi despre el \u00eensu\u0219i\u201d.(16)<\/p>\n Dac\u0103 al\u0103tur\u0103m numele italienilor Dante \u0219i Petrarca de alte nume ilustre ale poeziei universale: Shakespeare, Geothe, Baudelaire, Eminescu, ne d\u0103m mai bine seama de for\u0163a de p\u0103trundere a sonetului \u0219i de iradiere, explicabil\u0103 mai ales prin atrac\u0163ia pe care o exercit\u0103 \u0219i ast\u0103zi, aspira\u0163ia acestuia continu\u0103 spre perfec\u0163iune \u0219i muzicalitate.<\/p>\n Drept exemplu aducem sonetul \u201eTrecut-au anii\u201d de Mihai Eminescu, \u201ecastul sonet\u201d(17) care evoc\u0103 \u201eo vreme fabuloas\u0103, pierdut\u0103 dincolo de pragul timpului nostru mi\u0219c\u0103tor, \u00een care copil\u0103ria \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 modul ei alb, prin o nealterare la nici o iluzie de maturitate\u201d. (18) \u00cen schimb, criticul literar George C\u0103linescu remarc\u0103 la Eminescu \u201ehalucina\u0163ii ale sim\u0163ului de timp\u201d. (19) A\u0219adar, o medita\u0163ie despre timp, \u00een care totul, de la copil\u0103rie, p\u00een\u0103 la imaginea lirei \u0219i a femeii iubite, se transform\u0103 \u00eentr-o dureroas\u0103 amintire:<\/p>\n \u201eTrecut-au anii ca nori lungi pe \u0219esuri <\/p>\n \u0218i niciodat\u0103 n-or s\u0103 vie iar, Rondelul este un alt gen de poezie cu form\u0103 fix\u0103, care apare \u00een literatura francez\u0103 un pic mai t\u00eerziu dec\u00eet sonetul, \u00een secolul al XIV-lea \u0219i este ilustrat mai apoi de Charles d\u2019 Orleans, poet delicat al iubirii: \u201eLe printemps ou le renouveau\u201d (\u00een traducere din francez\u0103 \u201ePrim\u0103vara sau re\u00eennoirea\u201d), dar \u0219i de ilu\u0219trii Villon, Clement Marot.<\/p>\n Ca structur\u0103, rondelul este alc\u0103tuit din treisprezece versuri grupare \u00een trei catrene \u0219i un vers indepenedent. Primele dou\u0103 versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile \u0219apte \u0219i opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versifica\u0163ia limit\u00eendu-se la dou\u0103 rime. Exist\u0103 \u0219i rondeluri din dou\u0103sprezece versuri: un catren, o ter\u0163in\u0103 \u0219i un cvintet. Primele dou\u0103 versuri sintetizeaz\u0103 motivul liric.<\/p>\n \u00cenc\u0103 o restric\u0163ie destul de dur\u0103 \u00een cadrul acestei forme fixe de poezie este rima: se lucreaz\u0103 doar cu dou\u0103 rime pe parcursul \u00eentregii poezii, moment care creaz\u0103 suficiente dificult\u0103\u0163i \u00een procesul de exprimare a mesajului, pentru c\u0103 de dragul rimelor, uneori, sufer\u0103 \u00een complexitatea lui, mesajul. Schema clasic\u0103 a rimelor este: ABba\/abAB\/abba\/A. Sigur c\u0103 pe parcursul anilor atitudinea rimelor a fost \u00eenc\u0103lcat\u0103.<\/p>\n Venind de la fracezul \u201erondel\u201d \u0219i de la italianul \u201erondello\u201d, rondelul \u00eencheie dou\u0103 cercuri care unesc sau generalizeaz\u0103 \u00eentr-un cerc comun mesajul comunicat. De cele mai dese ori rondelul este confundat cu rondoul, care are \u00een principiu cincisprezece versuri \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een trei strofe, la sf\u00eer\u0219itul c\u0103rora se repet\u0103 par\u0163ial primul vers, mai scurt dec\u00eet celelalte. Rondoul poate avea \u0219i treisprezece sau chiar dou\u0103zeci de versuri (rondoul dublu). Ilustrat de Charles d\u2019 Orleans, de Clement Marot, rondoul a fost re\u00eennoit de Vincint Voiture \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea.<\/p>\n S\u0103 revenim, \u00eens\u0103, la rondel. Cultivat cu predilec\u0163ie \u00een secolul al XIX-lea de c\u0103tre unii parnasieni de la Theodore de Banville p\u00een\u0103 la D\u2019 Annunzio, aceast\u0103 form\u0103 de poezie este ilustrat\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 la sf\u00eer\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00eenceputul celui de-al XX-lea de c\u0103tre poetul Alexandru Macedonski, iar la sf\u00eer\u0219itul celui de-al XX-lea \u0219i \u00eenceputul celui de-al XI-lea de scriitoarea basarabean\u0103, Galina Furdui. \u00cen timp ce rondelurile lui Alexandru Macedonski sunt \u00eempres\u0103rate cu simboluri romantice, iar motivul naturii \u0219i contopirea emo\u0163iei umane cu aceasta sunt primordiale, pentru formarea unui tot \u00eentreg, al omului cu materia care \u00eel \u00eenconjoar\u0103, crea\u0163ia Galinei Furdui se axeaz\u0103 pe simboluri mitice, biblice, oferindu-le acestora o mantie sideral\u0103 \u0219i un mesaj cognitiv-spiritual inedit. Inspira\u0163ia poetei apare dintr-o palet\u0103 infinita de simblori cosmice dictate parc\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i providen\u0163a, \u00eenchegate si materializate \u00eentr-un mesaj cifrat, aparent aritmetic care se poate preta prin stralucirea Cunoa\u0219terii la exprimarea precis\u0103 pe care o cere poezia cu form\u0103 fix\u0103. \u0218i dac\u0103 la simbolistul Alexandru Macedonski, spre exemplu, omul nu poate fi rupt din contextul s\u0103u intim, unde culorile peisajului \u0219i frumuse\u0163ile sinistre fascineaz\u0103 prin contradic\u0163ie, la scriitoarea Galina Furdui, fiin\u0163a uman\u0103 urc\u0103 treptele spirituale \u0219i descoper\u0103 un poten\u0163ial energetic echivalent cu cel al fiin\u0163ei divine, care se armonizeaz\u0103 deplin, contopindu-se, unul fiind altul, \u0219i invers, cel\u0103lalt fiind primul, \u00eempreun\u0103 form\u00eend corela\u0163ia \u0219i puntea transcedental\u0103 om – univers. Pentru exemplificare, reproducem dou\u0103 rondeluri scrise de poe\u0163ii lua\u0163i \u00een vizor:<\/p>\n \u201eRondelul rozelor din Ci\u0219megi\u201d<\/strong><\/p>\n \u201eDe fl\u0103c\u0103ri, de aur, pembe, argintate, Alexandru Macedonski<\/em><\/p>\n \u201eAm con\u0219tiin\u021ba unei lumi str\u0103lucitoare\u201d <\/strong><\/p>\n \u201eAm con\u0219tiin\u021ba unei lumi str\u0103lucitoare. <\/em><\/p>\n <\/strong><\/p>\n \u201ePentru a sc\u0103pa de ispitele orgoliului, nu exist\u0103 dec\u00eet o atitudine, cea pe care o recomand\u0103 Igna\u0163iu de Loyla: s\u0103 consider\u0103m c\u0103 toate darurile, toate izb\u00eenzele le dator\u0103m nu meritelor proprii, ci bun\u0103voin\u0163ei lui Dumnezeu, chiar \u0219i operele noastre le dator\u0103m ocrotirii, harului, milosteniei sale. Dac\u0103 suntem excep\u0163ionali, aceast\u0103 des\u0103v\u00eer\u0219ire e voit\u0103 \u00een ceruri, ne e d\u0103ruit\u0103, nu avem nici un drept s\u0103 ne \u00eemp\u0103un\u0103m. Iat\u0103, poate, singura cale ce duce la smerenie. Numai c\u0103, pentru a putea merge pe ea, trebuie s\u0103 crezi.\u201d Emil Cioran<\/p>\n Atunci c\u00eend istoria a pus capacul pe era demonic\u0103 comunist\u0103, care promova o g\u00eendire liniar\u0103 fals\u0103 \u0219i plin\u0103 de prejudec\u0103\u0163i existen\u0163ialiste, actul creator devine liber, iar poezia scap\u0103 de \u00eencorset\u0103rile ideologice \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i revigoreze \u0163inuta sa estetic\u0103. P\u00een\u0103 \u00een 1989, litera\u0163ii duceau o via\u0163\u0103 deloc u\u0219oar\u0103, prins\u0103 \u00een tipare ideologice marxist-leniniste, \u00een care oamenii ilu\u0219tri de crea\u0163ie si-au sacrificat deseori operele \u0219i au pl\u0103tit tribut pentru cele nen\u0103scute \u00eenc\u0103, fiind trecu\u0163i prin sita Patului lui Procoust. Inchizi\u0163iei comuniste au fost supu\u0219i exponen\u0163ii din toate domeniile artei. Ba o carte e \u0163inut\u0103 la editur\u0103, ba alta apare dar este imediat retras\u0103 din v\u00eenzare, ba ni\u0219te poezii dispar \u00een nu \u0219tiu care sertare, ba ni\u0219te picturi nu pot fi expuse pentru c\u0103 nu con\u0163in \u0219i nu expun \u0219i nu transmit maselor, elementele unei epoci \u201eedificatoare\u201d, sortit\u0103 unor utopii nemuritoare \u0219i goale.<\/p>\n \u00cen acest context, poezia basarabean\u0103 \u00ee\u0219i revendic\u0103, pe de o parte tradi\u0163iile folclorice \u0219i ale literaturii clasice, iar pe de alta, aspir\u0103 la modernizarea viziunii \u0219i a expresiei poetice. \u00centoarcerea \u00een mod firesc spre religie \u0219i izvorul primordial al crea\u0163iei care nu dispare niciodat\u0103, indiferent de tentativele de interven\u0163ie a concep\u0163iilor elaborate periculos de specia uman\u0103 de-a lungul secolelor, a cauzat disec\u0163ii pe con\u0219tiin\u0163a uman\u0103, pe care a ajustat-o \u00een albia ini\u0163ial\u0103 a credin\u0163ei.