{"id":1322,"date":"2020-03-12T19:17:27","date_gmt":"2020-03-12T19:17:27","guid":{"rendered":"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/?page_id=1322"},"modified":"2020-05-07T17:03:05","modified_gmt":"2020-05-07T17:03:05","slug":"articole-stintifice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/?page_id=1322","title":{"rendered":"Articole \u0219tiin\u021bifice"},"content":{"rendered":"<h1><strong>STUDII DE ANTROPOLOGIE INTERPRETATIV\u0102 A PICTURII \u0218I A HERMENEUTICII<sup>1<\/sup> \u00ceN ICONOGRAFIA LUI ARSENIE BOCA<\/strong><\/h1>\n<p style=\"text-align: right;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/unnamed.jpg\" alt=\"\" width=\"273\" height=\"250\"><\/p>\n<p><\/p>\n<p>Prof. univ., Dr. \u015etefan Lucian Mure\u0219anu,&nbsp;<\/p>\n<p>Membru al USLR<\/p>\n<h4><strong>&nbsp;<\/strong><\/h4>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<h4><strong>Motto:&nbsp;<\/strong><\/h4>\n<h4>\u201eOmul se roag\u0103 de Dumnezeu s\u0103-l scape de necazuri \u0219i Dumnezeu se roag\u0103 de om s\u0103-\u0219i schimbe purt\u0103rile\u201d.&nbsp;<\/h4>\n<h4>(Arsenie Boca)<\/h4>\n<h1 style=\"margin-left: 0cm; text-indent: 0cm; text-align: center;\"><b>I. TIMPUL C\u0102UT\u0102RILOR HERMENEUTICE \u0218I SPA\u021aIUL IDEAL AL JUSTIFIC\u0102RII ANTROPOLOGICE A MATERIALIZ\u0102RII IMAGINII&nbsp;<\/b><\/h1>\n<p style=\"margin-left: 0cm; text-indent: 0cm; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 9.0pt;\">Timpul a justificat, \u00eentotdeauna, \u0219i a particularizat \u00een materie preocup\u0103rile omului desprins din lume. Ideea imaginii create a fost momentul deta\u0219\u0103rii omului de general, spre universul matricial, unde c\u0103ut\u0103rile lui au succedat evolu\u021biei elevate, spre un sistem deosebit de via\u021b\u0103. Atunci, au ap\u0103rut tr\u0103irile, cuprinderea imaginarului nev\u0103zut, de care, din idee, prin profund\u0103 medita\u021bie, omul s-a legat de divin, accept\u00e2nd un nou mod de via\u021b\u0103, natural, neviciat. Omul care s-a \u00eendep\u0103rtat de <em style=\"font-size: 18px;\">multul aglomerat<\/em> al cotidianului, s-a identificat \u00een nem\u0103rginirea crea\u021biei, \u00een art\u0103: literatur\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103, muzic\u0103, \u00een toate artele, spre care harul identificat al celui divin s-a pogor\u00e2t din ceruri, aleg\u00e2ndu-\u0219i slujitorii. Arta este cea care \u00eenrobe\u0219te \u00een noble\u021bea identific\u0103rii ei, omul d\u0103ruit exprim\u0103rii tainei ne\u0219tiute a frumuse\u021bii, este cea care \u00eel face s\u0103 urce \u0219i s\u0103 coboare scara sacr\u0103 a lumii de dincolo, pentru lumea \u00eempu\u021binat\u0103 de aici, lumea teluric\u0103. Arsenie Boca a fost unul dintre cei care a ales m\u0103rturisirea, prin ea a descoperit cuv\u00e2ntul \u0219i l-a a\u0219ezat \u00een c\u0103r\u021bile sale de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, iar cuv\u00e2ntul ales din <em style=\"font-size: 18px;\">Scripturi,&nbsp;<\/em>i-a dat lesne puterea s\u0103 picteze icoane, ale c\u0103ror chipuri le-a rev\u0103zut \u00een via\u0163a lui.<\/p>\n<p>Iconografia lui Arsenie Boca, c\u0103ruia cre\u0219tini rom\u00e2ni \u00eei spun \u0219i <em>Sf\u00e2ntul Ardealului Rom\u00e2niei<\/em>, are o rezonan\u021b\u0103, care vibreaz\u0103 \u00een timp, \u00een culoare \u0219i \u00een peisaj. O prezentare aparte a tot ceea ce am cunoscut noi, cei care tr\u0103im dup\u0103 via\u021ba lui, \u00eens\u0103 pentru el tr\u0103irea prin cunoa\u0219terea profund\u0103 a lumii, zugr\u0103vit\u0103 \u00een icoanele sale, se observ\u0103 \u00een fiecare reprezentare iconografic\u0103 (vezi galeria foto)<a href=\"#_ftn1\">[1]<\/a> ca o manifestare a unei \u00eent\u00e2lniri a timpului. Iconografia (cuv\u00e2ntul provine din&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Limba_greac%C4%83\">limba greac\u0103<\/a>: \u03b5\u1f30\u03ba\u03ce\u03bd &#8211; imagine \u0219i \u03b3\u03c1\u03ac\u03c6\u03b5\u03b9\u03bd &#8211; a scrie, ca studiu &nbsp;este o ramur\u0103 a&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Istoria_artei\">istoriei artei<\/a>, care se ocup\u0103 cu identificarea, descrierea \u0219i interpretarea con\u021binutului imaginilor) p\u0103rintelui Arsenie, este cuv\u00e2ntul \u00eensu\u0219i \u00een imagine, unic \u00een percep\u021bie \u0219i unic\u0103 \u00eei este \u00eens\u0103\u0219i pictura icoanelor. Pensula lui a zugr\u0103vit fa\u021ba necunoscut\u0103 a Domnului Iisus, Care l-a chemat \u00eentru \u00eent\u00e2mpinare \u0219i i-a d\u0103ruit harul cuv\u00e2ntului \u00een chip, pentru c\u0103 el zugr\u0103vea cuv\u00e2ntul \u00eensu\u0219i, \u00eens\u0103 \u00een acela\u0219i timp. crea tabloul imaginii cuv\u00e2ntului. Arsenie Boca a ar\u0103tat cuv\u00e2ntul prin imagini \u00een timp \u0219i acestea stau m\u0103rturie \u00een toate picturile sale, iar acolo unde pensula m\u0103rginea absolutul, cuv\u00e2ntul era creat \u00een paginile c\u0103r\u0163ilor, pe care le-a d\u0103ruit drept m\u0103rturie fiin\u0163\u0103rii nev\u0103zutului.&nbsp;<\/p>\n<p>El a v\u0103zut lumina din lumin\u0103 \u00een \u00eentunecatul existen\u0163ial al P\u0103m\u00e2ntului. A m\u0103rturisit r\u00e2nduiala v\u0103zutelor \u015fi nev\u0103zutelor \u015fi le-a exprimat fiindul concret al m\u0103rturisirii \u00een trup, prin icoan\u0103 \u015fi prin cuv\u00e2nt \u00een duh.<\/p>\n<p>Iconograf \u015fi literat, medicinist, arhitect \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit teolog, preotul ortodox Arsenie Boca a dezrobit umbra fiindului teluric prin tot ceea ce crea\u0163ia lui a des\u0103v\u00e2r\u015fit, a ridicat valtrapurile \u015fi a trecut prin negura timpului, m\u0103rturisind din \u00eentunericul \u00eenchisorilor comuniste, care i-au subjugat trupul, nu \u00eens\u0103 inima \u00een care sufletul odihnea \u00eentru m\u0103rturisire, venirea luminii din marea lumin\u0103 a nev\u0103zutului. Pictura lui st\u0103 m\u0103rturie adev\u0103rurilor tr\u0103irilor sale, a ceea ce a \u0219tiut, ca fapt ne\u0219tiut lumii, de la Cel care se \u00eentrupase \u00een materia facerilor, pentru a le da cunoa\u0219tere.&nbsp;<\/p>\n<p>De la prima sa icoan\u0103, \u201eIisus rug\u00e2ndu-se \u00een Gr\u0103dina Ghetsimani\u201c (vezi galeria foto), executat\u0103 la v\u00e2rsta de 19 ani, \u0219i p\u00e2n\u0103 la cea din urm\u0103, iconograful Arsenie Boca a dest\u0103inuit chipurile sfin\u021bilor, a Sfintei Maria \u0219i a M\u00e2ntuitorului, v\u0103zute de el prin tr\u0103irile avute \u00een prezen\u021ba acestora. El a materializat chipurile nev\u0103zute \u00een icoane, figuri de sfin\u021bi, \u00eengeri, oameni p\u0103trun\u0219i de credin\u021ba \u00een slova biblic\u0103, a dat o culoare luminii ie\u0219ite din umbre, a ridicat \u0219i a cobor\u00e2t ro\u0219ul s\u00e2ngeriu, \u00een raze \u0219terse \u0219i numai cel ini\u021biat a putut p\u0103trunde dincolo de aceast\u0103 culoare fumurie:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201e\u00cen <em>spa\u021biul<\/em> ei, cele dou\u0103 dimensiuni se reg\u0103sesc \u00een contiguitate: una printr-o sacrificial\u0103 mi\u0219care cobor\u00e2toare (kenoz\u0103), cealalt\u0103, prin ascez\u0103 urc\u0103toare. La sf\u00e2r\u0219itul vremurilor, vom trece dincolo de planul acesta, pentru a \u00eent\u00e2lni Realul Suprem fa\u021b\u0103 c\u0103tre fa\u021b\u0103. Dar p\u00e2n\u0103 atunci, c\u00e2t suntem \u00eenc\u0103 \u00een interval, adic\u0103 <em>pe drum<\/em>, vedem Realul acesta <em>prin oglind\u0103, \u00een ghicitur\u0103<\/em>\u201d (Ple\u0219u, 2003:63)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Cuvintele \u201eprin oglind\u0103, \u00een ghicitur\u0103\u201d le \u00eent\u00e2lnim \u00een Corinteni I, 13,12 \u0219i sunt explicate astfel de Sf. Maxim M\u0103rturisitorul, ca o \u00eencercare de definire a scopului oglinzii:<\/p>\n<p><\/p>\n<ul>\n<li>\u201ereflect\u0103 chipul lucrurilor originare, dar nu cuprinde \u00eense\u0219i lucrurile \u00een subzisten\u021ba lor descoperit\u0103. (&#8230;)<\/li>\n<li>\u201eOglinda ne indic\u0103 originalele prin virtute, iar ghicitura face str\u0103vezii, originalele prin cuno\u0219tin\u021b\u0103\u201d (Maxim M\u0103rturisitorul, 1948:156, 158).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Cu certitudine, oglinda este un drept vizibil al originalului, ceea ce se afl\u0103 \u00eens\u0103 \u00een fundalul ei, care este infinit, este imaterial. Iconografia lui Arsenie Boca este o reprezentare a originalului din propriile tr\u0103iri \u00een spa\u021biul material, al teluricului aparent m\u0103rginit. Icoana poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een forma ei, tr\u0103ind odat\u0103 cu clipele \u00eent\u00e2lnirii acesteia \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00eentip\u0103rit\u0103 subcon\u0219tientului t\u0103u, vie\u021buind cu tine \u00een lumea \u00een care o duci. P\u0103rintele Boca a pictat sfin\u021bii, vizit\u00e2ndu-i, le-a vorbit \u0219i le-a memorat tainicele murmur\u0103ri ale m\u0103rturisirii, i-a l\u0103sat s\u0103-\u0219i aleag\u0103 timpul pict\u0103rii, culorile, \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u0219i chiar locul \u00een care s-au ar\u0103tat lumii \u00een icoan\u0103. Culorile erau palide, \u00eens\u0103 vii \u00een a\u0219ezarea lor, pentru c\u0103 el \u00eensu\u0219i p\u0103trundea \u00een ne\u0219tiutul umbrelor, c\u0103ut\u00e2ndu-le \u0219i invit\u00e2ndu-le la a\u0219ezare \u00een icoan\u0103. Era cu ei \u0219i petrecea timpul creion\u0103rii chipului momentului \u00een care \u00eei vizita. Privind atent icoana, observ\u0103m c\u0103 totul este un tablou al imaginii v\u0103zute \u0219i tr\u0103ite pentru c\u0103 Arsenie Boca, ca <em>fiind<\/em> <em>teluric<\/em>, exista \u0219i p\u0103\u0219ea, \u00eens\u0103 p\u0103trundea ca nimeni altul \u00een hotarul de dincolo, v\u0103z\u00e2nd lumea spiritelor, cu ale c\u0103ror chipuri distribuite \u00een mintea lui, se \u00eentorceau \u00een fiindual \u0219i le materializa \u00een icoane. Era un des\u0103v\u00e2r\u0219it strateg al m\u00e2nuirii pensulei sau, mai bine spus, a oric\u0103rui instrument ce-i \u00eenlesnea a\u0219ezarea \u00een pictur\u0103, a imaginilor sfin\u021bilor. Tr\u0103ia \u00een timp \u0219i timpul tr\u0103ia cu el. Avea tr\u0103iri cu o lume, pe care pu\u021bini oameni dintre cei de aici, i le \u00een\u021belegeau. Pictura lui p\u0103streaz\u0103 dimensiunea omului ca om, \u00eens\u0103 m\u0103re\u0219te semnificativ, \u00een dimensiune, lumea de dincolo, eviden\u021biind starea de fapt \u0219i dest\u0103inuirea diferen\u021belor prin nem\u0103rginire. Dac\u0103 \u00een scenele reprezent\u00e2nd via\u021ba de pe P\u0103m\u00e2nt, apare verdele ca form\u0103 de via\u021b\u0103, \u00eencorporat\u0103 \u00een fiindualul teluric, \u00een \u00eenalt, se observ\u0103 albastrul \u00eenchis, fumuriul ca densitate a cerului, ca neputin\u021b\u0103 de p\u0103trundere a profanului \u00een lumina sacr\u0103, de un alb-g\u0103lbui orbitor, av\u00e2nd \u00een vedere fresca \u201eCele 7 taine\u201d din biserica \u201eSf. Nicolae\u201d, Dr\u0103g\u0103nescu (vezi galeria foto). Aici, personajele telurice sunt c\u0103zute, se reazem\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 pozi\u021bia corpului. \u00ce\u0219i acoper\u0103&nbsp;privirile pentru c\u0103 lumina puternic\u0103 \u00eei orbe\u0219te, apostolii \u00een\u0219i\u0219i disting cu greu, fa\u021ba M\u00e2ntuitorului, Care se \u00eenal\u021b\u0103 din ad\u00e2ncuri, pentru c\u0103 ei erau \u00eenc\u0103 telurici. Era ac\u021biunea Ridic\u0103rii M\u0103re\u021be, acea \u00cen\u0103l\u021bare, despre care, Iisus le vorbise de foarte multe ori, celor apropia\u021bi lui.&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen fapt, \u00eentregul ceremonial al \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii, pictorul \u0219i teologul Arsenie Boca \u00eel vede prin propriile tr\u0103iri, de parc\u0103 ar fi participat \u00een acel timp des\u0103v\u00e2r\u0219it, al distribuirii cunoa\u0219terii.&nbsp; Lumina sacr\u0103 este o altfel de lumin\u0103, c\u00e2nd chipul lui Hristos apare \u00een scenele ritualului \u00cenvierii, iar palidul din culoarea mat\u0103 a icoanei, poate fi interpretat \u0219i ca o sus\u021binere a ideii c\u0103 profanul nu poate p\u0103trunde \u00eentr-o lume a cur\u0103\u021beniei dec\u00e2t prin cur\u0103\u021bire.<\/p>\n<p>Tencuiala, caracteristic\u0103 acestei tehnicii&nbsp;<em>al fresco<\/em>, folosit\u0103, \u00een special, de pictorii Evului Mediu, este format\u0103 din dou\u0103 straturi. Primul strat este a\u0219a-numita <em>fresca neagr\u0103<\/em>, iar&nbsp; al doilea &#8211;&nbsp;<em>fresca alb\u0103<\/em>, gletul, care se a\u0219eaz\u0103 peste primul strat. Fresca alb\u0103 este, de fapt, stratul peste care se picteaz\u0103 \u0219i \u201epresupune pictarea pe o tencuial\u0103 \u00eenc\u0103 umed\u0103, proasp\u0103t aplicat\u0103. (&#8230;) Fresca<sup>2<\/sup> presupune un ritm de lucru rapid, deoarece tencuiala este aplicat\u0103 cel t\u00e2rziu la sf\u00e2r\u0219itul zilei, \u00een func\u021bie de temperatura ambiant\u0103. Fresca presupune experien\u021b\u0103, rapiditate \u00een execu\u021bie \u0219i se bazeaz\u0103 pe un proiect desenat pe h\u00e2rtie sau pictat pe un carton \u0219i care apoi, e transpus, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai permit\u0103 modific\u0103ri importante\u201d (S\u00eerbu, 2001:79).