<\/p>\n Mai receptivi la aceste modific\u0103ri \u00een verticalitatea spiritual\u0103 a unui neam \u2013 poe\u0163ii, mereu sensibili, neafecta\u0163i de virusul \u00eenstr\u0103in\u0103rii de sine, de Dumnezeu (\u0219i prin asta, de tot), au r\u0103mas constan\u0163i prin menirea lor de a explora ad\u00eencul insondabil al fiin\u0163ei umane. Scriitorul Tudor Arghezi afirma \u00een acest sens: \u201eCe-i poezia? O stare religioas\u0103 a sufletului nostru, sentimentul care, indiferent de credin\u0163\u0103 \u0219i indiferecnt dac\u0103 crezi sau nu crezi (\u2026) afirm\u0103 bl\u00eend \u0219i prime\u0219te dulce prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een frumuse\u0163ile suave ale existen\u0163ei.\u201d(23)<\/p>\n Un \u0219ir de opere de art\u0103, at\u00eet din sfera muzicii, c\u00eet \u0219i din pictur\u0103, sculptur\u0103, alimenteaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 credin\u0163a \u00een Dumnezeu: \u201eO melodie ve\u0219nic\u0103, adev\u0103rat\u0103, nu este altceva dec\u00eet o sintez\u0103 suprem\u0103, un aforism sonor, un punct ardent al multiplelor sunete din preajm\u0103. Dup\u0103 cum \u00een raz\u0103 se concentreaz\u0103 \u00eentregul spectru al luminilor din jur, la fel \u00een melodie se concentreaz\u0103 p\u00een\u0103 la tensiune suprem\u0103 \u0219i inverseaz\u0103 legea gravit\u0103\u0163ii terestre. Punctul ei de gravita\u0163ie este cerul, \u0219i nu p\u0103m\u00eentul. \u00cen acest sens, muzica nu este un fenomen p\u0103m\u00eentesc. Nicio melodie nu se simte bine, c\u00eend coboar\u0103 \u00een jos. Or, visul oric\u0103rei melodii este de a se mi\u0219ca \u00een sus, spre ceruri. Muzica este \u00eentruchiparea absolut\u0103 a spirirului care, la fel, graviteaz\u0103 spre ceruri\u201d,(24) constat\u0103 inspirat profesorul universitar de la B\u0103l\u0163i, Ion Gagim.<\/p>\n Al\u0103turi de celelalte arte, scrisul artistic are la baz\u0103 mai multe motive ce \u0163in de credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u2013 un act creator \u0219i de cunoa\u0219tere, totodat\u0103, care \u00eempline\u0219te rostul existen\u0163ei omului. Arta \u00eenseamn\u0103, \u00een primul rind, preferin\u0163\u0103 pentru frumos, iar frumosul, \u00een chintesen\u0163a sa, se afl\u0103 \u00een compania Absolutului.<\/p>\n Conceptul de \u201esacru\u201d, a\u0219a cum a fost interpretat de c\u0103tre teologul \u0219i filosoful german Rudolf Otto, la \u00eenceputul secolului, \u00een lucrarea sa \u201eSacrul\u201d: \u201eeste dependent de sentimentul de spaim\u0103 \u0219i de acel misterium trementum, manifest\u00eendu-se sub forma \u201eterorii sacre\u201d.\u201d (25) Scriitorul rom\u00e2n Mircea Eliade prive\u0219te fenomenul mai amplu, ad\u0103ug\u00eend la descrierile lui Otto o serie de categorii bazate pe conceptul de \u201ehierofanie\u201d, prin care \u00een\u0163elege \u201ear\u0103tarea\u201d, \u201edezv\u0103luirea\u201d sacrului. Mircea Eliade constat\u0103 c\u0103 sacrul a cunoscut o contaminare cu profanul, ajung\u00eend s\u0103 fie depistat chiar din profan: \u201ePrin dialectica hierofaniei profanul se poate transforma \u00een sacru. Pe de alt\u0103 parte, numeroase procese ale desacraliz\u0103rii retransform\u0103 sacrul \u00een profan.\u201d(26)<\/p>\n Problema sacrului r\u0103m\u00eene, deci, \u00een continuare deschis\u0103. O dovad\u0103 este \u0219i complexitatea ariei din care diver\u0219i autori au desprins defini\u0163ia no\u0163iunii \u00een cauz\u0103. Dup\u0103 cum afirm\u0103 Mircea Eliade, experien\u0163a sacrului poate fi numit\u0103 mai exact cu ajutorul religiei, deoarece sacrul s-a aflat pe parcursul istoriei \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu sentimentul religiozit\u0103\u0163ii. S\u0103 lu\u0103m \u00een calcul \u0219i faptul c\u0103 \u00een Vechiul Testament no\u0163iunile de sf\u00eent \u0219i sfin\u0163enie se aplic\u0103 \u00een primul r\u00eend la Dumnezeu.<\/p>\n Poetul Tudor Arghezi consider\u0103 c\u0103 poezia este o stare religioas\u0103 a sufletului, sentimentul care afirm\u0103 \u0219i prime\u0219te \u00een acela\u0219i timp, iar teologul \u0219i filosoful rom\u00e2n, Nichifor Crainic define\u0219te poezia drept o form\u0103 a misticii, datorit\u0103 apropierii ei de Absolut. Exist\u0103, deci, o anumit\u0103 coinciden\u0163\u0103 a valorilor superioare ale culturii, un entuziasm comun (pe care \u0219i ilustrul g\u00eenditor Goethe \u00eel pune la baza credin\u0163ei), ce le une\u0219te \u0219i permite artei s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 sau, cel pu\u0163in, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 atitudinea religioas\u0103. Contempla\u0163ia artei creaz\u0103 o stare de suflet favorabil\u0103 religiei, c\u0103ci binele, frumosul, adev\u0103rul, sunt, printr-o dragoste sf\u00eent\u0103, valorile de baz\u0103 ale religiei. Arta \u0219i religia sunt dou\u0103 momente continue ale aceluia\u0219i proces dialectic al spiritului. Esteticul e foarte apropiat de religie \u2013 \u00eel pune pe om \u00een rela\u0163ia cu o manifestare a Absolutului \u2013 frumosul, \u00een toat\u0103 varietatea sa de nuan\u0163e posibile \u0219i dincolo de spectrul variabil \u0219i mi\u0219c\u0103tor al acestora. \u00cen aceea\u0219i categorie spiritual\u0103 poate fi inclus \u0219i poetul Nichifor Crainic, considerat un adev\u0103rat misionar al credin\u0163ei biserice\u0219ti \u00een mijlocul intelectualilor rom\u00e2ni. Propunem spre lectur\u0103, \u00een acest sens, un fragment din poezia \u201e\u00centuneric\u201d: <\/p>\n \u201eNedestula mea credin\u021b\u0103, \u0218i \u00een opera geniului poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, Mihai Eminescu, este atestat, frecvent, motivul dragostei ca \u00eendumnezeire, concentrat metaforic \u0219i \u00een acest catren:<\/p>\n \u201eC\u00eend fiin\u021bele se-mbin\u0103, Poetul este \u00een permanent\u0103 c\u0103utare a perfec\u0163iunii, a st\u0103rii de dumnezeire, pentru c\u0103 altfel crea\u0163ia sa ar fi lipsit\u0103 de con\u0163inutul sacrului care \u00eei ofer\u0103 valoare intrinsec\u0103. Nu \u00eenzadar exegetul ie\u0219ean Petru Ursachi vorbea \u00een contextul diferen\u0163ierii dimensiunii \u0219i gravit\u0103\u0163ii sentimentului religios de la un creator la altul, de senin \u0219i \u00eenseninare. \u00cen timp ce seninul pare static \u0219i monoton, ca un sf\u00eer\u0219it ce nu mai indic\u0103 un nou \u00eenceput, \u00eenseninarea este dinamic\u0103, spectaculoas\u0103 \u0219i exprim\u0103 inten\u0163ia spiritului de a se apropia de divinitate. Antologistul \u0219i eseistul rom\u00e2n, Ion Pillat, spre exemplu, apar\u0163ine sub raportul credin\u0163ei ortodoxe, prin excelen\u0163\u0103 tipului senin \u0219i echilibrat. \u0218i prozatorul rom\u00e2n Liviu Rebreanu spunea c\u0103 darul crea\u0163iei e un dar divin \u0219i clipele de adev\u0103rat\u0103 inspira\u0163ie ale scriitorului sunt o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire din duhul marelui creator, o adev\u0103rat\u0103 pogor\u00eere a Duhului Sf\u00eent. \u00cen arealul basarabean, cel mai concludent \u00een acest sens ar fi, poate, scriitorul Ion Dru\u0163\u0103 cu \u201eFrumos \u0219i sf\u00eent\u201d, \u201eBiserica Alb\u0103\u201d, \u201eClopotni\u0163a\u201d, \u201eApostolul Pavel\u201d \u0219.a., scriitorul de vaz\u0103 al genera\u0163iei \u0219aizeciste, Victor Teleuc\u0103 cu \u201ePiramida singur\u0103t\u0103\u0163ii\u201d, poe\u0163ii Magda Isanos, Nicolai Costenco, Ion Buzdugan, Grigore Vieru, care au practicat mai mult sau mai pu\u0163in poezia de facutur\u0103 religioas\u0103. Genera\u0163iile de mai \u00eencoace, dar mai ales, cele de dup\u0103 1989, apeleaz\u0103 mai frecvent la tematica biblic\u0103: g\u0103sim \u00een acest sens, poeme \u00eentregi semnate de Grigore Vieru, Nicolae Dabija \u0219i al\u0163ii.<\/p>\n Crea\u0163ia poetei basarabene Galina Furdui, de\u0219i reprezint\u0103 curentul optzecist, dep\u0103\u0219e\u0219te prin mesajul filosofic \u0219i religios c\u00eeteva decenii de literatur\u0103 \u0219i se axeaz\u0103 preponderent pe motivul sacrului. Cele peste 35 de titluri de c\u0103r\u0163i ilustreaz\u0103 cu elocven\u0163\u0103 predilec\u0163ia \u0219i chemarea autoarei spre texte cu con\u0163inut metafizic: \u201eOmul c\u0103tre om\u201d(1987), \u201eO umbr\u0103 c\u00eent\u00eend\u201d(1991), \u201eCrucifix\u201d(1993), \u201eNe caut\u0103 o veste\u201d(1995), \u201e\u00centoarcere \u00een Marele Volum\u201d(1998), \u201eVorbe\u0219te Semnul\u201d(2000), \u201e\u00cen cercuri de Apel\u201d(2000), \u201eAud Preludiul\u201d(2001), \u201eContactul cu Lumina\u201d(2001), \u201eMonolog pentru Maica Maria\u201d(2002).<\/p>\n \u00cen toate volumele enumerate mai sus, iese \u00een eviden\u0163\u0103, o traiectorie \u00een ascenden\u0163\u0103 a sentimentului religios, pornind de la cartea de debut \u201eOmul c\u0103tre om\u201d(1987), \u00een care este c\u0103utat r\u0103spunsul la \u00eentrebarea antagonist\u0103, ce este un om pentru alt om, motiv preluat \u0219i tratat mai pe larg \u00een volumul publicat \u00een limba rus\u0103 \u201eO umbra c\u00eent\u00eend\u201d(1991), umbra care prin c\u00eentec se autoanuleaz\u0103, c\u00eentecul simboliz\u00eend lumina.<\/p>\n Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii \u201eCrucifix\u201d(1993), este un moment definitoriu \u00een evolu\u0163ia literar\u0103 e poetei. Conceput\u0103 \u00een cheie modern\u0103, placheta are, totu\u0219i, drept surs\u0103 de inspira\u0163ie, motivele biblice. Galina Furdui simte necesitatea de a-\u0219i m\u0103rturisi convingerea despre existen\u0163a For\u0163ei Supreme, de a-i spune pe nume \u00een poezie \u0219i de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i acest adev\u0103r cu cititorul. S\u0103 urm\u0103rim \u00eendemnul\/invoca\u0163ie din poezia \u201eAutosugestie\u201d:<\/p>\n \u201eNu l\u0103sa Dumnezeul din tine s\u0103 se schimbe la fa\u021b\u0103. Chiar dac\u0103 \u0219uier\u0103 \u0219erpii, tu dureaz\u0103, \u00eenal\u021b\u0103. Frumuse\u021bea ia na\u0219tere din bun\u0103tate \u0219i suferin\u021b\u0103. Nu l\u0103sa Dumnezeul din tine s\u0103 se schimbe la fa\u021b\u0103.<\/p>\n Iubire, tu, singura mea rug\u0103ciune din apus p\u00een\u0103 la r\u0103s\u0103rit, Crucifixul este \u00een accep\u0163iunea biblic\u0103, crucea pe care a fost r\u0103stignit Iisus Hristos. Crucea \u0219i Crucifixul sunt dou\u0103 motive ce \u0163in de sacru, des \u00eent\u00eelnite \u00een poezie. Prin crucificarea lui Iisus Hristos a fost sfin\u0163it \u0219i purificat \u00eentreg p\u0103m\u00eentul, iar Crucea, simbol al m\u00eentuirii, are menirea de a-l reface pe om dup\u0103 chipul lui Dumnezeu. \u201eFiecare om trebuie s\u0103-\u0219i duc\u0103 crucea p\u00een\u0103 la cap\u0103t\u201d, spune un proverb rom\u00e2nesc. A-\u0163i asuma destinul, a \u00eenfrunta greut\u0103\u0163ile \u00eenseamn\u0103 a te apropia de Dumnezeu, a-i urma cele zece porunci. Suferin\u0163a \u00eent\u0103re\u0219te \u0219i, totodat\u0103, purific\u0103. Mesajul porne\u0219te de la \u201epiatra – \u00eentrebare\u201d, piatra semnific\u00eend existen\u0163a terestr\u0103, iar \u00eentrebarea fiind s\u0103geata care insist\u0103 s\u0103 sparg\u0103 din interior peretele existen\u0163ei \u0219i s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u00een afar\u0103, spre alte t\u0103r\u00eemuri ale cunoa\u0219terii, fr\u0103m\u00eent interiorizat \u00een poezia \u201eAceast\u0103 \u00eenchidere \u00een sine\u201d: \u0218i acea de piatr\u0103 \u00eentrebare\/De ce m\u0103 doare? \u201e(30) Durerea odat\u0103 explicat\u0103, e ca \u0219i \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103.\u201d Citim \u00een aceea\u0219i poezie: \u201e\u00cen\u0103l\u0163area dac\u0103 e putere\/e \u0219i c\u0103dere.\u201d(31)<\/p>\n Cele trei capitole ale \u201eCrucifix\u201d-ului, intitulate: \u201ePresim\u0163ire\u201d, \u201eMonolog pentru Maica Maria\u201d \u0219i \u201eR\u0103scruce\u201d, sunt alc\u0103tuite dintr-un monolog interior c\u0103ruia i se mai spune soliloc. Maica Maria este personajul care r\u0103m\u00eene \u00een permanen\u0163\u0103 al\u0103turi de firea iteriorizat\u0103 \u0219i profund\u0103 a scriitoarei. Pe ultima fil\u0103 a c\u0103r\u0163ii, autoarea subliniaz\u0103 c\u0103 \u201eo alt\u0103 via\u0163\u0103 d\u0103-n zidiri eterne\u201d \u0219i c\u0103 \u201eo lum\u00eenare \u00een templu o fi s\u0103 \u00eensemne via\u0163a.\u201d \u201eMonolog pentru Maica Maria\u201d este performan\u0163a \u0219i chintesen\u0163a spiritual\u0103 a \u00eentregului volum de versuri nominalizat, de unde reproducem prima secven\u0163\u0103:<\/p>\n I<\/p>\n \u201ePustiu. S-au dus to\u021bi. Crucifixul se-nclin\u0103. Vom sublinia aici c\u0103 \u00een cartea \u201eCrucifix\u201d sunt inserate doar secven\u0163e din poemul extins ulterior p\u00een\u0103 la 21 de p\u0103r\u0163i componente. Lucrarea, \u00een integritatea ei a fost (\u0219i mai e) comentat\u0103 plenar de c\u0103tre criticii literari de la noi \u0219i din Rom\u00e2nia, Macedonia \u0219i Rusia. Poemul e tradus \u00een limba francez\u0103 de Sergiu Gu\u0163u \u0219i apare \u00een cartea \u201eR\u0103bdarea V\u0103zduhului\u201d(Labirint, 2015). Compozitorul Teodor Zgureanu creeaz\u0103 \u00een baza acestui poem o p\u00e2nz\u0103 coral \u2013 simfonic\u0103 de propor\u0163ii interpretat\u0103 de Corul \u201eMoldova\u201d \u0219i Orchestra Simfonic\u0103 a IPNA \u201eTeleradio \u2013 Moldova\u201d. \u00cen variant\u0103 muzical\u0103 poemul este editat la editura \u201ePontos\u201d \u00een 2016 cu o substan\u0163ial\u0103 prefa\u0163\u0103 a compozitorului.<\/p>\n \u201eNe caut\u0103 o veste\u201d este titlul celei de-a patra c\u0103r\u0163i de poezie semnat\u0103 de Galina Furdui \u00een anul 1995, volum ap\u0103rut la Editura Uniunii Scriitorilor din Moldova. Alc\u0103tuit \u00een \u00eentregime din rondeluri, volumul \u00eencet\u0103\u0163ene\u0219te \u00een arealul nostru forma fix\u0103 \u2013 rondelul: \u201ePoeta are sim\u0163ul \u00eentregului, este un bun constructor, fapt care o \u0219i face s\u0103 abordeze specia Rondelului. S\u0103 amintim c\u0103 este o specie dificil\u0103! C\u0103 au practicat-o pu\u0163ini autori? Galina Furdui a avut ideea (ambi\u0163ia?) s\u0103 \u00eencerce specia \u0219i n-a gre\u0219it.\u201d(32). Cartea \u201eNe caut\u0103 o veste\u201d are priz\u0103 la cititor chiar \u00eencep\u00eend cu primul rondel:<\/p>\n \u201eAzi e s\u0103 m\u0103-nt\u00eelnesc cu mine, Galina Furdui nu solicit\u0103, ca al\u0163i poe\u0163i, s\u0103 fim teribili sau melancolici, autoarea face apel la ra\u0163iune. E imposibil s\u0103 p\u0103trunzi \u00een esen\u0163a versului de la prima lectur\u0103, pentru c\u0103: \u201epoate niciodat\u0103 forma fix\u0103 a rondelului nu a purtat o at\u00eet de intens\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 cultural\u0103. Exege\u0163ii (\u0219i invidio\u0219ii) pot consacra multe pagini acestor rondeluri, f\u0103r\u0103 a izbuti, \u00eens\u0103, s\u0103 le explice misterul, care \u0163ine, desigur, de talentul autoarei, \u0219i nicidecum de ingeniozitatea vreunui rebus verbal.\u201d(33) Rondelurile poetei pronun\u0163\u0103 g\u00eendul modern c\u0103 scriitura, av\u00eend o at\u00eet de veche tradi\u0163ie scriptural\u0103, mai ales cea sacr\u0103, este ast\u0103zi un arhetip al salv\u0103rii umane. Rondelul rotunge\u0219te g\u00eendul, \u00eel strune\u0219te, \u00eel intensific\u0103, \u00eel vibreaz\u0103 la limit\u0103 \u0219i-l face preaplin de emo\u0163ie. Anume prin acest gen de poezie Galina Furdui reu\u0219e\u0219ete s\u0103-\u0219i sintetizeze ideea, exprim\u00eend-o \u00een aforisme memorabile. Sacrificiul este pentru autoare unul dintre modurile de valorificare a sacrului pierdut, pe care trebuie sa-l redob\u00eendim prin credin\u0163\u0103. Omenirea a ratat, prin semn\u0103tura lui Pilat, condi\u0163ia dat\u0103 de c\u0103tre Creatorul Divin, de a intra \u00een spa\u0163iul sacral, produc\u00eend \u00een mod fatal o vin\u0103 \u0219i intr\u00eend \u00een contingentul profan. Cit\u0103m:<\/p>\n \u201ePe-acest sf\u00eer\u0219it de secol r\u0103sturnat St\u0103 inscrustat\u0103 semn\u0103tura lui Pilat. Sunt Patimile. File ce ne bat Dup\u0103-un scenariu mai desf\u0103\u0219urat.<\/p>\n Pe scen\u0103 suntem to\u021bi. De\u0219i demult prescris, Ne-alegem rolul. Lucr\u0103m oral, lucr\u0103m \u00een scris. Pe acest sf\u00eer\u0219it de secol r\u0103sturnat St\u0103 r\u0103sucit\u0103 semn\u0103tura lui Pilat.<\/p>\n Se zbate-n v\u00eent copacul – nimeni nu s-a decis S\u0103-\u0219i joace eu-l adev\u0103rat, deschis. Cu funia \u00een palme \u0219i capul aplecat P\u0103\u0219e\u0219te \u00eenspre creang\u0103 ad\u00eenc \u00eendurerat<\/p>\n Acest sf\u00eer\u0219it de secol r\u0103sturnat.\u201d(34)<\/p>\n Preg\u0103tirea estetic\u0103, capacitatea intelectual\u0103 \u0219i sensibilitatea naturii cititorului e pus\u0103 la grea cump\u0103n\u0103, or, \u201eapelul la personaje biblice nu face dec\u00eet s\u0103 concentreze un ad\u00eenc \u0219i ve\u0219nic adev\u0103r \u00eentr-o singur\u0103 strof\u0103, faptul confirm\u00eend tendin\u0163a scriitoarei de a spune mult \u0219i concret \u00een pu\u0163ine cuvinte \u0219i prin mijlocirea unor simboluri doldora de sens\u201d, constat\u0103 \u00eentr-un articol din \u201eLiteratura \u0219i arta\u201d din noiembrie, 1992, criticul literar Ion Ciocanu (35).