&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen pictura (vezi galeria foto) efectuat\u0103 \u00een biserica Sf.Nicolae, Dr\u0103g\u0103nescu, sugestiv denumit\u0103 \u201eCele 7 taine\u201d, este reprezentat\u0103 \u00cen\u0103l\u021barea Domnului Iisus Hristos, momentul lucr\u0103rii celor \u0219apte taine, prin care, \u00een mod nev\u0103zut, se comunic\u0103 celor ce se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc din ele, harul m\u00e2ntuitor nev\u0103zut. Este prima manifestare a M\u00e2ntuitorului dup\u0103 crucificare \u0219i ie\u0219ire din trupul omenesc, momentul dezv\u0103luirii adev\u0103ratei Lui prezen\u021be ca Dumnezeu, fa\u021ba pe care niciun muritor nu o putea vedea f\u0103r\u0103 s\u0103 se dezintegreze. \u00cen icoan\u0103, se observ\u0103 simetria celor doi sfin\u021bi, care l-au a\u0219teptat din ad\u00e2ncuri \u0219i care \u00eel vor \u00eenso\u021bi \u00een drumul lui spre marele albastru al cerului. P\u0103m\u00e2ntul, pe care apostolii stau a\u0219eza\u021bi \u0219i uimi\u021bi de prezen\u021ba Marii Divinit\u0103\u021bi, este arid, de parc\u0103 un p\u00e2rjol de mari dimensiuni a trecut peste el. Piatra mortuar\u0103, postament de levita\u021bie a Domnului Iisus, este par\u021bial acoperit\u0103 de v\u0103lul care \u00eei \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 trupul, precum \u0219i de o lumin\u0103 galben\u0103, mat\u0103, care d\u0103 conturul razei cobor\u00e2toare din cer. Distingem, \u00een partea dreapt\u0103 a icoanei, v\u0103lul sidefiu al angelicului chip de sf\u00e2nt, de la care numai partea de deasupra, o distingem ca pe trup, partea de jos a sf\u00e2ntului este constituit\u0103 ca un voal abia vizibil. \u00cen toate aceste manifest\u0103ri picturale, pe care p\u0103rintele Arsenie Boca le-a tr\u0103it \u00een momentele tainice, unde fresca se dorea terminat\u0103 \u00een chiar ziua \u00eenceperii contur\u0103rii \u0219i pict\u0103rii&nbsp; icoanei, demonstreaz\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, faptul c\u0103 modelele lui de sfin\u021bi ap\u0103reau \u00eentr-un timp al dorin\u021bei prin rug\u0103ciune. Faptele lui sunt \u00eent\u00e2lnite \u00een toate lucr\u0103rile sale, care stau ca un a\u0219ez\u0103m\u00e2nt sacru, la toate tr\u0103irile at\u00e2t ca pictor iconar, c\u00e2t \u0219i ca scriitor des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een arta nara\u021biunii. Arsenie Boca a fost un a\u0219ez\u0103tor al faptelor oamenilor, pe care le c\u00e2nt\u0103rea \u0219i un \u00eendrum\u0103tor spre realizarea des\u0103v\u00e2r\u0219irii findului teluric prin m\u0103rturisire. Avea o moralitate des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, un cuget \u00eenaintat \u0219i era un bun cunosc\u0103tor a tot ceea ce \u00eensemna omul \u0219i via\u021ba lui, pe care i-o deslu\u0219ea prin sim\u021biri \u0219i-l ducea spre drumul folositor, spre ceea ce \u00eensemna c\u0103utarea \u0219i g\u0103sirea \u201eC\u0103r\u0103rii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eCuv\u00e2ntul doare pe cel care cunoa\u0219te \u00een\u021belesul acestuia, nu ucide, \u00eens\u0103 cei ce au format\u0103 din famile con\u0219tiin\u021ba de a \u00een\u021belege sensul, cuv\u00e2ntul se stabilizeaz\u0103 rapid \u00een sistemul social \u00een care se cere s\u0103 fie \u00eencadra\u021bi. Vorba este cauza, iar cauza este rostirea care se \u00eenal\u021b\u0103 c\u0103tre nesf\u00e2r\u0219it \u0219i care revine c\u0103tre sf\u00e2r\u0219it\u201d (Mure\u0219anu, 2016:160).<\/p>\n<\/blockquote>\n<h4 style=\"margin-left: 0cm; text-indent: 0cm; text-align: center;\">II. TIMPUL, SPA\u021aIUL, CULOAREA \u0218I CHIPURILE \u00ceN ICONOGRAFIA P\u0102RINTELUI ARSENIE BOCA<br><\/h4>\n<p>Timpul este exprimat, \u00een iconografia lui Arsenie Boca, prin momentele reprezent\u0103rii ac\u021biunii, a evenimentului respectiv \u00een istoria civiliza\u021biei lumii. Dac\u0103 privim icoana \u201eCelor 7 taine\u201d (fig.2), g\u00e2ndul cunosc\u0103torilor evenimentelor \u201eNoului Testament\u201d \u00eei va duce, cu siguran\u021b\u0103, la anul 33 al erei noastre, an al \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii spre ceruri a Fiului lui Dumnezeu, devenit la cre\u0219tini anul 33 d.Hs.. C\u00e2nd privim icoana \u201eIisus rug\u00e2ndu-se \u00een Gr\u0103dina Ghetsimani\u201c (vezi galeria foto), ac\u021biunea tainicei rug\u0103ciuni este localizat\u0103 la poalele Muntelui M\u0103slinilor, spa\u021biu real. Acolo, se afla \u0219i valea Cedronului, amintit\u0103 \u00een Biblie cu numele de Iosafat. Dup\u0103 tradi\u021bie, acela va fi locul marii Judec\u0103\u021bi a neamurilor. Tot acolo, spune Biblia, unde Dumnezeul \u00eentrupat va \u00eenvinge ispita \u0219i teama de moarte, va da seam\u0103, omenirea pentru toate c\u0103derile ei, \u00eencrez\u0103toare totu\u0219i, \u00een \u00eendurarea f\u0103r\u0103 de margini a Aceluia Care a fost \u201eispitit \u00eentru toate dup\u0103 asem\u0103narea noastr\u0103, afar\u0103 de p\u0103cat&#8221; (Evrei 4, 15).<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Reprezentarea chipurilor sfin\u021bilor, precum \u0219i a M\u00e2ntuitorului, \u0219i a Fecioarei Maria, a distribuit \u00een r\u00e2ndul unor critici de art\u0103 iconografic\u0103, \u00een special din r\u00e2ndul clericilor, discu\u021bii legate de&nbsp; figurile acestora, subliniindu-se faptul c\u0103 aceste fresce nu ar fi conturat, potrivit sistemului adoptat de biseric\u0103, acel \u201eprogram sau tipic iconografic\u201d (Brani\u0219te,<em> 1993:445<\/em><em>),&nbsp;<\/em>\u00een maniera \u00een care ansamblul arhitectural \u0219i iconografic al unui loca\u0219 de cult s\u0103 fie coerent \u0219i s\u00e3 exprime un principiu c\u0103l\u0103uzitor.&nbsp;Ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 figurile p\u0103rin\u021bilor patriarhi nu au fost imortalizate \u00een astfel de reprezent\u0103ri iconografice \u00een timpul vie\u021bii lor, dac\u0103 nu s-au cunoscut din astfel de reprezent\u0103ri, tr\u0103s\u0103turile fe\u021belor sfin\u021bilor, a \u00eengerilor \u0219i nici vestimenta\u021bia, cunosc\u00e2ndu-se transmiterea pe cale oral\u0103, a acestor informa\u021bii ale imaginilor, pe care Biserica Ortodox\u0103 le de\u021bine \u0219i cunosc\u00e2nd c\u0103 fiecare interpret a dest\u0103inuit dup\u0103 cum imagina\u021bia sau cunoa\u0219terea lui narativ\u0103 a putut-o transmite, atunci, nu putem vorbi de o necunoa\u0219tere a iconografului Arsenie Boca \u00een ceea ce prive\u0219te picturile, icoanele \u00een care sunt reprezentate chipul Domnului Iisus, al Sfintei Fecioare Maria, a \u00eengerilor sau a sfin\u021bilor. S\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 p\u0103rintele Arsenie Boca nu avea cuno\u0219tin\u021b\u0103 de reprezentarea portretelor sacre sau c\u0103 ar fi dorit ca el, preotul dat \u00eentrutotul Sfintei Fecioare Maria, s\u0103 \u00ee\u0219i fi dorit o ie\u0219ire din tipicul iconografic. Au fost tr\u0103iri personale precum ale marilor m\u0103rturisitori, pe care ace\u0219tia le-au avut \u00een \u00eent\u00e2lnirile cu \u00eengerii care le ap\u0103reau, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een lumea P\u0103m\u00e2ntului, o lume r\u0103t\u0103cit\u0103, infatuat\u0103, ce nu putea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sensul existen\u021bal al sinelui \u00een adev\u0103rul cuvintelor: \u201eliberul arbitru\u201d.