<\/p>\n Chiar \u0219i \u00een poeziile care nu con\u0163in simboluri \u0219i metafore at\u00eet de \u00eenc\u0103p\u0103toare, Galina Furdui demonstreaz\u0103 o alt\u0103 \u00een\u0163elegere a vie\u0163ii \u0219i, respectiv, a poeziei, dec\u00eet la \u00eenceputurile sale, dominate de excesul de claritate, convigere \u0219i elan, pentru c\u0103: \u201epenetrat\u0103 de o realitate interceptat\u0103 \u0219i cernut\u0103 prin sensibilitatea deosebit\u0103 a tr\u0103irii personale, lumea poeziei Galinei Furdui se constituie \u00eentr-un limbaj ce pune \u00een lumin\u0103 \u00een special inten\u0163ia nobil\u0103 de a-i re\u00eentoarce capacitatea de a-\u0219i vedea zari\u0219tea interiorului, ceea ce ar \u00eentregi ast\u0103zi scructura spiritual\u0103 a omului, i-ar da stabilitate psihologic\u0103\u201d(36), puncteaz\u0103 cu fin\u0103 observa\u0163ie, profesorul universitar, Tamara Cristei. S\u0103 nu uit\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 lucrurile temeinice se fac \u00eencet, astfel, a\u0219a cu observ\u0103 \u0219i criticul literar Ion Vornicu: \u201eGalina Furdui, preocupat\u0103 mai mult de laborator, de st\u0103rile reale ale energiilor lirice dospite \u00eendelung, las\u0103 la voia sa pegasul inspira\u0163iei, ca, p\u00een\u0103 la urm\u0103, acesta s\u0103 o r\u0103spl\u0103teasc\u0103 cu produse finite de valoare.\u201d(37)<\/p>\n Un alt atu al poetei este acela c\u0103 a descoperit un teren situat la intersec\u0163ia ideii \u0219i a sentimentului, o zon\u0103 care alunec\u0103 fascinant spre lumea infinit\u0103 a fanteziei. Crea\u0163ia Galinei Furdui, aduce cu sine: \u201eo form\u0103 gnomic\u0103 de sinteze aforistice, \u00een timp ce r\u0103m\u00eene mereu \u00eenfiorat\u0103 de o nelini\u0219te matern\u0103 \u00een preajma a tot ce contravine firii\u201d(38) constat\u0103 criticul literar Mihai Cimpoi. Poeta se concentreaz\u0103 asupra temei, privind identitatea fiin\u0163ei umane \u0219i a nenum\u0103ratelor ei valori, \u00een special eu-l simbolizant \u00een drum spre Marele Volum, prin imagini reflexive, dar contemplativ-meditative, care cap\u0103t\u0103 con\u0163inut metaforic \u0219i simbolic. Valoarea versurilor denot\u0103 dou\u0103 planuri: selen \u0219i terestru, \u00eens\u0103 acestea nu sunt ca dou\u0103 linii poetice paralele, ci se \u00eentrep\u0103trund, eu-l poetic vibreaz\u0103 prin cuv\u00eentul luminos, deci printr-o contopirea eu-lui poetic cu lumina, adic\u0103 cu Geneza. S\u0103 citim:<\/p>\n \u201eSe-aude \u00een genez\u0103 trosnet de-Apocalips\u0103 Imagistica \u0219i procedeele stilistice utilizate de poeta Galina Furdui, ar p\u0103rea, la prima lectur\u0103, indefinite. Disecate atent, \u00eens\u0103, \u0219i sincronizate emotiv, ele cap\u0103t\u0103 contur conving\u0103tor, valoare expresiv\u0103 cert\u0103, semnifica\u0163ii estetice durabile, care se cristalizeaz\u0103 \u00een aforisme, precum: \u201eNevinova\u0163i c\u0103 ne-am n\u0103scut\/\u0218i vinova\u0163i pentru tot restul\u201d(40) sau \u201e\u0218i-i adev\u0103rul \u00eengropat printre morminte.\/\u00cen palmele luminii se bat \u0163inte.\u201d(41) <\/p>\n Din no\u0163iuni preponderent abstracte, autoarea reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u201eextrag\u0103\u201d \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u00een\u0163elepte asupra vie\u0163ii. O cale dificil\u0103 de exprimare a eului poetic este aceea de a \u00eenfrunta incomodit\u0103\u0163ile, explor\u00eend avantajele \u0219i efectele acestei forme fixe a expresiei lirice \u2013 rondelul. Astfel \u00eenc\u00eet senza\u0163ia indecis\u0103 a ceva sofisticat, inefabil, care necesit\u0103 un efort pentru a fi p\u0103truns mai mult ra\u0163ional dec\u00eet intuitiv, dispare: \u201emodalit\u0103\u0163ile stilistice, p\u0103str\u00eendu-\u0219i sensul \u0219i efectul figurativ, devin clare prin duritatea lor, prin laconismul, precizia asocia\u0163iilor surprinse neostentativ, prin patosul demascator dominant.\u201d(42)<\/p>\n Prin alte dou\u0103 c\u0103r\u0163i de rondeluri: \u201eContactul cu Lumina\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Editura \u201eRuxanda\u201d din Chi\u0219in\u0103u \u00een 2001 \u0219i \u201eAud Preludiul\u201d, editat\u0103 la \u201eAugusta\u201d la Timi\u0219oara, Galina Furdui inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 \u00eendemne omul \u201es\u0103 vad\u0103\u201d tot ce simte \u00een propria-i lume, s\u0103-\u0219i realizeze din interior scopul \u0219i menirea. \u201eSemnul \u201evorbitor\u201d semnific\u0103 acumularea desc\u0103rc\u00eend\u0103 a energiei luminilor ce relev\u0103 \u00een plan simbolic experien\u0163a subiectiv\u0103 a poetei: fr\u0103m\u00eent\u0103ri, av\u00eenturi, erup\u0163ii suflete\u0219ti. Nume biblice \u0219i istorice identificabile, folosite ca nume generice, sunt integrate printr-o tehnic\u0103 poetic\u0103 definitorie \u00een scopul organiz\u0103rii viziunii poetice cu func\u0163ii simbolice (semn\u0103tura lui Pilat, Golgota, Einstein, Heraclit \u0219i altele)\u201d(43) afirm\u0103 profesorul universitar Nelu Vicol. Poeta simte prezentul \u0219i e capabil\u0103 s\u0103 prefigureze viitorul: \u201ede aceea atrage aten\u0163ia Demiurgului \u00een stil blagian: \u201eVezi cum se tulbur\u0103 istoria,<\/p>\n P\u0103rinte,\/P\u0103catul greu b\u00eentuie-n jur fierbinte.\u201d Aflat\u0103 permanent \u00een dialog cu sinele, autoarea caut\u0103 un r\u0103spuns la problemele vitale care o fr\u0103m\u00eent\u0103 \u00een aspirarea spre \u00cenalt.\u201d(44)<\/p>\n Poeta \u00eencearc\u0103 s\u0103 evadeze din timp, din lumea aparen\u0163elor, pentru a atinge absolutul \u0219i unitatea fiin\u0163ei \u00een dialectica contradic\u0163iilor dictate de via\u0163\u0103. Poezia posed\u0103 cheia enigmei l\u0103untrice a firii umane \u0219i este singurul r\u0103spuns posibil la spaima primordial\u0103 a f\u0103pturii \u00eenchis\u0103 \u00een existen\u0163a temporal\u0103. Or, creator poate fi doar omul, \u201edeoarece numai el poate s\u0103 adauge naturii ceea ce natura, f\u0103r\u0103 om, n-ar ajunge s\u0103 produc\u0103 niciodat\u0103: semnifica\u0163ii.\u201d(45) \u0218i scriitorul rom\u00e2n Mircea Eliade, istoric al religiilor, reafirm\u0103 prin conceptul de homo religiosus ca modalitate specific\u0103 de a fi \u00een univers, dimensiunea metafizic\u0103 a fiin\u0163ei umane. Comportamentul existential al omului implic\u0103 anumite principii antologice. Omul este structurat ca ceva ce transcede lumea. El a fost creat dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu \u0219i este, la origini, o fiin\u0163\u0103 sacr\u0103, fiind astfel superior tuturor formelor de via\u0163\u0103 de pe p\u0103m\u00eent. Sacrul este o parte constitutiv\u0103 a omului, de aceea homo religious nu ajunge la \u00een\u0163elegerea sacrului pornind de la lume, de la ratio.<\/p>\n Cartea \u201e\u00centoarcerea \u00een Marele Volum\u201d, ap\u0103rut\u0103 la editura unui preot din Bucure\u0219ti, este \u00een \u00eentregime o carte religioas\u0103, con\u0163in\u00eend idei care vizeaz\u0103 direct at\u00eet cre\u0219tinismul, c\u00eet \u0219i alte religii, budhist\u0103 sau musulman\u0103. Cu toate acestea, \u00eentreaga crea\u0163ie a poetei Galina Furdui se adreseaz\u0103 unui Dumnezeu Unic, divinit\u0103\u0163ii \u00een general, izvor viu, energizant, din care \u201eiau\u201d hran\u0103 spiritual\u0103 toate na\u0163iile de orice coloratur\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n Lirica Galinei Furdui nu este doar o delectare pentru suflet ci \u0219i o ini\u0163iere \u00een materie de ezoterie. Aici sunt prezentate laconic \u0219i concis, \u201ec\u0103ile de contact\u201d cu For\u0163ele Supreme, simbolic\u0103 fiind \u00een acest sens \u0219i denumirea unei c\u0103r\u0163i \u2013 \u201eContactul cu Lumina\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Chi\u0219in\u0103u \u00een 2001. Astfel este asigurat\u0103 \u201ecolaborarea pe vertical\u0103\u201d ale acestora cu omul terestru, minuscule \u00een raport cu For\u0163ele Superioare, pentru care \u201ecolaborarea pe orizontal\u0103\u201d este una tradi\u0163ional\u0103 \u2013 prin imposibilitatea dep\u0103\u0219irii sinelui. Este extrem de dificil, \u00eens\u0103, a \u00eencerca s\u0103 dezlegi misterul sacrului. Pe de o parte, e ca \u0219i cum a-i \u00eencerca \u201es\u0103 strici\u201d o minune, iar pe de alta, ra\u0163iunea uman\u0103 nu poate p\u0103trunde ira\u0163ionalul. \u00cen acest sens poetul Lucian Blaga a f\u0103cut o \u00eentreag\u0103 apologie a dogmei ca metod\u0103 de cunoa\u0219tere a transcendentului f\u0103r\u0103 a-i r\u0103pi, \u00eens\u0103, caracterul de mister.