&nbsp;<\/p>\n<p>Se spune c\u0103 Arsenie Boca nu a creat personaje pe care s\u0103 le picteze, el a redat ceea ce, \u00een momente puternice de evlavie, a v\u0103zut cu mintea \u0219i cu ochii sufletului, ceea ce omul profan nu putea vedea. Au fost tr\u0103iri \u00een imagini, pe care el \u00eensu\u0219i le-a avut \u00een momentele deosebite ale existen\u021bei fiindului lui teluric \u0219i le-a dest\u0103inuit \u00een c\u0103r\u021bile sale, \u0219i ucenicilor s\u0103i. Arsenie Boca a creat fresce cu chipuri, nu tablouri cu oameni, el a redat \u00een icoane, sfin\u021bii care \u00eel vizitau \u0219i care st\u0103teau de vorb\u0103 cu el. De la cei din lumea \u00eendep\u0103rtat\u0103, a aflat iconograful teolog, spun cei apropia\u021bi acestuia, multe dintre evenimentele care au urmat, cu exactitate, s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, a\u0219a precum sunt reprezent\u0103rile celor dou\u0103 Turnuri Gemene ale&nbsp;World Trade Center din&nbsp;New York, ac\u021biune criminal\u0103, ce a ucis toate persoanele care se aflau la bordul avionului \u0219i numero\u0219i oameni,, care lucrau \u00een acele cl\u0103diri care s-au pr\u0103bu\u0219it \u00een decursul a dou\u0103 ore, distrug\u00e2nd \u0219i avariind \u0219i alte cl\u0103diri din jur.&nbsp;<\/p>\n<p>Arsenie Boca a prev\u0103zut c\u0103derea lor \u00eenainte cu peste treizeci de ani de a fi dobor\u00e2te de cei care nu au avut compasiune de sutele de suflete care s-au stins, necunosc\u00e2nd niciodat\u0103 vina pe care ar fi putut-o purta av\u00e2nd locurle de munc\u0103 acolo. Nimeni nu p\u0103r\u0103se\u0219te P\u0103m\u00e2ntul f\u0103r\u0103 s\u0103 dea socoteal\u0103 de toate f\u0103r\u0103delegile lor.<\/p>\n<p>\u00cen timpul profundei medita\u021bii \u0219i a tr\u0103irilor prin imagini, p\u0103rintele Boca r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u0103 timp \u0219i f\u0103r\u0103 spa\u021biu, el plutea spre \u00eenalt sfid\u00e2nd legea atrac\u021biei gravita\u021bionale care spune:&nbsp;<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eDou\u0103 corpuri punctiforme de&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mas%C4%83\">mas\u0103<\/a>&nbsp;&#8211; m<sub>1<\/sub>&nbsp;\u0219i&nbsp;m<sub>2<\/sub>&nbsp;&#8211; se atrag reciproc printr-o&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/For%C8%9B%C4%83\">for\u021b\u0103<\/a>&nbsp;direct propor\u021bional\u0103 cu produsul maselor corpurilor \u0219i invers propor\u021bional\u0103 cu p\u0103tratul distan\u021bei dintre ele, orientat\u0103 pe direc\u021bia dreptei ce une\u0219te centrele de greutate ale celor dou\u0103 corpuri\u201d.&nbsp;<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Fizicienii au enun\u021bat teorema \u0219i au materializat-o ca lege, dovedindu-i adev\u0103rul. Eul s\u0103u cosmic se deta\u0219a materialului, \u00eens\u0103 putea s\u0103 mute materia care \u00eei era propriul corp, corobor\u00e2nd cu faimoasa teorem\u0103 a lui Newton, cea a orbitelor rotitoare, care \u201ese refer\u0103 la natura for\u021belor centrale, care produc o cre\u0219tere a vitezei unghiulare a unei particule f\u0103r\u0103 schimbarea traiectoriei radiale\u201d. \u00cen fapt, mintea lui oscila \u00eentre cele dou\u0103 corpuri punctiforme \u0219i crea imaginea care \u00eei ap\u0103rea c\u00e2nd sufletul lui se alimenta din celest, cu tot ceea de ce teluricul era v\u0103duvit de energiile negative ale g\u00e2ndirilor retrograde, care \u00eel urm\u0103reau din ascuns, dorindu-i pieirea. Ca to\u021bi marii m\u0103rturisitori, Arsenie Boca reu\u0219ise, ca om, prin puterea min\u021bii, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een stratul superior al existen\u021bei, deta\u0219\u00e2ndu-se de fiind, ironiz\u00e2nd toate legile naturale ale fizicii despre timp \u0219i spa\u021biu:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eNumai prin combinarea Legii mi\u0219c\u0103rii cu Legea atrac\u021biei ,s-a constituit acest minunat edificiu de g\u00e2ndire, ce face posibil\u0103 calcularea st\u0103rii trecute \u0219i a celei viitoare, a unui sistem din starea sa la un moment dat, \u00een m\u0103sura \u00een care evenimentele se produc numai sub influen\u021ba for\u021belor gravita\u021bionale\u201d (Einstein, 1996:46).<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Printre picturile lui Arsenie Boca, se deta\u0219eaz\u0103 \u0219i acea reprezentare, cunoscut\u0103 sub numele de \u201epictura a secco\u201d, \u00een tehnica c\u0103reia pere\u021bii preg\u0103ti\u021bi nu aveau totu\u0219i, o tencuial\u0103 proasp\u0103t\u0103. Se crede c\u0103 iconograful a folosit, \u00een realizarea imaginilor biblice, ce umplu bisericile \u0219i m\u0103n\u0103stirile prin care a trecut, un liant apos sau o emulsie ca aderent, \u00een reprezentarea icoanelor pictate \u00een tempera. Tehnica folosit\u0103 de el se poate s\u0103 nu aib\u0103 \u201e\u00eens\u0103 calit\u0103\u021bile tehnice \u0219i nici cele optice ale frescei, fiind folosit\u0103 mai mult \u00een timpurile moderne, de c\u00e2nd vechiul me\u0219te\u0219ug (n.a.: adic\u0103 pictarea pe un perete proasp\u0103t tencuit) s-a mai pierdut\u201d (S\u00eerbu, 2001:80).&nbsp;<\/p>\n<p>Culorile picturilor sale sunt palide, \u00eens\u0103 acestea au o p\u0103trundere a luminii prin folosirea permanent\u0103 a culorii galbene \u0219i a albului care \u00ee\u021bi d\u0103 acea impresie de imaculat, de puritate, necesit\u00e2nd, din partea celor care le contempleaz\u0103, o concentrare vizual\u0103, atent\u0103 asupra reprezent\u0103rilor. Figurile din icoane sunt expresive \u0219i unice, sunt spirite \u00eentru totul deta\u0219ate de teluric, ca o m\u0103rturie a tr\u0103irilor pictorului care, \u00een timpul c\u00e2nd le pl\u0103smuia, parc\u0103 trecea \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune, superioar\u0103 celei a vie\u021bii de fiecare zi. Din m\u0103rturisirile sale, reiese \u0219i faptul c\u0103 reprezent\u0103rile Domnului Iisus, ale Sfintei Fecioare Maria sunt chipuri pe care el le-a v\u0103zut a\u0219a cum le-a pictat, sunt imagini, nicidecum imagina\u021bii.&nbsp;<\/p>\n<p>Arsenie Boca a des\u0103v\u00e2r\u0219it icoana prin arta pictural\u0103 ca har at\u00e2t datorit\u0103 studiilor sale de reprezentare a portretelor, c\u00e2t \u0219i prin cele de medicin\u0103, cu un dar a ceea ce talentul i-a fost incita\u021bie a \u00eencerc\u0103rilor vie\u021bii. Culoarea fe\u021belor sfin\u021bilor este diferit\u0103 de cea a muritorilor, chiar dac\u0103 sunt chipurile discipolilor. Culoarea chipurilor omene\u0219ti este de un cafeniu p\u0103truns de umbre, suger\u00e2nd parc\u0103 trecerea nevoit\u0103 a timpului ca mod de via\u021b\u0103 fiindual, figuri peste care se poate observa amprenta puternic\u0103 a chinurilor vie\u021bii, prin care oamenii treceau \u00een fiecare zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai con\u0219tientizeze pericolul. La sfin\u021bi \u00eens\u0103, chipurile sunt pregnant pictate cu un galben luminos, solar. Ne \u00eentreb\u0103m, s\u0103 fi p\u0103strat, Arsenie Boca, acele \u00eendrum\u0103ri ale lui Leonardo Da Vinci, care spunea:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eC\u00e2nd \u00ee\u021bi este dat s\u0103 pictezi dup\u0103 natur\u0103, s\u0103 stai la o dep\u0103rtare de trei ori mai mare dec\u00e2t m\u0103rimea obiectului pe care \u00eel pictezi. C\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 pictezi dup\u0103 natur\u0103, trage o ax\u0103 \u2013 vei \u021bine seama de ea pentru tot lucrul pe care \u00eel pictezi, orice ai \u00eent\u00e2lni de-a lungul acelei axe\u2026\u201d (S\u00eerbu, 2001:141).<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Pictura lui Arsenie Boca, care este mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 reprezentare a faptelor din natur\u0103, aceasta fiind o imagine a ceea ce a fost cu adev\u0103rat \u00een timpul istoric, al celor care sunt&nbsp; m\u0103rturisi\u021bi, este realizat\u0103 de sus \u00een jos, de la m\u0103re\u021bie spre micime, teluricul desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se \u00een tabloul s\u0103u ca \u00eentr-o lume a vie\u021bii, \u00eens\u0103 lumea angelic\u0103 este reprezentat\u0103 ca for\u021b\u0103, un tablou al imaginilor tr\u0103irilor lui at\u00e2t ca om, c\u00e2t \u0219i ca preot c\u0103l\u0103tor \u00een lumea umbrelor.<\/p>\n<p><\/p>\n<h4 style=\"margin-left: 0cm; text-indent: 0cm; text-align: center;\">III. ICONOGRAFIA \u0218I TAINA CUV\u00c2NTULUI \u00ceN LUCRAREA DE \u00ceNV\u0102\u021a\u0102TUR\u0102 \u0218I M\u0102RTURISIRE <i>C\u0102RAREA \u00ceMP\u0102R\u0102\u021aIEI&nbsp;<\/i><\/h4>\n<p>\u00cen presa sovietic\u0103, precum \u0219i \u00een cea a lumii occidentale, a anilor 1980\u20131982, se scria despre constatarea profesorului universitar, doctor, recunoscutul cercet\u0103tor rus Valeri Slezin (\u00een lb. rus\u0103: \u0412\u0430\u043b\u0435\u0440\u0438\u0439 <em>\u0411\u043e\u0440\u0438\u0441\u043e\u0432\u0438\u0447<\/em><em>&nbsp;<\/em>\u0421\u043b\u0435\u0437\u0438\u043d), ce a f\u0103cut-o \u00een urma unor \u00eendelungi cercet\u0103ri \u00een cadrul Ins\u00adti\u00adtutului de Cercetare \u015fi Dez\u00advol\u00adtare Psihoneurologic\u0103 \u201eBeh\u00ad\u00adte\u00adrev&#8221; din Sankt Peters\u00adburg, uimind lumea \u015ftiin\u0163ei, mai mult pe cei care se aflau dincolo de blocul sinistru al ateismului comunist. Nu am putea nega faptul c\u0103 printre colaboratorii cercet\u0103torului rus, se aflau \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, care \u00eel sus\u021bineau, ferindu-se de represiuni, ca m\u0103rturisitori, urmare \u00eendr\u0103znelii acestuia de a cerceta ceea ce de fapt, le era interzis \u00een sistemul ateist comunist. \u00cen deplina sa activitate de cercetare, a \u00eenregistrat electroencefalogramele unor subiec\u021bi, care se rugau profund, exprim\u00e2nd cu evlavie, cuvintele rug\u0103ciunilor. Dorin\u021ba cercet\u0103torului rus, de a cunoa\u0219te dac\u0103 rug\u0103ciunea are vreo influen\u021b\u0103 asupra omului care se roag\u0103, a fost un lucru necunoscut \u0219i neobi\u0219nuit \u00een perioada comunismului \u0219i a statutului s\u0103u de ateist. Valeri Slezin a constatat, dup\u0103 multe experiment\u0103ri, c\u0103 \u00een momentul \u00een care rug\u0103ciunea avansa \u00een exprimarea ei, \u00een creierul celui care se ruga, se producea acea \u201estingere\u201d complet\u0103 a cortexului cerebral, un fenomen care, spre uimirea lui \u0219i a colaboratorilor, precum \u0219i a cercet\u0103torilor \u00een domeniu, ai lumii, se petrecea doar la copiii de trei luni, c\u00e2nd ace\u0219tia se aflau la pieptul mamelor lor, sim\u021bindu-se \u00eentr-o siguran\u021b\u0103 absolut\u0103.&nbsp;<\/p>\n<p>Slezin va consemna \u0219i va su\u021bine \u0219tiin\u021bific faptul c\u0103, \u00een timpul \u00een care un om \u00eencepe spunerea unei rug\u0103ciuni, intervine o deta\u0219are a acestuia de teluric, se produce o blocare a propriilor energii, intervenind cea de ap\u0103rare, de siguran\u021b\u0103 total\u0103. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 \u00een creierul unui om matur, aflat \u00een stare de veghe, activitatea electric\u0103 a creierului are o frecven\u021b\u0103 \u00eentre 8 \u0219i 30 Hertzi.&nbsp;<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/poduridedor.uslr.md\/\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/Boca-3-1.jpg\" alt=\"\" width=\"295\" height=\"205\"><\/p>\n<p>Ceea ce l-a uimit pe cercet\u0103torul sovietic, a fost constatarea c\u0103 \u00een timpul m\u0103sur\u0103rii frecven\u021bei unui om, care spunea rug\u0103ciuni, aceast\u0103 activitate electric\u0103 a creierului sc\u0103dea la 3 hertzi, cifr\u0103 recunoscut\u0103 ca normal\u0103 la copiii sugari de trei luni.\u00cen \u00eensemn\u0103rile sale \u0219i \u00een pu\u021binele conferin\u021be sus\u021binute ulterior, sistate de organele de represiune ateist\u2013profan\u0103 din fosta Uniune Sovietic\u0103, savantul rus spunea:<\/p>\n<blockquote>\n<p>&nbsp;\u201e\u00cen starea de iluminare, c\u00e2nd grani\u0163a dintre lumea p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u015fi cea \u00eenalt\u0103 se estompeaz\u0103, c\u00e2nd timpul se opre\u015fte, \u00een creierul omului, se activeaz\u0103 abilit\u0103\u0163i fenomenale, ce practic nu au limite&#8221;.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Este imposibil ca aceste fapte s\u0103 nu fi fost cunoscute de cei mai teribili \u00eempotrivi\u021bi ai acestor cercet\u0103ri \u0219i ai rezultatelor acestora, ai faptului c\u0103 sufletul se deta\u0219eaz\u0103 de fiind \u0219i c\u0103 trece dintr-o form\u0103 fiindual\u0103 \u00eentr-alta, dup\u0103 cum Lavoisier enun\u021base \u00een legea conserv\u0103rii maselor. Apel\u00e2nd la o cunoa\u0219tere a acestei forme de manifestare a omului \u00een timpul spunerii rug\u0103ciunii, din Noul Testament, cit\u0103m cuvintele pe care Iisus Hristos le-a spus, la un moment dat, ucenicilor s\u0103i:&nbsp;<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eOricine se va smeri ca acest co\u00adpi\u00adla\u015f va fi cel mai mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor&#8221;. (Evan\u00ad\u00ad\u00adghe\u00adlia dup\u0103 Matei, 18.4).&nbsp;<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>C\u00e2t\u0103 dreptate \u00een tot ceea ce Cel Trimis o spunea p\u0103m\u00e2ntenilor r\u0103t\u0103ci\u021bi ai acelui timp istoric m\u0103rginit! Dup\u0103 toate acestea, cercet\u0103torul rus, Valeri Slezin, sus\u021binut \u0219tiin\u021bific \u0219i de Angelina Malahovskaia, fi\u00adzician la Institutul de Cercetare al Medicinii Navale din Sankt Petersburg, care a \u00eent\u0103rit \u00een piatra de granit a adev\u0103rului, rezultatul fenomenal, ce trebuia cunoscut de to\u021bi oamenii spre binele lor \u0219i al acestei planete &#8211; P\u0103m\u00e2nt, spunea:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eRug\u0103ciunea \u00een\u00adtoarce omul adult la sta\u00addiul de co\u00adpil, la frecven\u0163a sa ini\u00ad\u0163ial\u0103, primar\u0103, c\u00e2nd era legat de divinitate. De aceea, copiii nu au ne\u00advoie s\u0103 treac\u0103 prin Tai\u00adna Spo\u00advedaniei, c\u0103ci ei se afl\u0103 sub protec\u0163ie divin\u0103!&#8221;.