<\/p>\n Pentru a \u00een\u0163elege o oper\u0103 de art\u0103, spre exemplu, nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 \u201edesfaci\u201d con\u0163inutul ei. Trebuie doar s\u0103 p\u0103trunzi \u00een alt\u0103 lume, cea a esteticului. E vorba de o percep\u0163ie \u00een totalitate. Tot astfel e \u0219i \u00een cazul scrisului \u2013 trebuie \u201es\u0103 treci pragul\u201d (un prag antologic) \u00een sfera Infinitului. P\u0103trunderea \u00een sacru comport\u0103 o ruptur\u0103 de realitate care duce \u00eentr-o lume specific\u0103 a Transcendentului. Sacrul, ca \u0219i frumosul, reprezint\u0103 inefabilul, \u00eentrunind sensuri ce nu pot fi \u201edesprinse\u201d niciodat\u0103 p\u00een\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n Dar s\u0103 revenim la nobila inten\u0163ie \u201ede \u00eennoire interioar\u0103\u201d, \u00eentr-un mileniu pe care criticul literar Ion Vornicu \u00eel declar\u0103 \u201eun purgatoriu enorm\u201d, ceea ce ar veni \u00een contrasens cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cre\u0219tin\u0103, purgatoriul fiind o etap\u0103 de trecere de la iad spre rai, la catolici. \u00cen literatura ortodox\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Luminii este descris\u0103 \u00een func\u0163ie de apropierea de Cer, \u00een timp ce \u00een literatura contemporan\u0103 oamenii au v\u0103zut Lumina \u00eenainte de a trece grani\u0163a tainic\u0103 ce separ\u0103 lumea de Dincolo de lumea noastr\u0103. Mai exist\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i o \u201elumin\u0103 a diavolului\u201d care aduce cu sine sentimentul unei lini\u0219ti confuze. Ea inspir\u0103 omului sentimentul superiorit\u0103\u0163ii, promite \u00een\u0163elepciune, dar ea nu e dragoste, aceasta e o lumin\u0103 rece.\u201d(46)<\/p>\n La poeta Galina Furdui nu se \u00eent\u00eelne\u0219te pesimismul individual al suferin\u0163ei \u0219i al mor\u0163ii din expresia religiilor orientale, pentru c\u0103 autoarea creaz\u0103, pentru \u0219i \u00een numele Luminii, cea care vine de la Dumnezeu ca mijloc de comunicare a iubirii, de \u00eembog\u0103\u0163ire a existen\u0163ei interpersonale. \u201eNutrit\u0103 din impulsuri lirice diferite, poezia Galinei Furdui transmite \u0219i un mesaj diferit: elanul eului \u00eendr\u0103gostit de via\u0163\u0103 \u0219i sentimentul scind\u0103rii fiin\u0163ei umane, bucuria \u00eemplinirii \u0219i veghea, teama, \u00eendoiala, un impuls ad\u00eenc spre armonie \u0219i o sete ad\u00eenc\u0103 de stabilitate,\u201d(47) scrie despre crea\u0163ia autoarei, \u00eentr-un articol din \u201eMoldova Literar\u0103\u201d, criticul literar Eliza Botezatu.<\/p>\n Poezia Galinei Furdui nu con\u0163ine numai \u201econvingeri\u201d cre\u0219tine ortodoxe, precum cea a scriitorului Nichifor Crainic, spre exemplu. \u0218i nici, doar, interferen\u0163e din religiile orientale. Religia prevede \u201ere-legarea\u201d omului cu Dumnezeu, iar daoismul nu denume\u0219te divinitatea, pe care nici nu o presupune deloc accidental. Dar aceste teorii \u0163in de alte \u0219tiin\u0163e.<\/p>\n Crea\u0163ia poetei Galina Furdui se concentreaz\u0103 pe Divinitate \u00een general \u0219i e determinat\u0103 de \u201eun univers \u00een care s\u00eentem invita\u0163i s\u0103 ne reg\u0103sim poate de vreme ce numai o via\u0163\u0103 marcat\u0103 \u0219i de patimi, \u0219i de derute ar constitui o condi\u0163ie a dezvolt\u0103rii, dep\u0103\u0219irii \u0219i autodep\u0103\u0219irii\u201d(48), scrie criticul literar Ion Ciocanu. Pentru un astfel de \u201eorizont de a\u0219teptare\u201d s-ar preta mai mult poezia Galinei Furdui, \u0219i de \u00eenaintarea ei perseverent\u0103 \u00een miezul fiin\u0163ei sale, iar prin aceasta \u00een ontologicul existen\u0163ei noastre. Autoarea posed\u0103 m\u0103iestria de a g\u0103si un \u00eenceput fericit, de regul\u0103, aforistic, \u0219i de a-l juca. Uneori acest \u00eenceput e modificat dialectic \u00een ultimul r\u00eend, aceasta, \u00eens\u0103, nu scade din intensitatea mesajului incifrat \u00een forma fix\u0103 \u2013 rondelul \u2013 cea mai indicat\u0103 modalitate de relevare a sacrului. Or, a\u0219a cum remarc\u0103 \u00eentr-un articol din \u201eLiteratura \u0219i Arta\u201d \u0219i profesorul universitar Tamara Cristei: \u201eCon\u0219tiin\u0163a tr\u0103irii v\u00eerfului catastrofic, formula poetei, \u00eei esen\u0163ializeaz\u0103 scrisul, \u00eei scaralizeaz\u0103 versul. O c\u00eentare a sacrului \u00een contingent este ceea ce se vor \u00een tendin\u0163a lor poemele Galinei Furdui.\u201d(49). Drept argument pentru aceste afirma\u0163ii e \u0219i rondelul \u201eScriu \u00een v\u0103zduh cu lumini\u201d:<\/p>\n \u201e\u0218i scriu \u00een v\u0103zduh cu lumini Majoritatea apari\u0163iilor editoriale semnate de Galina Furdui au ca motto pe primele pagini c\u00eete un verset biblic: \u201eCred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele!\u201d\u2013 Marcu 9,24 (\u201e\u00centoarcere \u00een Marele Volum\u201d, Bucure\u0219ti, 1998), \u2026; \u201e\u0219i adev\u0103rul v\u0103 va face liberi\u201d\u2013 Ioan 8.32 (\u201eVorbe\u0219te Semnul\u201d, Chi\u0219in\u0103u, 2000), \u201e\u00cembr\u0103ca\u0163i-v\u0103 cu iubire\u2026 Ea este leg\u0103tura perfect\u0103 a unit\u0103\u0163ii\u201d\u2013 Coloseni 3,14, (\u201eAud Preludiul\u201d, Timi\u0219oara, 2001), \u201e\u0219i iat\u0103 perdeaua templului s-a rupt \u00een dou\u0103, de sus p\u00een\u0103 jos p\u0103m\u00eentul s-a cutremurat, st\u00eencile s-au despicat\u2026\u201d\u2013 Matei, 27:51 (\u201eMonolog pentru Maica Maria\u201d, Chi\u0219in\u0103u, 2002). Celelalte c\u0103r\u0163i ale autoarei au pe prima pagin\u0103 citate din Tr. Schiller, C. G. Iung, Michelangelo Buonarroti \u0219i al\u0163ii.<\/p>\n Pe l\u00eeng\u0103 idei cre\u0219tine de apartenen\u0163\u0103 ortodox\u0103, \u00een crea\u0163ia Galinei Furdui, se \u00eent\u00eelnesc \u0219i elemente specifice filosofiei orientale. De\u0219i din punct de vedere teoretic conceptele \u0219i dogmele religiilor men\u0163ionate mai sus se afl\u0103 la poli opu\u0219i: \u201e\u00een ortodoxie omul fiind chipul lui Dumnezeu, capabil de asem\u0103nare cu el, \u00een timp ce filosofia \u00eel plaseaz\u0103 (pe om) \u00eentr-un stadiu mai evoluat al f\u0103pturii\u201d, precizeaz\u0103 preotul Savatie Ba\u0219tovoi \u00eentr-un articol din revista \u201eEkklesia\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1999, \u00een lirica ra\u0163ional\u0103 a poetei coexist\u0103 \u00eentr-un mod pa\u0219nic, at\u00eet simbolurile biblice, c\u00eet \u0219i cele de provenien\u0163\u0103 p\u0103g\u00een\u0103. Poezia Galinei Furdui nu se bazeaz\u0103 doar pe concepte ortodoxe de \u00een\u0163elegere \u0219i interpretare a existen\u0163ei \u00een Spa\u0163iu \u0219i Timp, nici pe tras\u0103turi definitorii ale religiilor orientale, ci pe divinitatea cosmic\u0103 impersonal\u0103, \u00een totalitatea ei.<\/p>\n \u00cen filele ce urmeaz\u0103 inten\u0163ion\u0103m s\u0103 scoatem \u00een eviden\u0163\u0103 c\u00eeteva \u201eremeniscen\u0163e\u201d din ortodoxism, elemente \u0219i simboluri biblice care au \u201eintervenit\u201d la formarea unui mod particular \u0219i inedit al actului creator \u00een cazul poetei Galina Furdui.<\/p>\n \u201eOmul c\u0103tre om\u201d(1987), prima apari\u0163ie editorial\u0103 a poetei, este inspirat\u0103 dintr-o \u00een\u0163elegere cre\u0219tin\u0103 a existen\u0163ei umane, aduc\u00eend cititorului, cum afirma \u0219i criticul literar Mihail Dolgan: \u201eo imagine poetic\u0103 generoas\u0103, deschis\u0103 spre oameni, spre tot ce e adev\u0103r \u0219i frumos, spre tot ce e demn \u0219i nobil, spre lumin\u0103, dragoste \u0219i pace.\u201d(51). Axat\u0103 pe ideea evolu\u0163iei interioare \u00een raport cu metafizicul prin cheia autocunoa\u0219terii, dar \u0219i a lui Dumnezeu prin aceasta, poezia Galinei Furdui simte o necesitate total\u0103 de d\u0103ruire: \u201eOmul c\u0103tre om s\u0103-l \u0219tim alerg\u00eend\u201d, scrie poeta \u00een volumul de debut. Scriitoarea trece printr-un examen al con\u0219tiin\u0163ei de sine, unul \u00een fa\u0163a sensului propriei existen\u0163e, dar \u0219i \u00een fa\u0163a vie\u0163ii, \u00een general:<\/p>\n \u201eTe opre\u0219ti s\u0103-\u021bi ascul\u021bi inima \u0219i cuv\u00eentul, Cartea \u00eencepe cu o \u201eInvita\u0163ie\u201d la lectur\u0103: \u201eIa loc l\u00eeng\u0103 Raza de Stea\u201d, ceea ce semnific\u0103 atingerea de Stea, de Divinitate, este, de fapt, echivalent\u0103 cu atingerea de Cuv\u00eentul artistic. Tot \u00een acest sens vine \u0219i \u201esolul Credin\u0163ei s\u0103 renasc\u0103\u201d odat\u0103 ce a pornit g\u00eendul spre om, spre fapta \u0219i trecerea lui pe acest P\u0103m\u00eent. Doar astfel se poate produce \u00cen\u0103l\u0163area \u00een cadrul existen\u0163ei umane. Din acest sol al provenien\u0163ei perpetue, semnalate conving\u0103tor \u00een Cartea C\u0103r\u0163ilor: \u201eIat\u0103, sem\u0103n\u0103torul a ie\u0219it s\u0103 semene. O alt\u0103 parte a c\u0103zut \u00een p\u0103m\u00eent bun \u0219i a dat road\u0103: un gr\u0103unte a dat o sut\u0103, altul \u0219aizeci, \u0219i altul treizeci. Cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103.\u201d(Matei, 12,13).<\/p>\n Poeta con\u0219tientizeaz\u0103 rostul trecerii prin via\u0163\u0103 \u0219i povara destinului anulat\u0103 treptat, odat\u0103 cu trecerea anilor: \u201ev\u0103zduhul mai cald \u00eel voi face\u201d, pentru c\u0103 \u201ee pustiu c\u00eend inima nu trece s\u0103 ard\u0103 \u00een al\u0163ii\u201d(poezia \u201ePopas\u201d). Galina Furdui eviden\u0163iaz\u0103 motivul sacrific\u0103rii \u00een numele celui apropiat, tendin\u0163a de a men\u0163ine vie lumina primit\u0103 ca pe un dar ceresc, c\u0103ci: \u201eLumina aceasta este adev\u0103rata Lumin\u0103, care, venind \u00een lume lumineaz\u0103 pe orice om.\u201d(Ioan 1:9). Cel care pledeaz\u0103 pentru \u0219i \u00een numele Binelui, \u00eel prime\u0219te pe acesta drept adev\u0103r atotcuprinz\u0103tor iar \u201eomul e marginea\u201d \u00een cadrul evolu\u0163iei universale.<\/p>\n Existen\u0163a terestr\u0103 r\u0103m\u00eene mereu proprie, mereu la ordinea de zi, \u00een crea\u0163ia Galinei Furdui, confirm\u00eend teza c\u0103 nimic nu moare \u2013 totul se transform\u0103: \u201eproblema ve\u0219nicei c\u0103ut\u0103ri, a cunoa\u0219terii ca temelie a oric\u0103rei evolu\u0163ii\u201d, e tratat\u0103 de autoare \u00een cheia autocunoa\u0219terii. Autoarea reu\u0219e\u0219te s\u0103 descopere raporturi neb\u0103nuite \u00eentre microcosmos \u0219i macrocosmos: \u201eE\u0219ti\/c\u00eet e nevoie de Sufletul t\u0103u\u201d(poezia \u201eA fi\u201d). Sintagma sugereaz\u0103 c\u0103 m\u0103sura noastr\u0103 e cea pe care ne-o alc\u0103tuim d\u0103ruindu-ne altora. Poezia este pentru poet\u0103, starea l\u0103untric\u0103 de lumin\u0103, Dumnezeul, flac\u0103ra spiritului ascuns\u0103 \u00een inim\u0103, care se cristalizeaz\u0103 \u00een cuv\u00eent. Viziunile cosmice r\u0103m\u00een c\u0103l\u0103uz\u0103 continu\u0103 \u00een crea\u0163ia poetei:<\/p>\n \u201eC\u00eet verde, c\u00eet verde Prevede Sufletul pentru c\u0103r\u0103rile dintre Planete?\u201d \u00centrebarea cu tent\u0103 existen\u0163ialist\u0103 este precedat\u0103 de o alta, la fel de interogativ\u0103 \u0219i logic\u0103, \u00een textul aceleea\u0219i poezii:<\/p>\n \u201eC\u00eet c\u00eentec se cere \u00cen poezia \u201eOmul\u201d, scriitoarea \u00eel vede pe acesta sus\u0163in\u00eend Universul, aidoma Acelui care l-a n\u0103scut dup\u0103 asem\u0103narea Sa. Pagina 51 din cartea \u201eOmul c\u0103tre om\u201d, ofer\u0103 un adev\u0103rat rebus matematic, prin care se \u00eencearc\u0103 demostrarea eternit\u0103\u0163ii lumii, iar cea de-a 52-a pagin\u0103 prezint\u0103 un fragment de band\u0103 radiofonic\u0103 derulat\u0103 prin care sunetele inversate creaz\u0103 starea de inversare a mersului firesc, un fel de Apocalips\u0103, dup\u0103 care urmeaz\u0103: \u201eT\u0103cere.\/\u00centuneric \u00een Univers\u201d, pentru c\u0103 zilele acelea vor fi un necaz a\u0219a de mare, cum n-a fost de la \u00eenceputul lumii, pe care a f\u0103cut-o Dumnezeu, p\u00een\u0103 azi, \u0219i cum nici nu va mai fi niciodat\u0103.\u201d(Marcu 12, 13:19). Chiar \u0219i \u00een poezia cu titlul simbolic \u201eMaternitate\u201d, scriitoarea abordeaz\u0103 tematica nemuririi.<\/p>\n Corela\u0163ia terestru \u2013 sideral, con\u0219tientizat\u0103 pagin\u0103 cu pagin\u0103 inund\u0103 crea\u0163ia Galinei Furdui cu simboluri \u0219i st\u0103ri emotive profunde, tr\u0103ite p\u00een\u0103 la paroxism:<\/p>\n \u201eP\u0103m\u00eentul mi-ascult\u0103, gr\u0103bit\u0103, Galina Furdui este poeta care reu\u0219e\u0219te prin excelen\u0163\u0103 s\u0103 suprapun\u0103 tonalitatea dur\u0103 a ra\u0163iunii cu cea a bl\u00eende\u0163ii generat\u0103 de Iubire. Viziunile cosmice r\u0103m\u00een o c\u0103l\u0103uz\u0103 permanent\u0103 \u00een crea\u0163ia scriitoarei. De\u0219i folose\u0219te multe no\u0163iuni abstracte, poeta reu\u0219e\u0219te s\u0103 surprind\u0103 ve\u0219nicia prin c\u00eeteva fr\u00eenturi de secund\u0103, pe calea imaginii simbolice, cea a adev\u0103rurilor universale:<\/p>\n \u201eM\u0103rul discordiei se zv\u00eercole\u0219te, tras\u00eend hotare Cartea de debut a poetei, este dedicat\u0103 anume acestei lupte permanente \u00eentre efemer \u0219i etern, iar cea mai eficient\u0103 arm\u0103 de lupt\u0103 aleas\u0103 de aceasta \u00eempotriva timpului, este iubirea:<\/p>\n \u201eFiul meu, clipa ce trece Interesant\u0103 ca modalitate de redare a mesajului biblic care zice c\u0103 omul pl\u0103te\u0219te pentru orice fapt\u0103 \u0219i g\u00eend, este poezia \u201eTotul ce te atinge\u201d, \u00een care autoarea sus\u0163ine cu fermitate c\u0103:<\/p>\n \u201eNu exist\u0103 uitare. <\/p>\n Nu exist\u0103 \u00eent\u00eemplare (r\u00eend omis \u00een procesul de editare, potrivit m\u0103rturisirilor poetei) <\/p>\n Totul ce te atinge \u0219i pare c\u0103-n pulberi se stinge te-ajunge odat\u0103, te-a ajunge.\u201d<\/p>\n Via\u0163a terestr\u0103 \u00een plan cosmic, este dezv\u0103luit\u0103 de autoare \u00een cea de-a 73 pagin\u0103, drept: \u201eo pulbere a luminii\/raz\u0103 din steaua pe care, chem\u00eend-o,\/o \u00eenal\u0163i\u201d(poezia \u201ePulbere\u201d). \u0218i versurile concepute \u00een stil folcloric, din poezia \u201ePas\u0103re cu aripa ars\u0103\u201d sus\u0163in, de asemenea, motivul Marea Trecere:<\/p>\n \u201eAlb\u0103-i noaptea, p\u00een\u0103-n zori Atest\u0103m aici, ca \u0219i \u00een alte poezii, predilec\u0163ia autoarei pentru culoarea alb\u0103, care le con\u0163ine cromatic, pe toate celelalte culori, \u0219i care va alc\u0103tui un fir semantic deosebitor \u00een opera analizat\u0103. E ansamblul cromatic generalizator, purt\u0103tor de lumin\u0103. E starea activ\u0103 policrom\u0103 sugerat\u0103 \u0219i \u00een versul:<\/p>\n \u201eSteaua frigea Prin natura \u0219i esen\u0163a sa, \u201ealbul\u201d neutralizeaz\u0103 celelalte culori, iar lumea material\u0103 echivaleaz\u0103 cu neantul, cu pustiul, cu t\u0103cerea de ghea\u0163\u0103 din Univers \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, cu moartea. \u00cen versurile de mai sus, \u201ealbul\u201d reprezint\u0103 cealalt\u0103 parte a monedei: puritatea, bun\u0103voin\u0163a, asociindu-se cu lumina zilei, adic\u0103 cu via\u0163a. Culoarea \u201ealb\u0103\u201d \u00eentre\u0163ine Lumina, Legea \u0219i Ordinea \u00een Univers. \u00cen tradi\u0163ia cre\u0219tineasc\u0103, aceasta semnific\u0103 vestea Luminii cere\u0219ti, m\u0103re\u0163ia \u00eengerilor \u0219i sfin\u0163ilor \u00eenve\u0219m\u00eenta\u0163i \u00een alb. Poezia \u201eLa ora cuv\u00eentului\u201d este o od\u0103 a rug\u0103ciunii, a rev\u0103rs\u0103rii sinelui peste tiparele fire\u0219ti de contur ale viselor. E timpul crea\u0163iei pentru poet\u0103, c\u00eend se prind a lega \u00eentre ele cuvintele, \u00eentocmai ca \u0219i Geneza, c\u00eend Dumnezeu a creat f\u0103ptura uman\u0103:<\/p>\n Nu l\u0103sa Dumnezeul din tine s\u0103 se schimbe la fa\u021b\u0103. \u201e\u0218erpii\u201d sugereaz\u0103 ispita care nu trebuie l\u0103sat\u0103 s\u0103 ne anuleze pornirile spre cele sfinte. Or, \u201eNu l\u0103sa Dumnezeul din tine s\u0103 se schimbe la fa\u0163\u0103\u201d e \u201emai mult dec\u00eet un program \u2013 un crez \u2013 osie, care se men\u0163ine echivalent \u00een toat\u0103 crea\u0163ia Galinei Furdui.