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Moralitatea lui Arsenie Boca era starea reprezentativ\u0103 a existen\u021bei, m\u0103rturisirea lui era ceea ce v\u0103zuse pe Muntele Athos, muntele ortodoxiei \u0219i al moralit\u0103\u021bii, al \u00eencrederii depline \u00een ceea ce era: om al omului, nu om al lumii. Lumea zace \u00een lumesc, \u00een pierzanie, iar cartea p\u0103rintelui Arsenie Boca reprezint\u0103 tot adev\u0103rul existen\u021bial, nu fiindual, pentru c\u0103 pe acesta din urm\u0103, \u00eel st\u0103p\u00e2ne\u0219te profanul. Pictura lui Arsenie Boca, toate icoanele pe care el, ca om, le-a des\u0103v\u00e2r\u0219it, sunt fresce, pe care le-a l\u0103sat mo\u0219tenire ca m\u0103rturisiri ale sale.<\/p>\n<p>Omul lumii este lipsit de moralitate, sensul vie\u021bii fiindului s\u0103u teluric este acela de c\u0103dere, pe care p\u0103rintele a sesizat-o \u0219i a dorit, prin frescele sale, s\u0103 scoat\u0103 omul din abis, din putregaiul nesim\u021birii fiinduale \u0219i s\u0103-l ridice, ca to\u021bi martirii uci\u0219i \u00eentru m\u0103rturisire, pe treapta \u00eencrederii de sine prin con\u0219tientizarea faptului nemuririi. Cartea sa st\u0103 m\u0103rturie \u00eendemnurilor sale, eul s\u0103u a creat imaginile din \u00cenalt \u0219i le-a materializat, pict\u00e2nd, ca dar \u0219i har al celor care l-au \u00eendrumat, \u00een via\u021ba sa teluric\u0103, s\u0103 fac\u0103 pentru oameni. Arsenie Boca a fost un martir, un chinuit al trupului ce a c\u0103zut ca to\u021bi ceilal\u021bi m\u0103rturisitori \u00een m\u00e2inile satanice ale securit\u0103\u021bii, opresiunea comunist\u0103, care a distrus reprezentarea omului m\u0103rturisitor ca templu, nu \u00eens\u0103 ca suflet, pentru c\u0103 ei au urcat ca cet\u0103\u021beni eterni \u00een Ceruri.<\/p>\n<p>Pictura lui Arsenie Boca vorbe\u0219te \u0219i tresare la fiecare privitor \u00een parte. Este de ajuns s\u0103 te opre\u0219ti \u00een fa\u021ba uneia dintre fresce \u0219i s\u0103 o prive\u0219ti, s\u0103 o prive\u0219ti atent pentru c\u0103 de acolo, din interiorul ei sacru, Cel ce a fost r\u0103stignit l\u0103crimeaz\u0103 \u0219i suspin\u0103:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eDes\u0103v\u00e2r\u0219irea M\u00e2ntuitorului \u00een ascultare \u0219i \u00een lep\u0103darea de Sine, pentru iubirea de oameni, a ridicat \u00eentre cre\u0219tini , \u0219irul f\u0103r\u0103 num\u0103r de cuvio\u0219i \u0219i buni biruitori mucenici, care, pentru dragostea Lui, erau feri\u021bi s\u0103 sufere \u0219i ei, chinuri \u00eenfrico\u0219ate de la necredincio\u0219ii vremilor lor\u201d (Boca, 2003:54).<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Dac\u0103 e\u0219ti preg\u0103tit s\u0103-l prime\u0219ti pe Cel L\u0103udat, atunci \u201eC\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d, despre care \u00ee\u021bi vorbe\u0219te at\u00e2t de rug\u0103tor, martirul preot ce a suferit tortura \u00een beciurile \u00eentunecoase \u0219i muceg\u0103ite ale securit\u0103\u021bii comuniste, d\u00e2ndu-\u021bi \u00eendemnuri \u0219i deschiz\u00e2ndu-\u021bi imagini \u00een cuvinte ale treptelor pe care trebuie s\u0103 le urci, te \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 p\u0103\u0219e\u0219ti pe acea c\u0103rare f\u0103r\u0103 s\u0103 regre\u021bi drumul pe care \u00eel vei face, aceasta o spun to\u021bi cei care au urmat \u00eendemnul autorului c\u0103r\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen iconografia lui Arsenie Boca, vom observa o redare fidel\u0103 a paginilor din cartea \u201eC\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d \u00een care drumurile sunt \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, iar icoanele des\u0103v\u00e2r\u0219esc cuv\u00e2ntul prin imagini. Pu\u021bini dintre iconografi au pictat \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, au \u0219i scris,&nbsp;a\u0219ez\u00e2nd cuvintele \u00een pagini cu&nbsp; \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi. Arsenie Boca a c\u0103utat, \u00een singur\u0103tatea chiliei lui, des\u0103v\u00e2r\u0219irea, \u00eens\u0103 mul\u021bi nu i-au \u00een\u021beles menirea prin rug\u0103ciune, pictur\u0103 \u0219i slov\u0103 (n.a., regretul este \u00eensemnat \u0219i de faptul c\u0103 printre ace\u0219ti detractori ai celui care a luminat cu credin\u021ba sa, beciurile \u00eentunecate ale iadului comunist, au fost \u0219i sunt \u0219i prela\u021bi din ziua de ast\u0103zi, care z\u0103d\u0103rnicesc recunoa\u0219terea t\u0103riei lui prin har, o cur\u0103\u021benie a sufletului chemat mereu spre sacrificiu, o neputin\u021b\u0103 a multora de a str\u0103bate \u00een cur\u0103\u021bire \u201eC\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d).&nbsp;<\/p>\n<p>S\u0103 contempl\u0103m o alt\u0103 fresc\u0103 din Biserica \u201eSf. Nicolae\u201d,&nbsp;Dr\u0103g\u0103nescu, a iconografului preot Arsenie Boca \u0219i, anume, icoana \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe&#8221; (vezi galeria foto). Observ\u0103m cu c\u00e2t\u0103 siguran\u021b\u0103, love\u0219te t\u00e2n\u0103rul mucenic, balaurul, iar durerea str\u0103pungerii cu suli\u021ba, a cavit\u0103\u021bii bucale, este redat\u0103 prin gura larg deschis\u0103, suger\u00e2nd r\u0103cnetul de moarte al reptilei, \u00eentruparea diavolului. Calul alb, un alb sidefat, prive\u0219te sfid\u0103tor agonia balaurului, iar lovitura, dup\u0103 modul cum viteazul mucenic prinde cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile, suli\u021ba, dovede\u0219te sf\u00e2r\u0219itul reptilei. Coloritul personajelor, precum \u0219i \u00eentreaga fresc\u0103&nbsp; este exotic\u0103, expresiv\u0103, reprezentarea balaurului este una din timpurile de demult, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri cu care diavolul a tot ap\u0103rut pe P\u0103m\u00e2nt, cobor\u00e2nd omul \u00een nevoi lume\u0219ti, \u00een gre\u0219eli greu de imaginat c\u0103 ar fi putut exista \u00een fiindul teluric. \u021ainuta Sf\u00e2ntului Gheorghe este demn\u0103, figura lui exprim\u0103 \u00eencredere, dorin\u021ba de distrugere a r\u0103ului. Dac\u0103 \u00een prezentarea Balaurului, masa de culoare este multipl\u0103, verdele fiind culoarea specific\u0103 reptilelor, t\u00e2r\u00e2toarelor, \u00een pictur\u0103 apare \u0219i movul, care poate fi culoarea aripilor ce reprezint\u0103 puterea de ridicare a Balaurului prin aerul teluric, doar \u00een spa\u021biul terestru, pentru c\u0103 el a fost dobor\u00e2t din Ceruri pentru viclenia lui. Pentru reprezentarea sf\u00e2ntului mucenic, Arsenie Boca folose\u0219te trei culori specifice: albul abundent, semnifica\u021bia purit\u0103\u021bii, portocaliul \u0219i movul diferit de cel folosit \u00een reprezentarea Balaurului.