\u201d (52)<\/p>\n Cartea \u201e\u00centoarcere \u00een Marele Volum\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Bucure\u0219ti, \u00een 1998, con\u0163ine versuri de o tensiune cov\u00eer\u0219itoare:<\/p>\n \u201ePe-acest sf\u00eer\u0219it de secol r\u0103sturnat Pilat sau \u201esemn\u0103tura lui Pilat\u201d reprezint\u0103 \u00een crea\u0163ia Galinei Furdui, un simbol al sentin\u0163ei prin moarte, al r\u0103stignirii lui Iisus. Scenariul care a adunat de la \u00eenceputuri, un conglomerat de \u201epatimi\u201d, trebuiesc isp\u0103\u0219ite, deoarece:<\/p>\n \u201e\u2026 nimeni nu s-a decis Un alt simbol al M\u00eentuitorului este \u201eVulturul\u201d (\u201eO, Doamne, Vulturul pl\u00eenge \u00een pumni\u201d), ca pas\u0103re a \u00een\u0103l\u0163imilor, de\u0219i este simbol de provenien\u0163\u0103 p\u0103g\u00een\u0103. Ca \u0219i simbolurile de provenien\u0163\u0103 biblic\u0103, cele de origine p\u0103g\u00een\u0103, care-l \u00eenf\u0103\u0163i\u0219eaz\u0103 pe Iisus Hristos, au devenit cu timpul, elemente decorative \u00een pictura \u0219i arta bisericeasc\u0103. \u201eChipul ob\u0219tei \u00eenvieri\u201d este \u00eentruchipat prin Pas\u0103rea Phoenix, la fel \u0219i prin Coco\u0219, care prin strig\u0103tul s\u0103u, treze\u0219te din somnul metaforic. Ca simbol al nemuririi este folosit \u201eP\u0103unul\u201d, al c\u0103rui carne, potrivit unei vechi credin\u0163e, nu este supus\u0103 putreziciunii. Tot simbol al M\u00eentuitorului este \u0219i \u201eR\u00eendunica\u201d, vestitoare a prim\u0103verii \u0219i a re\u00eennoirii.<\/p>\n Invocarea personajelor mitologice \u00ee\u0219i are \u0219i ea pornirea \u00een cartea de debut a scriitoarei. La fila 80 este invocat chipul copilului cu arc \u0219i s\u0103ge\u0163i, Eros, zeul Dragostei, care \u00eei recunoa\u0219te, \u00een concep\u0163ia poetei, doar pe cei care iubesc, adun\u00eend prin iubire, \u00eentreaga esen\u0163\u0103 a vie\u0163ii omene\u0219ti. Chipul lui Manole va simboliza la pagina 81(\u201eCetate\u201d) sacrificiul crea\u0163iei, autoarea transpun\u00eend-\u0219i eul, asemenea Anei, \u00een \u201eZidirea ve\u0219nic vie\u201d, care cre\u0219te din \u201etainele firii\u201d. Arsenalul de figuri mitologice din crea\u0163ia poetei nu se termin\u0103 nici pe departe aici. \u00cei vom \u00eent\u00eelni \u00een celelalte c\u0103r\u0163i pe Danae, Hades, Icar, Prometeu, Narcis, Pontos, Sisif, Orion, Poseidon, Zeus, Krishna \u0219i al\u0163ii.<\/p>\n Nuan\u0163ele atestate \u00eentr-un registru variat se esen\u0163ializeaz\u0103 prin ramifica\u0163ii definitorii \u00een crea\u0163ia Galinei Furdui. Motivul c\u0103ut\u0103rii sinelui \u00een sine, este dominant \u00een crea\u0163ia autoarei, indiferent de simbolurile biblice sau mitice la care apeleaz\u0103 pentru a-\u0219i materializa g\u00eendul. \u201eOmul pentru om\u201d este un doar un preludiu pentru volumele care urmeaz\u0103, at\u00eet \u00een plan tematic, c\u00eet \u0219i artistic.<\/p>\n Galina Furdui este unul dintre pu\u0163inii poe\u0163i basarabeni contemporani, care a tratat \u00eentr-un spectru at\u00eet de larg \u0219i profund, motivul sacrului, \u00een toate apari\u0163iile editoriale care au ap\u0103rut p\u00een\u0103 \u00een prezent. Motiva\u0163ia porne\u0219te de la faptul c\u0103 unicul refugiu, unde po\u0163i sc\u0103pa de boala lucidit\u0103\u0163ii, este Dumnezeu. Trebuie ca urmare s\u0103 facem un avans \u201eiluziei\u201d \u0219i s\u0103 \u00eencheiem zilnic \u201econtracte\u201d cu aceasta:<\/p>\n \u201eNimic mai greu, nimic mai complicat Parafraz\u00eendu-l pe ziaristul francez Andre Malraux, se poate afirma c\u0103 secolul XXI ori va fi religios, ori nu va fi deloc. Sacrul permite omului s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een univers, c\u0103ci o lume f\u0103r\u0103 temei este o lume suspendat\u0103 \u00een abis, sus\u0163ine \u0219i filosoful german Martin Heidegger.<\/p>\n Sacrul este ideal prin sine \u00eensu\u0219i, de aceea, f\u0103r\u0103 sublimarea sa prin estetic, printr-o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 semantic\u0103 sub form\u0103 liric\u0103, risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 la nivelul sacrului elementar, care, uneori, poate aluneca \u00een profan.<\/p>\n Sacrifitatea poeticii Galinei Furdui \u201etr\u0103deaz\u0103\u201d o apeten\u0163\u0103 pentru temele majore, eterne, pentru \u00een\u0163elepciunea sacrului \u0219i pentru sacrul \u00een\u0163elepciunii. Poeta folose\u0219te simboluri \u0219i mituri biblice, valorificate \u00een cheie personal\u0103, fiec\u0103rui simbol fiindu-i ad\u0103ugat\u0103 o nuan\u0163\u0103 proprie, inedit\u0103. Simbolurile biblice sunt atrase \u00een contexte lirice neb\u0103nuite, unde cuprind sugestii noi \u00eenc\u0103rcate de metafizic. Anumi\u0163i eroi biblici, aduc cu sine, \u00een contextul unei opere literare, propria lor valoare estetic\u0103. \u00cen crea\u0163ia poetei Galina Furdui, prezen\u0163a simbolurilor biblice este intesificat\u0103 semnatic \u0219i atinge conota\u0163ii ideatice la cel mai \u00eenalt grad metafizic.<\/p>\n De\u0219i, uneori, se vede osificatura, partea tehnic\u0103 a poeziei (or, aceasta este ascuns\u0103, de obicei, pentru a ceda locul creaturii), rondelurile Galinei Furdui sunt foarte etice, \u00eenzestrate cu o purificare a g\u00eendurilor \u0219i o sublimare a tr\u0103rilor lirice.<\/p>\n Galina Furdui face un apel la con\u0219tiin\u0163a suprem\u0103 a omului, care \u00eenc\u0103 nu s-a p\u0103truns de sacrul autentic. Un element instructiv pe calea imaginii poetice este cel de \u201ea sonda\u201d profund \u00een con\u0219tiin\u0163a uman\u0103, pentru a o apropia de adev\u0103ratele valori spirituale, fructificate \u00een Cartea C\u0103r\u0163ilor.<\/p>\n \u00cen interiorul unei societ\u0103\u0163i deschise, \u00een care indorma\u0163ia circul\u0103 aproape instantaneu la scar\u0103 planetar\u0103, a vorbi despre sacru, e ca \u0219i cum ai vorbi despre Coca-Cola. Toat\u0103 lumea este \u00een rela\u0163ii impersonale cu toat\u0103 lumea, \u0219i fiecare se simte singur solitar \u0219i frustrat de prezen\u0163a vie \u0219i comprehensiv\u0103 a celuilalt. \u00cen alt fel, mai sigur se simte fiin\u0163a uman\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dac\u0103 se atinge cu sufletul de cele sfinte, de Dumnezeu.<\/p>\n Spiritul religios la Galina Furdui e mai mult dec\u00eet sacru. Poeta cultiv\u0103 dragostea, iar unde este mult\u0103 dragoste, exist\u0103 \u0219i mult spirit religios. \u201ePuterea omului izvor\u0103\u0219te din dragoste\u201d\u2013 spune un vechi proverb person. Sursa acestei puteri are \u00eenc\u0103 destule zone enigmatice ce ar putea permite oric\u0103rui muritor \u201eo angajare\u201d \u00een elucidarea acestui fenomen at\u00eet de complex prin care secole de-a r\u00eendul am cautat \u0219i mai continu\u0103m s\u0103 c\u0103ut\u0103m ie\u0219ire din noi \u00een\u0219ine spre Absolut. <\/p>\n Nelly Sambri\u0219 poet\u0103, jurnalist\u0103 tele-radio-online membr\u0103 a Consiliului de Administra\u021bie al Uniunii Scriitorilor de Limba Rom\u00e2n\u0103 DOAMNA RONDELULUI ROM\u00c2NESC \u201eNu simte[…]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2416,"parent":1259,"menu_order":1,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-2427","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2427"}],"version-history":[{"count":35,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3306,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2427\/revisions\/3306"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1259"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nmembr\u0103 a Consiliului de Administra\u021bie <\/em>
\nal Uniunii Scriitorilor de Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em><\/p>\n <\/strong><\/h1>\n
DOAMNA RONDELULUI ROM\u00c2NESC<\/strong><\/h6>\n
\n
\u201eNu simte oare orice om adev\u0103rat c\u0103 se \u00eenal\u0163\u0103 pe sine c\u00eend respect\u0103 ceea ce st\u0103 \u00eentr-adev\u0103r deasupra lui?\u201d Thomas Carlyle (1795 -1881)<\/strong><\/h6>\n<\/blockquote>\n
INTRODUCERE<\/strong><\/h5>\n
<\/h3>\n
CAPITOLUL II<\/h3>\n
VIRTU\u021aILE ESTE<\/strong>TICE ALE POEZIEI CU FORM\u0102 FIX\u0102<\/strong><\/h2>\n
\nDulcele meu,
\nCare-mi cuno\u0219ti chinul,
\nS\u0103-mi faci un sonet
\n\u0218i s\u0103-l trimi\u021bi \u00een Soria\u201d. (8)<\/p>\n
\nC\u0103ci nu m\u0103-nc\u00eent\u0103 azi cum nu m\u0103 mi\u0219c\u0103
\nPove\u0219ti \u0219i doine, ghicitori, eresuri,
\nCe fruntea-mi de copil o-nseninar\u0103
\nAbia-n\u021belese, pline de-n\u021belesuri
\nCu-a tale umbre azi \u00een van m\u0103-npresuri,
\nO, ceas al tainei, asfin\u021bit de sar\u0103.
\nS\u0103 smulg un sunet din trecutul vie\u021bii,
\nS\u0103 fac, o, suflet, ca din nou s\u0103 tremuri
\nCu m\u00eena mea \u00een van pe lir\u0103 lunec,
\nPierdut e totu-n zarea tinere\u021bii
\n\u0218i mut\u0103-i gura dulce-a altor vremuri
\nIar timpul cre\u0219te-n urma mea\u2026 m\u0103-ntunec.\u201d(20)<\/p>\n
\nNebun\u0103 orgie de roze oriunde,
\nDe bol\u021bi ag\u0103\u021bate, pe ziduri urcate,
\n\u0218i printre frunzi\u0219uri de pomi ce le-ascunde.
\nPe ritmuri persane \u00een strofe-a\u0219ezate
\nMelodic, coloarea, coloarei r\u0103spunde\u2026
\nDe fl\u0103c\u0103ri, de aur, pembe, argintate,
\nNebun\u0103 orgie de roze oriunde.