&nbsp;<\/p>\n<p>Contempl\u00e2nd \u00eendeaproape fresca, am putea spune c\u0103 Arsenie Boca alc\u0103tuia din patru tr\u0103s\u0103turi de penel, un personaj minunat, a\u0219a cum, de altfel, erau toate personajele sale pozitive din picturile create pe pere\u021bii bisericilor \u0219i ai m\u0103n\u0103stirilor \u00een care z\u0103bovise. El creeaz\u0103 \u00een registre, scene asupra c\u0103rora cu greu le dovede\u0219ti taina. \u00cen chiar aceast\u0103 pictur\u0103-icoan\u0103, \u00een registrul nr.4, al reprezent\u0103rii cerului, se observ\u0103 dou\u0103 simboluri, dou\u0103 stelu\u021be de o parte \u0219i de alta a reprezent\u0103rii t\u00e2n\u0103rului mucenic, formate fiecare din c\u00e2te trei linii, care unesc, fiecare, c\u00e2te dou\u0103 puncte, ce ar putea sugera supravegherea Sf\u00e2ntului Gheorghe, de c\u0103tre cei doi mari arhangheli ai Cerului, Mihail \u0219i Gavriil. \u00cen icoan\u0103, abia se z\u0103re\u0219te Crucea, \u00een partea din st\u00e2nga, sus, un registru al planului Cerurilor, unde spectrul curcubeului veste\u0219te marea \u00cen\u0103l\u021bare. Era un semn distinct al \u00eencerc\u0103rilor, al tuturor oamenilor care se doreau m\u0103rturisitori. \u00cen m\u00e2inile Sf\u00e2ntului, care se afl\u0103 \u00een dreapta M\u00e2ntuitorului, se observ\u0103 Evanghelia, cartea istoriei omenirii \u0219i a \u00eendrept\u0103rilor. \u00centreaga scen\u0103 a \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii este cuprins\u0103 \u00eentr-un medalion, precum o oglind\u0103 a reprezent\u0103rilor, a imaginilor pe care p\u0103rintele Arsenie Boca le avea permanent \u00een fa\u021ba lui.&nbsp;<\/p>\n<p>Contemporanii s\u0103i \u0219i cei care l-au cunoscut \u00eendeaproape, spun c\u0103 el nu crea din amintiri sau din imagini trecute, el picta ceea ce vedea \u0219i sim\u021bea \u00een momentele \u00een care era chemat s\u0103 redea imaginea celor din Ceruri, care, m\u0103rturisea p\u0103rintele, se aflau mereu prezente \u00een tainicele lui tr\u0103iri \u00een rug\u0103ciune. Cartea sa este o filosofie a reprezent\u0103rii Bibliei \u00een icoane, imagini care au fost \u00een timpul istoric al evolu\u021biei lumii \u0219i au revenit \u00een istoria modern\u0103 a civiliza\u021biei omului, a parcursului pe care acesta a \u00eencercat s\u0103-l str\u0103bat\u0103 singur, \u00eens\u0103 \u00eentr-o total\u0103 deriv\u0103. Trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 nu suntem singuri; din umbr\u0103, dublul nostru existen\u021bial ne urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia \u00een orice moment \u0219i tr\u0103ie\u0219te cu noi, \u00een via\u021ba aceasta trec\u0103toare, at\u00e2t c\u00e2t ne este dat fiec\u0103ruia s\u0103 tr\u0103im. Plec\u0103m singuri, pentru c\u0103 umbra se pierde odat\u0103 cu sufletul nostru.<\/p>\n<p>&nbsp;Timpul este o scurgere a vie\u021bii, materiale \u0219i spirituale, un epos al clipelor \u00een care credem c\u0103 suntem, spa\u021biul este cel care dovede\u0219te realul din irealul tabloului imagina\u021biei noastre fiinduale. Suntem spre a trece aici, spun b\u0103tr\u00e2nii Vechiului Testament, \u0219i a ne cur\u0103\u021ba de g\u00e2ndul lumesc \u0219i apoi a ne \u00een\u0103l\u021ba ca oameni. Suntem \u00eengeri, peste care duhul coboar\u0103, p\u0103trunz\u00e2ndu-ne \u00een suflet, \u00eenim\u0103 \u0219i creier, fiind \u0219i nefiind. \u00cen cartea sa ,\u201eLogos \u0219i eros\u201d, Mircea Vulc\u0103nescu spunea:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eDou\u0103 caractere generale are aceast\u0103 lume modern\u0103: unul teoretic, altul practic. Caracterul s\u0103u teoretic este vedenia universului sf\u0103r\u00e2mat, scoaterea lui din m\u00e2na lui Dumnezeu. Caracterul s\u0103u practic este &nbsp;\u00eendumnezeirea omului.\u201d (Vulc\u0103nescu, 1991:57) &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Niciunul dintre marii g\u00e2nditori ai lumii nu au cutezat s\u0103 exprime altfel existen\u021ba, s-au eschivat, au presupus, dar nu au avut dovada real\u0103 a sus\u021binerii unei altfel de <em>Faceri a lumii<\/em> dec\u00e2t cea expus\u0103 de textul Vechiului Testament. Realitatea expunerii este \u00eens\u0103\u0219i puterea noastr\u0103 de a crea material \u0219i spiritual, de a impresiona prin imaginile pe care ni le cre\u0103m dintr-o lume, ce ar fi putut sau nu s\u0103 existe \u00een lumea teluric\u0103, \u00een spa\u021biul \u0219i timpul acestei dimensiuni, despre care avem impresia c\u0103 sunt limitate, pentru c\u0103 le analiz\u0103m din punctul de vedere al limitei noastre existen\u021biale. Urm\u0103ream cu aten\u021bie picturile-icoane ale p\u0103rintelui Arsenie Boca, de la Biserica \u201eSf. Nicolae\u201d din Dr\u0103g\u0103nescu. Este lumea, ca departajare, a unui univers, din care Arsenie Boca venea. S-a adaptat tumultului lumii telurice, \u00eens\u0103 fiin\u021ba lui c\u0103l\u0103torea \u00een fiecare minut, pe care \u00eel respira p\u0103m\u00e2ntesc. L-am sim\u021bit un altul de lumea teluric\u0103, de c\u00e2nd am dorit s\u0103-i cunosc faptele lui, s\u0103 \u00eencerc s\u0103 p\u0103trund \u00een cuv\u00e2ntul tainic al c\u0103r\u021bilor sale, s\u0103 privesc altfel picturile \u2013 icoane d\u0103ruite bisericilor \u0219i m\u0103n\u0103stirilor din Rom\u00e2nia.&nbsp;<\/p>\n<p>Era n\u0103scut \u00een Ardeal \u0219i era rom\u00e2n ca to\u021bi rom\u00e2nii, un simbol pe care trebuie s\u0103-l cercetezi pentru a-i \u00een\u021belege menirea \u00een omenire, teologul, artistul \u0219i omul de \u0219tiin\u021b\u0103 Arsenie Boca, observa devierile crea\u021biei divine de la forma facerii. Medicii \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een domeniu spun c\u0103 omul se cl\u0103de\u0219te \u00een uter s\u0103n\u0103tos, drept, bun, frumos, schimonoselile interioare \u0219i exterioare ale trupului intervin, dup\u0103 na\u0219tere, \u00een timpul evolu\u021biei \u0219i dezvolt\u0103rii sale ca individ \u00een lume. Atunci, energii v\u0103t\u0103m\u0103toare p\u0103trund \u00een trupul fraged, urmare c\u0103derilor frecvente de meteori\u021bi care destabilizeaz\u0103 ordinea, elemen\u021bi energetici ai lumii Universului \u0219i a neputin\u021bei ap\u0103r\u0103rii nou-n\u0103scutului:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201ePrizonieri incon\u0219tien\u021bi ai propriului lor egoism, oamenii se simt singuri, \u00eensingura\u021bi, priva\u021bi de bucuria naiv\u0103, simpl\u0103 \u0219i nesofisticat\u0103, a vie\u021bii. Omul poate g\u0103si un sens vie\u021bii sale, a\u0219a scurt\u0103 \u0219i primejduit\u0103 cum este, numai prin ac\u021biunea sa \u00een folosul societ\u0103\u021bii.\u201d (Einstein, 1996:285)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Pictura lui Arsenie Boca, dac\u0103 ne referim la figurile reprezent\u0103rilor biblice, nu este crea\u021bie artistic\u0103, este imaginea tr\u0103irilor lui cosmice, ale drumului vizual tridimensional, pe care, ca parte a unui sistem energetic superior fiindului s\u0103u teluric, le str\u0103b\u0103tea. Mintea lui era superioar\u0103 g\u00e2ndirilor telurice, el petrecea m\u0103rturisirea \u00een lume, cu toat\u0103 voin\u021ba de c\u0103l\u0103uzitor al celor care doreau s\u0103 devin\u0103 oameni \u0219i care \u00eel c\u0103utau ca pe intermediar al exprim\u0103rii cuv\u00e2ntului.