\nUn neam\u021b a fost magul gr\u0103dinei uitate.
\nR\u0103pit fu de visul cu tainice unde,
\n\u0218i d\u00eendu-le via\u021b\u0103 ce-n suflet p\u0103trunde,
\nL\u0103satu-le-a-n urm\u0103, \u00een roze-nchegate,
\nDe fl\u0103c\u0103ri, de aur, pembe, argintate.\u201d(21)<\/p>\n
\nSe r\u0103suce\u0219te viu \u00een ochiul-al treilea. Doare.
\nSingur\u0103-n Templu, \u00eengenunchez o floare
\nL\u00eeng\u0103 triste\u021bea Preasfintei Fecioare.
\nSunt eu cea care chem din \u00een\u0103l\u021bimi culoare.
\nLumina chem. S\u0103 plou\u0103 calm cu soare.
\nAm con\u0219tiin\u021ba unei lumi str\u0103lucitoare.
\n\u00cen ochiul cel de tain\u0103 se zbate-ad\u00eenc \u0219i doare.
\nAcest p\u0103m\u00eent rotind, \u00een r\u0103ni de foc tresare \u2013
\nCarbuncul \u00een tuneluri ce-ascund for\u021be contrare
\n\u00cen vrerea lor. Aud zboruri precare\u2026.
\nSingur\u0103-n Templu, \u00eencondeiez o floare.
\nAm con\u0219tiin\u021ba unei lumi str\u0103lucitoare.\u201d
\n Galina Furdui<\/em><\/p>\nCAPITOLUL II<\/strong><\/h3>\n
MOTIVUL SACRULUI \u00ceN POEZIA ROM\u00c2NEASC\u0102. SENTIMENTUL RELIGIOZIT\u0102\u021aII \u00ceN RONDELURILE GALINEI FURDUI <\/strong><\/h2>\n
\nC\u00eerti\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 vedere,
\nCe tot dibuie-n t\u0103cere
\nCa-ntr-o smoal\u0103 nep\u0103truns\u0103
\nUria\u0219 \u00een intuneric
\nF\u0103r\u0103 chip \u0219i ar\u0103tare,
\nM\u0103 atragi din dep\u0103rtare,
\nDar de-aproape m\u0103 cutremuri.\u201d(27)<\/p>\n
\nC\u00eend confund pe tu cu eu,
\nE lumin\u0103 din lumin\u0103
\nDumnezeu din Dumnezeu.\u201d(28)<\/p>\n
\nAm v\u00eersta celui mai t\u00een\u0103r \u00eendr\u0103gostit
\nDar \u0219i cea a b\u0103tr\u00eenului de sute de ani \u00eenc\u0103run\u021bit.
\nIubire tu, unica mea rug\u0103ciune din r\u0103s\u0103rit p\u00een\u0103 \u00een asfin\u021bit.
\nE via\u021ba ca \u0219i amintirea \u2013 o ran\u0103, apoi cicatrice
\n\u0218i totul devine mai trist, sus acolo, \u0219i-aice.
\nSentin\u021ba nu \u021bi-o anuleaz\u0103 nici du\u0219manii \u0219i nici amicii.
\nE via\u021ba ca \u0219i amintirea \u2013 o ran\u0103, apoi cicatrice.
\nNu l\u0103sa pomul din tine s\u0103-nve\u021be a muri.
\nA cunoa\u0219te \u00eenseamn\u0103 dintotdeauna, a cuceri.
\nPrecum lumina deprinde apusul prin a r\u0103s\u0103ri.
\nNu l\u0103sa pomul din tine s\u0103 \u00eenve\u021be a muri.\u201d(29)<\/p>\n
\nAjut\u0103-mi, P\u0103rinte, s\u0103-i sus\u021bin
\nR\u0103d\u0103cina.
\nPicur\u0103 stropi grei din cruce. De s\u00eenge Lumina.
\n\u00cengerul meu, ia Lumina De m\u00een\u0103.
\nPl\u00eenge-o. \u0218i-o c\u00eent\u0103. Adu-o aproape.
\nS\u0103-i sp\u0103l\u0103m r\u0103nile
\nR\u0103nile-pleoape.
\nSunt maica acestui b\u0103iat r\u0103stignit.
\nPrin voi, oameni, prin voi \u0219i Crucea Lui
\nS\u00eent,
\nStrig\u0103t ce leag\u0103 Cer de P\u0103m\u00eent,
\nRug\u0103 nescris\u0103.
\n\u0218i Sf\u00eentul Cuv\u00eent.
\n Dar nu m\u0103 auzi\u021bi, voi care m\u0103 \u0219ti\u021bi.
\nO cum m\u0103-n\u021beleg cei
\nDemult os\u00eendi\u021bi.
\nPustiu. S-au dus to\u021bi.Crucifixul se-nclin\u0103.
\n\u00cengerul meu, ia Lumina
\nDe m\u00een\u0103. (31)<\/p>\n
\nCea care urmeaz\u0103 s\u0103 m\u0103 nege.
\nTrist, va p\u0103\u0219i pe ghimpi printre lumine,
\nTrudit\u0103, s\u00eenger\u00eend s\u0103 m\u0103 dezlege,
\nDe umbr\u0103 \u0219i de patimi, deci de sine,
\nS\u0103 m\u0103 cuprind\u0103 \u00eentr-o sacr\u0103 lege.
\nAzi e s\u0103 m\u0103-nt\u00eelnesc cu mine \u2013
\nAcea care urmeaz\u0103 s\u0103 m\u0103 nege.
\nM\u0103 strig\u0103-o presim\u021bire. Bl\u00eend\u0103, vine
\nculoare din suflarea-mi s\u0103 \u00eenchege
\n\u0218i simt \u00een preajm\u0103-aripi de tain\u0103 pline.
\nM\u0103-nal\u021b. \u0218i cad. Au cine m\u0103 culege?
\nAzi e s\u0103 m\u0103-nt\u00eelnesc cu mine.\u201d<\/p>\n
\n\u0218i-i s\u0103-atest\u0103m \u00een jur o lips\u0103-a a ceva, lips\u0103.
\nS\u0103p\u0103m p\u0103m\u00eent crispat. Ne r\u0103sucim \u00een \u0219apte
\nCauz\u0103 c\u0103ut\u00eend \u0219i-n prunci cu glas de lapte.
\nVino aproape. Vorbe\u0219te-mi simplu, -n \u0219oapte
\nC\u0103 stelele ard viu, c\u0103 va s\u0103 plou\u0103-n noapte.
\nSe-aude \u00een Genez\u0103 trosnet de-Apocalips\u0103
\n\u0218i rece, \u2018n jur e-o lips\u0103-a ceva, lips\u0103.
\nMai spune-mi c\u0103 \u021bi-e dor de-un cr\u00eeng cu frunze coapte,
\nC\u0103-s oamenii frumo\u0219i la g\u00eenduri \u0219i la fapte,
\nC\u0103 nu \u00een orice na\u0219tere se-ascunde \u0219i-o eclips\u0103,
\nChiar dac\u0103 frige rece o lips\u0103-a ceva, lips\u0103\u2026
\nSe-aude \u00een Genez\u0103 trosnet de-Apocalips\u0103.\u201d(39)<\/p>\n
\nAlbi \u00eengeri m\u0103-ndeamn\u0103 la drum,
\nDar m\u0103 r\u0103t\u0103cesc printre spini
\n\u00cen rugul cu bra\u021be de fum.
\nMi-s ochii de lacrimi plini
\n\u0218i-aripa-mi miroase a scrum,
\nDar scriu \u00een v\u0103zduh cu lumini,
\nAlbi \u00eengeri m\u0103 cheam\u0103 la drum.
\nSucite cuvinte adun,
\nLe trag c\u0103tre cer. R\u0103d\u0103cini
\nCu muguri \u00een strig\u0103t postum\u2026
\n\u0218i, alerg printre lacrimi de crini,
\n\u0218i scriu \u00een v\u0103zduh cu lumini.\u201d(50)<\/p>\nCAPITOLUL III<\/h3>\n
TRANSUBSTAN\u021aIEREA ARTISTIC\u0102 A MOTIVELOR BIBLICE \u00ceN RONDELURILE GALINEI FURDUI<\/strong><\/h2>\n
\nS\u0103 te \u00eentrebi de flac\u0103ra lor
\nPe care trebuie s-o duci
\nTot mai dincolo de sine,
\nTot mai dincolo de propriile ruine.\u201d<\/p>\n
\n (poezia \u201eConferin\u021b\u0103\u201d).<\/em><\/p>\n
\nc\u00eentat \u00eempreun\u0103
\nca raza de lun\u0103
\ns\u0103 \u021bin\u0103 \u00een veci
\nIubirii cunun\u0103?\u201d<\/p>\n
\nTrecerea, Iar la margini de zare arde o stea,
\nFir magic de raz\u0103 coboar\u0103 din ea.\u201d<\/p>\n
\n\u00centre fra\u0163i. \u0218i-s fra\u0163ii porni\u0163i s\u0103 se omoare.
\nAlearg\u0103 pe c\u00eemp, chipul lui Cain, pliabil,
\n\u0218i-at\u00eet de moldovene\u0219te, chipul lui Abel.\u201d<\/p>\n
\nIubire-i
\n\u0218i ve\u0219nicia c\u0103-i azi,
\nc\u0103 r\u0103m\u00eene
\nprin mine-i.
\nPrin tine.
\nFiul meu.\u201d<\/p>\n
\nCalea Laptelui pe Cer
\nDoar c\u0103-a mea mai alb\u0103-mi pare
\nC\u0103ci mi-e ziua trec\u0103toare.\u201d<\/p>\n
\nPeste ochiul meu aplecat\u0103.\u201d<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 \u0219uier\u0103 \u0219erpii, tu \u2013 dureaz\u0103, \u00eenal\u021b\u0103.
\nFrumuse\u021bea ia na\u0219tere din bun\u0103tate \u0219i suferin\u021b\u0103.
\nNu l\u0103sa Dumnezeul din tine s\u0103 se schimbe la fa\u021b\u0103.
\n (\u201eAutosugestie\u201d)<\/em><\/p>\n
\nSt\u0103 \u00eencrustat\u0103 semn\u0103tura lui Pilat.
\nSunt Patimile. File ce ne bat
\nDup\u0103- un scenariu mai desf\u0103\u0219urat.\u201d<\/p>\n
\nS\u0103-\u0219i joace eu-l adev\u0103rat, deschis.\u201d<\/p>\n
\nDec\u00eet a renun\u021ba la visul roman\u021bat,
\nDeci zilnic \u00eencheiem contracte cu iluzia \u2013
\nNoi \u00een\u0219ine-n castelul devansat.\u201d<\/p>\nEPILOG<\/strong><\/h2>\n
BIBLIOTECOGRAFIE<\/strong><\/h2>\n
\n
Coordonator-editor \u0219i designer – Diana Ciugureanu-Zlatan<\/h6>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"