<\/p>\n<p><\/p>\n<h4 style=\"font-style: normal; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;\">NOTE:<\/h4>\n<ol>\n<li>Hermeneutica(din&nbsp;limba greac\u0103:&nbsp;<em>\u03b5\u03c1\u03bc\u03b7\u03bd\u03b5\u03b9\u03b1<\/em>&nbsp;= a interpreta, a t\u0103lm\u0103ci) reprezint\u0103 \u00een&nbsp;filosofie&nbsp;metodologia&nbsp;interpret\u0103rii \u0219i \u00een\u021belegerii unor texte. Denumirea deriv\u0103 de la numele zeului grec&nbsp;Hermes, mesagerul zeilor \u0219i interpretul ordinelor lui&nbsp; Obiectul hermeneuticii, ap\u0103rut\u0103 \u00een secolele al XV-lea \u0219i al XVI-lea \u00een perioada dezvolt\u0103rii&nbsp;Umanismului, au fost la \u00eenceput scrierile autorilor clasici ai&nbsp;antichit\u0103\u021bii greco-romane, apoi &#8211; \u00een special &#8211; interpretarea con\u021binutului&nbsp;Bibliei.&nbsp;Teologii&nbsp;cre\u0219tini&nbsp;s-au str\u0103duit s\u0103 stabileasc\u0103 o metod\u0103, prin care s\u0103 se p\u0103trund\u0103 sensul adev\u0103rat al&nbsp;Scripturii&nbsp;\u0219i &#8211; \u00een acela\u0219i timp &#8211; s\u0103 u\u0219ureze \u00een\u021belegerea textelor clasice. \u00cen decursul timpului, hermeneutica devine mai ampl\u0103, av\u00e2nd tendin\u021ba de a da un sens compehensibil tuturor scrierilor greu de \u00een\u021beles, devine asfel o teorie general\u0103 a regulilor de interpretare. Pun\u00e2nd accentul pe con\u021binut \u0219i semnifica\u021bie, indiferent de form\u0103 sau am\u0103nunte de redactare, hermeneutica se deosebe\u0219te astfel de&nbsp;exegez\u0103. \u00cen zilele noastre se vorbe\u0219te \u0219i despre o hermeneutic\u0103 a&nbsp;jurispruden\u021bei&nbsp;\u0219i despre una artistic\u0103, fiind \u00een\u021beleas\u0103 ca metodologie a interpret\u0103rii&nbsp;normelor juridice&nbsp;\u0219i operelor de&nbsp;art\u0103. Este interesant c\u0103 hermeneutica a influen\u021bat \u0219i studiile din ultimii ani asupra&nbsp;inteligen\u021bei artificiale, unii cercet\u0103tori \u00een acest domeniu consider\u00e2nd inadecvat\u0103 metoda cognitivist\u0103 sau aceea a elabor\u0103rii informa\u021biilor pentru \u00een\u021belegerea g\u00e2ndirii omene\u0219ti. Cf. DEX 1974.<\/li>\n<li>Fresc\u0103, cuv\u00e2nt care provine din limba italian\u0103 <em>a fresco <\/em>care \u00eenseamn\u0103 ac\u021biunea de a picta pe o tencuial\u0103 umed\u0103, abia aplicat\u0103. Fresc\u0103,\u00een italian\u0103&nbsp;<em>&#8222;Affresco&#8221;<\/em>, plur.&nbsp;<em>&#8222;Affreschi&#8221;<\/em>, derivat din cuv\u00e2ntul&nbsp;<em>fresco<\/em>&nbsp;= proasp\u0103t) este o pictur\u0103 mural\u0103 executat\u0103 pe o tencuial\u0103 proasp\u0103t\u0103, \u00een care culoarea este \u00eencorporat\u0103 chimic \u0219i poate fi astfel conservat\u0103 un timp nelimitat. DEX, 1974.<\/li>\n<li>Iosafat(\u00een&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ebraic%C4%83\">ebraic\u0103<\/a>: \u05d9\u05b0\u05d4\u05d5\u05b9\u05e9\u05b8\u05c1\u05e4\u05b8\u05d8, Standard: Y\u0259ho\u0161afat, Tiberian\u0103: Y\u0259h\u00f4\u0161\u0101p\u0304\u0101\u1e6d; &#8222;Yahweh este judec\u0103tor&#8221;) este men\u021bionat \u00een Vechiul Testament ca al patrulea rege \u00een&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Regatul_Iuda\">Iuda<\/a>, din casa lui David. El era fiul lui&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Asa_(rege)\">Asa<\/a>&nbsp;\u0219i al Azubei, fiica lui \u0218ilhi. El a domnit \u00eentre&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=873_%C3%AE.Hr.&amp;action=edit&amp;redlink=1\">873 \u00ee.Hr.<\/a>&nbsp;&#8211;&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=849_%C3%AE.Hr.&amp;action=edit&amp;redlink=1\">849 \u00ee.Hr.<\/a>&nbsp;(Albright),&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=870_%C3%AE.Hr.&amp;action=edit&amp;redlink=1\">870 \u00ee.Hr.<\/a>&nbsp;&#8211;&nbsp;<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/48_%C3%AE.Hr.\">48 \u00ee.Hr.<\/a>&nbsp;(Thiele) sau 870 \u00ee.Hr. &#8211; 845 \u00ee.Hr. (Galil). Iosafat a domnit dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani \u0219i a venit pe tron la treizeci \u0219i cinci de ani.<strong style=\"font-size: 18px;\">&nbsp;<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<h4 style=\"font-style: normal; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;\">REFERIN\u021aE BIBLIOGRAFICE:<\/h4>\n<ol>\n<li>Boca, Arsenie, <em>C<\/em><em>\u0103<\/em><em>rarea \u00cemp<\/em><em>\u0103<\/em><em>r<\/em><em>\u0103<\/em><em>\u021biei<\/em>, Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Rom\u00e2ne a Aradului, Deva, 2003.<\/li>\n<li>Br\u0103iloiu, Constantin &amp; Ispas, Sabina, <em>Sub aripa cerului<\/em>, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1998.<\/li>\n<li><em> Brani\u0219te,&nbsp;Ene,<\/em><em> Liturgica general\u0103, <\/em><em>I.B.M.B.O.R., Bucure\u015fti, 1993.<\/em><\/li>\n<li>Cojocaru, Nicolae, <em>Istoria tradi\u021biilor \u0219i obiceiurilor la rom\u00e2ni<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Etnologic\u0103, 2008.<\/li>\n<li>Einstein, Albert, <em>Cum v\u0103d eu lumea. Teoria relativit\u0103\u021bii pe \u00een\u021belesul tuturor<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1996.<\/li>\n<li>Maxim M\u0103rturisitorul, <em>Despre diferitele locuri grele din Sf. Scriptur<\/em><em>\u0103<\/em><em>, <\/em>Filocalia, vol.III, Tipografia Arhidiecezan\u0103, Sibiu, 1948.<\/li>\n<li>Mure\u0219anu, \u0218tefan Lucian, <em>Taina cuv\u00e2ntului \u00een lteratura popular\u0103 \u0219i sensul obiectului ritualic \u00een etnologia aplicat\u0103 (studii \u0219i cercet\u0103ri de teren)<\/em>, Editura Singur, T\u00e2rgovi\u0219te, 2016.<\/li>\n<li>Ple\u0219u, Gabriel, <em>Despre \u00eengeri<\/em>, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2003.<\/li>\n<li>S\u00eerbu, Raoul, <em>Cele dou<\/em><em>\u0103<\/em><em> aparen\u021be ale picturii<\/em>, Editura Miron, Bucure\u0219ti, 2001.<\/li>\n<li>Strauss, Claude Levi, <em>Antropologia structural<\/em><em>\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1978.<\/li>\n<li>Vulc\u0103nescu, Mircea, <em>Logos \u0219i eros. Dou\u0103 tipuri de filosofie medieval\u0103<\/em>, Editura Paideia, Bucure\u0219ti, 1991.<\/li>\n<\/ol>\n<h5 style=\"text-align: right;\">Editor-coordonator \u0219i designer &#8211; Diana Ciugureanu<\/h5>\n\n\n<div class=\"wp-block-group is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow\" id=\"Traducere-\u00een-limba-englez\u0103\"><div class=\"wp-block-group__inner-container\"><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>STUDII DE ANTROPOLOGIE INTERPRETATIV\u0102 A PICTURII \u0218I A HERMENEUTICII1 \u00ceN ICONOGRAFIA LUI ARSENIE BOCA Prof. univ., Dr. \u015etefan Lucian Mure\u0219anu,&nbsp;[&#8230;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":1,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1322","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1322"}],"version-history":[{"count":29,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3100,"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1322\/revisions\/3100"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/poduridedor.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}